Cerere de emitere a unei ordonanţe de plată

Prin cererea înregistrată sub nr. 1873/329/2013, la data de 25 noiembrie 2013, creditoarea A S E din B, legal reprezentată, a chemat în judecată pe debitorul N. N. A. solicitând instanţei să emită o ordonanţă de plată, prin care debitorul să fie obligat să plătească suma de 272 lei, reprezentând regie de cazare, aferentă lunilor aprilie, mai, iunie 2010,  şi suma de 46,78 lei, reprezentând dobânda legală, calculată până la data de 01 iulie 2013 şi în continuare, până la data achitării integrale a debitului.

A solcitat şi obligarea debitorului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, creditoarea a arătat că a încheiat cu pârâta, la data de 25 septembrie 2009, contractul de închiriere nr.901333, având ca obiect folosirea unei suprafeţe locative, cu destinaţie de locuinţă, în căminul deţinut de ea, creditoarea.

Pe parcursul executării contractului, debitorul nu şi-a îndeplinit obligaţia de plată, asumată prin contratul de închiriere, motiv pentru care i-a fost emisă o somaţie de plată, în scopul realizării, de bună voie, a obligaţiei de plată a regiei de cazare.

Deşi a trecut termenul de plată, debitorul nu a făcut dovada achitării debitului.

Creditoarea a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile art.1013 N Cod procedură civilă, motiv pentru care a solicitat admiterea cereri sale.

În drept şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art.1015-1016 şi următoarele N Cod procedură civilă.

A anexat cererii: ordin de plată nr.4901/06.11.2013, timbre judiciare şi (în copie) somaţii, confirmări de primire, contract de închiriere nr.901333/25.09.2009, carte de identitate şi fişe de cont.

Deşi a fost legal citat, debitorul nu a formulat întâmpinare.

Analizând materialul probator administrat în cauză, respectiv înscrisurile depuse de creditoare, la dosar, instanţa reţine că între creditoare, în calitate de locator, şi debitor, în calitate de locatar, s-a încheiat contractul de închiriere nr.901333/25.09.2009, având ca obiect folosinţa camerei nr.513 din Căminul B, proprietatea creditoarei AS E din B.

Una dintre obligaţiile asumate prin contract, de debitorul N. N. A., a fost aceea de a plăti, în termenul stabilit, regia de cămin.

Din fişele de calcul a regiei de cămin, instanţa constată că debitorul figurează cu restanţe la plata regiei de cămin, în sumă totală de 272 lei, aferentă lunilor aprilie, mai şi iunie 2010.

Din oficiu, în temeiul dispoziţiilor art.247 Alin.1 N Cod procedură civilă, combinate cu dispoziţiile art.18 din Decretul-lege nr.167/1958, instanţa a invocat excepţia prescrierii dreptului material la acţiune al creditoarei A S E  B.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art.3 alin.1 din Decretul-lege nr.167/1958, aplicabile în cauză, având în vedere că raportul juridic s-a născut anterior intrării în vigoare a noului Cod Civil, (contractul de închiriere s-a încheiat la data de 25.09.2009) termenul de prescripţie extinctivă, cu caracter general, aplicabil raporturilor juridice obligaţionale este de 3 ani, termen ce începe să curgă de la data naşterii raportului juridic obligaţional (în speţă data încheierii contractului) sau a termenului stabilit în facturi, pentru efectuarea plăţii.

În cauză, obligaţia de plată a regiei de cămin era lunară, conform fişelor de calcul al acesteia, anexate cererii creditoarei.

Instanţa reţine că obligaţia de plată a regiei este corespunzătoare lunilor aprilie, mai şi iunie 2010, aşa cum a şi motivat creditoarea, în cererea sa.

Numai somaţia comunicată debitorului, la data de 19.07.2013, poate întrerupe prescripţia extinctivă, potrivit dispoziţiilor art.2540 N Cod procedură civilă, aşa cum prevăd dispoziţiile art.1014 alin.2 N Cod de procedură civilă, nu şi somaţia comunicată debitorului la data de 30 martie 2012 (filele 9-10), somaţia nefiind urmată de chemarea în judecată, în termen de 6 luni de la data punerii în întârziere.

De asemenea, instanţa mai reţine că termenul de prescripţie pentru creanţa reprezentată de regia de cămin, aferentă lunilor aprilie, mai şi iunie 2010, s-a împlinit la finele lunilor aprilie, mai şi iunie 2013, înainte să intervină cauza de întrerupere a prescripţiei, prin somaţia comunicată debitorului, la data de 19 iulie 2013.

Odată cu prescripţia dreptului material la acţiune, privind creanţa creditoarei (drept subiect principal), conform dispoziţiilor art.12 din Decretul – lege nr.167/1958, se stinge şi dreptul la acţiune privind dobânda legală, ca drept accesoriu.

Pentru aceste considerente, instanţa va admite excepţia prescripţiei dreptului material la acţiunea invocată din oficiu şi va respinge, ca prescrisă, acţiunea civilă, formulată de creditoarea ASE B.,  împotriva debitorului N. N. A.

Domenii speta

Spete similare