Contestaţie la executare silită – aplicabilitatea prevederilor Contractului Colectiv de Muncă încheiat la nivel de grup de unităţi din transportul feroviar nu conduce la calculul drepturilor salariale raportat la salariul tarifar de încadrare minim garant

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe, contestatoarea C.N. a formulat, în contradictoriu cu intimatul R.M. contestaţie la executare împotriva executării silite efectuate de BEJ în dosarul de executare nr. 32/2016, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea actelor de executare întocmite în dosarul de executare  nr. 32/2016 şi eliberarea sumei de 5152,38 lei, anularea încheierii prin care a fost încuviinţată executarea silită şi a încheierii prin care au fost stabilite cheltuielile de executare silită , anularea raportului de expertiză prin care a fost stabilit debitul urmărit silit, respectiv să se dispună întoarcerea executării silite şi restituirea sumelor nedatorate, dar executate silit, în baza actelor de executare a căror nulitate se va dispune, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, contestatoarea a învederat că în dosarul de executare nr. 32/2016, BEJ a început executarea silită împotriva societăţii sale pentru suma de 5152,38 lei în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 11004/06.11.2015 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. 9203/3/2015, că expertul a calculat în mod eronat baza de calcul la suma de 700 lei reprezentând salariul minim garantat în plată, contrar titlului executoriu prin care s-a dispus plata ajutoarelor la nivelul clasei unu de salarizare în cuantum de 570 lei prevăzut în anexa 1 pct 1 CCM 2009-2010, nicidecum la salariul minim garantat în plată. A invocat că debitul stabilit prin raportul de expertiză contabilă extrajudiciară excede titlului executoriu. A contestat cheltuielile de executare, apreciind că sunt disproporţionat de mari.

În drept, au fost invocate prevederile art. 711 şi următoarele C.pr.civ., art. 722 alin. 1 C.pr.civ., art. 453 C.pr.civ., art. 59 din Legea nr. 188/2000.

În susţinerea cererii, contestatoarea a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri (f. 6-36).

Cererea a fost legal timbrată, conform ordinului de plată depus la dosar (fila 109).

La data de 02.09.2015, prin serviciul registratură, BEJ a depus, la solicitarea instanţei, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, dosarul de executare nr. 32/2016 (filele 45-107).

Intimatul nu a formulat întâmpinare.

Instanţa a încuviinţat, pentru ambele părţi, proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 11004/06.11.2015 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte Sociale de Muncă şi Asigurări Sociale în dosarul nr. 9203/3/2015 (filele 97-107), contestatoarea C.N. a fost obligată la plata către intimat a salariului suplimentar pentru anul 2010, echivalent cu salariul de încadrare din luna decembrie a anului respectiv şi ajutoarele materiale de Paști, Crăciun, Ziua Feroviarului pentru anul 2010 echivalente cu salariul de bază la nivelul clasei unu de salarizare, sume actualizate cu rata inflaţiei de la data scadenţei, până la data introducerii acţiunii 24.04.2013, la care se ca adăuga dobânda legală calculată de la data introducerii acţiunii 24.04.2013 până l a data plăţii efective.

Instanţa reţine că, urmare a cererii de executare silită din data de 22.01.2016 (fila 85), a fost deschis dosarul execuţional nr. 32/2016 al BEJ, în vederea punerii în executare a titlului executoriu reprezentant de sentinţa anterior menţionată (încheierea din 22.01.2016 – fila 84).

Prin încheierea nr. 22.01.2016 emisă în dosarul de executare nr. 32/2016 (fila 83), a fost încuviinţată executarea silită, în baza titlului executoriu constând în sentinţa civilă nr. 11004/06.11.2015 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte Sociale de Muncă şi Asigurări Sociale în dosarul nr. 9203/3/2015, pentru recuperarea sumei de 3519,98 lei reprezentând salariul suplimentar pentru anul 2010, echivalent cu salariul de încadrare din luna decembrie a anului respectiv şi ajutoarele materiale de Paști, Crăciun, Ziua Feroviarului pentru anul 2010 echivalente cu salariul de bază la nivelul clasei unu de salarizare, sume actualizate cu rata inflaţiei de la data scadenţei, până la data introducerii acţiunii 24.04.2013, la care se ca adăuga dobânda legală calculată de la data introducerii acţiunii 24.04.2013 până la data plăţii efective.

Potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară efectuat în cursul executării silite de expert S.G. s-a determinat salariul de încadrare prin raportare la salariul minim garantat în plată de 700 lei, acelaşi salariu minim grantat în plată fiind utilizat şi pentru determinarea celorlalte drepturi constând în ajutoarele pentru Ziua Feroviarului, Crăciun, Paști 2010 (f. 89).

Analizând contestaţia la executare, prin prisma susţinerilor contestatoarei, instanţa o apreciază ca fiind neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 712 alin. 1 C.pr.civ., împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare, se poate face contestaţie la executare în termen de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.

Prin raportul de expertiză contabilă extrajudiciară (filele 86-95), în urma calculării şi actualizării sumelor cu indicele de inflaţie şi dobânda legală, au rezultat drepturi nete datorate intimat în cuantum de 3519,98 lei, în baza titlului executoriu anterior menţionat.

În dispozitivul sentinţei civile nr 11004/06.11.2015 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte Sociale de Muncă şi Asigurări Sociale în dosarul nr. 9203/3/2015 pusă în executare s-a reţinut că obligă pârâta la plata salariului suplimentar echivalent cu salariul de bază de încadrare din luna decembrie, precum şi ajutorul material cu ocazia Sărbătorilor de Paşti, Crăciun şi Ziua Feroviarului pentru anul 2010, echivalente cu salariul de bază la nivelul clasei unu de salarizare, iar în considerentele hotărârii s-au reţinut argumentele pentru care referirea se face la anexa 1 la CCM şi nu la venitul minim garantat în plată, în sensul că etalonul din CCM serveşte la determinarea salariului de bază,  numai rezultatul obţinut după aplicarea coeficienţilor de ierarhizare putând fi comparat cu nivelul salariului de bază minim garantat în plată.

Instanţa a statuat că, potrivit prevederilor art. 30 alin. 1 din Contractul Colectiv de Muncă încheiat la nivel de grup de unităţi din transportul feroviar, valabil şi pentru anul 2009, salariaţii beneficiau de salariul suplimentar echivalent cu salariul de baza de incadrare din luna decembrie a anului respectiv.

Instanţa a mai statuat că, potrivit prevederilor art. 71 din Contractul Colectiv de Muncă încheiat la nivel de grup de unităţi din transportul feroviar, valabil şi pentru anul 2009, în afara ajutoarelor la care au dreptul potrivit legii, salariaţii vor mai beneficia de următoarele: cu ocazia sărbătorilor de Paşte şi Crăciun se va acorda salariaţilor un ajutor material stabilit cel puţin la nivelul clasei I de salarizare.

Contractul Colectiv de Muncă încheiat la nivel de grup de unităţi din transportul feroviar, valabil şi pentru anul 2009, prevede pentru clasa I de salarizare un salariu de 570 lei.

Or, cum prin titlul executoriu s-a stabilit aplicabilitatea prevederilor Contractului Colectiv de Muncă încheiat la nivel de grup de unităţi din transportul feroviar, nu poate fi primită susţinerea intimatei creditoare în sensul că la calculul drepturilor salariale contestatoarea trebuia să se raporteze la salariul tarifar de încadrare minim garantat în plată de 700 lei, aferent clasei I, conform art 41 alin 3 lit a din Contractul Colectiv de Muncă la nivelul de Ramură de Transporturi.

Ca urmare, instanţa reţine că eronat s-a determinat în raportul de expertiză contabilă extrajudiciară 2147,55 lei cu titlu de salariu suplimentar pentru anul 2010, echivalent cu salariul de încadrare din luna decembrie a anului respectiv şi respectiv sumele de 973,5 lei Ziua Feroviarului, ajutor material Paști şi suma de 923,96 lei ajutor material de Crăciun.

Din înscrisurile de la filele 32-35 rezultând un cuantum al obligaţiei stabilite prin titlul executoriu de 2811 lei net, calcul necontestat de intimată şi care a avut la baza algoritmul de determinare al creanţei dispus prin titlul executoriu.

Pentru aceste motive va admite în parte contestaţia la executare şi va anula în parte actele de executare din dosarul de executare nr. 32/2016 pentru suma de 708,98 lei.

