Acţiune în regres – existenţa culpei procesuale în declanşarea litigiului

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 07.01.2016, sub numărul de dosar 755/299/2016, reclamanta A.Ţ.. a chemat în judecată pe pârâta C.I. solicitând, în contradictoriu şi cu intervenientul forţat A.M., obligarea pârâtei la plata sumei de 968.75 lei reprezentând despăgubiri, precum şi a penalităţilor de întârziere de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, calculate de la data scadenţei şi până la data achitării integrale a debitului, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat, în esenţă, că pârâta îi datorează sumele solicitate în calitate de asigurător al persoanei vinovate (intervenient forţat) de producerea accidentului rutier în care a fost avariat autoturismul pentru care exista asigurare Casco şi în temeiul căreia reclamanta a achitat asiguratului său despăgubirea, având astfel dreptul, în temeiul art. 2210 C. civ. şi Normei ASF nr. 23/2014, să se subroge în drepturile asiguratului său. Reclamanta a mai precizat că pârâta are obligaţia să răspundă pentru pagubele provocate de asiguraţii săi, potrivit art. 49 şi art. 54 din Legea nr. 136/1995.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 2210 C. civ., Legea nr. 136/1995 şi Norma ASF nr. 23/2014.

Pentru dovedirea cererii, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Cererea a fost legal timbrată, conform art. 3 alin. (1) din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Legal citat, pârâtul nu a depus întâmpinare.

În temeiul art. 258 rap. la art. 255 C.proc.civ., instanţa a încuviinţat părţilor administrarea probei cu înscrisuri, apreciind-o ca fiind pertinentă, concludentă şi utilă cauzei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

In fapt, la data de 19.05.2015, autovehiculul cu numărul de înmatriculare B 94 UTI pentru care exista asigurare CASCO a fost avariat în urma unui accident de circulaţie în care a fost implicat şi autovehiculul cu numărul de înmatriculare CT 53 ARS, asigurat RCA la pârâtă şi condus de intervenientul forţat, după cum rezultă din constatarea amiabilă de accident, reclamanta achitând asiguratului său CASCO despăgubirea în sumă de 968.75 lei.

Pârâta a fost avizată în scris la data de 09.11.2015 că are obligaţia să achite în termen de 15 zile de la avizare suma menţionată.

În drept, conform dispoziţiilor art. 2210 alin. (1) C.civ. „În limitele indemnizaţiei plătite, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării împotriva celor răspunzători de producerea pagubei, cu excepţia asigurărilor de persoane”.

Potrivit art. 54 alin. (1) din Legea nr. 136/1995, „Despăgubirea se stabileşte şi se efectuează conform art. 43 şi 49, iar în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligaţiei acestuia, stabilită în prezentul capitol, cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienţi forţaţi”.

Raportând prevederile legale anterior invocate la situaţia de fapt reţinută în cauză, instanţa constată că sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale, răspundere ce se angajează în raportul civil delictual născut între asiguratul reclamantei şi asiguratul pârâtei, intervenientul forţat, ca urmare a producerii accidentului rutier.

De altfel, îndeplinirea acestor condiţii nu a fost contestată de societatea pârâtă, aceasta procedând la achitarea debitul principal constând în contravaloarea despăgubirilor acordate de societatea reclamantă asiguratului său.

De asemenea, instanţa reţine că în materia asigurării de răspundere civilă, art. 2210 alin. (1) C. civ. stabileşte existenţa unor raporturi juridice între asigurător şi terţa persoană vinovată de producerea prejudiciului, născute prin subrogare, raporturi juridice ce izvorâsc ex delictu.

În consecinţă, achitând persoanei păgubite contravaloarea reparaţiilor efectuate, potrivit contractului de asigurare facultativă, societatea reclamantă a preluat acţiunea de care asiguratul său beneficia, ceea ce îi conferă dreptul de a chema în judecată direct pe asigurătorul care răspunde pentru persoana vinovată de producerea prejudiciului.

Având în vedere că pârâta a plătit cu întârziere despăgubirile datorate şi ţinând seama de dispoziţiile Normei ASF nr. 23/2014, instanţa dispune obligarea pârâtei la plata sumei de 968.75 lei, precum şi a sumei de 54.25 lei reprezentând penalităţi de întârziere în cuantum de 0.2% pe zi calculate pentru perioada 10.12.2015-07.01.2016, precum şi la penalităţi de întârziere de 0.2% calculate la suma de 968.75 lei de la 08.01.2016 şi până la data achitării integrale a debitului.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, având în vedere soluţia ce va fi pronunţată în cauză şi culpa procesuală ce incumbă pârâtei, instanţa, în temeiul art. 453 alin. (1) C.proc.civ., obligă pârâta la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 76.61 lei şi la plata către intervenientul forţat a sumei de 150 de lei constând în onorariul de avocat.

Domenii speta

Spete similare