În ceea ce priveşte cheltuielile de executare silită, conform Art. 39. din Legea 188/2000  (1) Executorii judecătoreşti au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale şi maximale stabilite de ministrul justiţiei, cu consultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. În cazul executării silite a creanţelor având ca obiect plata unei sume de bani, onorariile maxime sunt următoarele:  a) pentru creanţele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanţei ce face obiectul executării silite; 

Având în vedere faptul că în dosarul de executare silită debitul net a fost stabilit la suma totală de 2811 lei, iar în dosarul de executare silită debitul total datorat a fost stabilit la suma de 3519,98 lei, sumă raportat la care a fost calculat şi onorariul de expert, instanţa urmează a micşora proporţional onorariul de expert în cauză, astfel, acesta urmează a fi redus de la suma de 422,40 lei la suma de 281,11 lei, ca urmare a reducerii sumei datorate de la 3519,98 lei la 2811 lei.

Cu privire la cuantumul sumei de 360 lei cu titlu de cheltuieli necesare desfăşurării executării silite stabilite prin încheierea din data de 22.01.2016, instanţa constată că această sumă este stabilită cu încălcarea prevederilor cuprinse în Hotărârea UNEJ nr. 1/2013 care modifica Statutul profesiei de executor judecătoresc prin care se abrogă lista care prevedea valorile maximale pe care executorii judecătoreşti le puteau percepe pentru cheltuielile de executare silită, în consecinţă vor putea fi percepute cheltuieli cu acest titlu numai pentru sumele de bani cu privire la care există dovada efectuării lor iar nu sume prezumate a fi fost cheltuite în acest scop şi stabilite în mod discreţionar.

Pentru aceste motive, instanţa urmează a anula în parte încheierea din data de 22.01.2016 de stabilire a cheltuielilor de executare emisa in dosarul de executare nr. 32/2016 al Biroului Executorilor  Judecatoresc şi a celorlalte acte referitoare la cheltuielile de executare, pentru suma de 360 lei.

În ce priveşte onorariul expert contabil de 850 lei, faţă de disp. art. 451 alin 2 C.pr.civ. îl apreciază excesiv faţă de volumul de muncă urmând a-l diminua la valoarea de 500 lei.

In ceea ce priveşte capătul de cerere referitor la întoarcerea executării silite, instanța retine ca, potrivit art.723 NCPC:’’ (1) În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia. Cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului. (2) Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptățit, fără însă a se aduce atingere drepturilor definitiv dobândite de terții de bună-credință. (3) În cazul în care executarea silită s-a făcut prin vânzarea unor bunuri mobile, întoarcerea executării se va face prin restituirea de către creditor a sumei rezultate din vânzare, actualizată în funcție de rata inflației, cu excepția situației când se aplică art. 777.

De asemenea, conform prevederilor art.724 NCC:’’(1) În cazul în care instanța judecătorească a desființat titlul executoriu sau însăși executarea silită, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeași hotărâre, și asupra restabilirii situației anterioare executării. În cazul în care bunul supus executării silite este un bun imobil, instanța va dispune asupra efectuării operațiunilor de carte funciară necesare, fără însă a se aduce atingere drepturilor definitiv dobândite de terții de bună-credință, potrivit regulilor de carte funciară. (2) Dacă instanța care a desființat hotărârea executată a dispus rejudecarea în fond a procesului și nu a luat măsura restabilirii situației anterioare executării, această măsură se va putea dispune de instanța care rejudecă fondul. (3) Dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare executării în condițiile alin. (1) și (2), cel îndreptățit o va putea cere, pe cale separată, instanței de executare. Judecata se va face de urgență și cu precădere, hotărârea fiind supusă numai apelului.’’

Astfel, ca urmare a anularii in parte a actelor de executare din dosarul de executare nr. 32/2016, se naşte dreptul debitoarei-contestatoare de a solicita restabilirea situaţiei anterioare executării şi, în consecinţă, îi revine creditoarei obligaţia de a restitui debitoarei ce a primit prin executarea silita peste sumele care i se cuveneau astfel cum ele au fost stabilite mai sus. Din înscrisurile de la fila 69-70 dosar rezultă că s-a realizat integral suma pentru care s-au efectuat formele de executare silită, creând premisele de fapt ale aplicării art. 723 C.pr.civ.

Pentru aceste motive, instanţa dispune întoarcerea executării silite de 1.560,27 lei executată nelegal în dosarul de executare nr. 32/2016.

În temeiul art. 453 C.pr.civ., reţine că singurele cheltuieli efectuate de contestatoare constau în sumele achitate cu titlu de  taxa judiciară de timbru , în parte supuse dispoziţiilor art. 45 alin 1 lit f din OUG nr. 80/2013, pentru care cererea nu este întemeiată, pentru diferenţa respinsă de instanţă contestatoarea fiind în culpă procesuală. Pentru aceste considerente respinge cererea contestatoarei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată

Domenii speta

Spete similare