Accesiune – dobândirea prin accesiune imobiliară artificială a dreptului de proprietate asupra construcţiei prin unirea cu dreptul de proprietate asupra terenului;

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti sub nr. 42503/299/2013 la data de 30.10.2013, reclamanţii C.I. şi C.S.I. în contradictoriu cu paratii M.B.P.G., S.R.M.F.P. şi R.A.A.P.S., au solicitat pronuntarea unei hotarari prin care se se constate dobândirea, prin accesiune imobiliară artificială, a dreptului de proprietate asupra construcţiei în suprafata de aprox. 20 mp situată pe terenul proprietatea acestora din Bucureşti, sector 1, cu cheltuieli de judecata.

In motivarea cererii, reclamanţii au aratat că la data de 30.11.2004, au achizitionat terenul fără constructii situat în Bucureşti, sector 1, în suprafaţă totală de 1856,91 mp, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2976 de notarul public E.C.

La rândul său, SC G. SRL a achizitionat terenul de la B.C., conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat de BN Expert.

Din Certificatele de urbanism nr. 1775/167/P/17737 din 25.07.2003 şi nr. 1566/136/P/4722 din 2.06.2004 rezultă că terenul era liber de constructii.

La data achizitionării terenului din 30.11.2004, pe teren figura o construcţie de aprox. 20 mp, fără ca aceasta să fie mentionată în documentele cadastrale si fără a se cunoaşte cine anume a edificat-o pe teren. La data de 30.01.2008, terenul a fost dezmembrat in doua loturi – Lotul 1 in suprafaţă de 1657 mp (teren cu constructii) si – Lotul 2 in suprafata de 64 mp (liber de constructii), pe care se află constructia edificată de terţe persoane. 

In drept, au fost invocate disp. art. 492, 494 si urm. Cod Civil.

In sustinerea cererii, s-au depus înscrisuri (filele 6-24).

La data de 22.01.2014, paratul R.A.A.P.S. a depus întampinare prin care a invocat exceptia lipsei calităţii procesuale pasive, admisă prin incheierea de sedinţă din 18.04.2014.

In cauza a fost administrată proba cu înscrisuri, cu interogatoriul pârâtilor, in raport de care s-a aplicat sanctiunea prevăzută de art. 358 Cpc, proba cu expertiza specialitatea constructii, raportul de expertiză întocmit de expertul L.D. fiind depus la filele 93-99 si 105-106 in dosar.

Analizand materialul probator administrat, instanta retine următoarele:

In fapt, la data de 30.11.2004, reclamanţii C.I. şi C.S.I. au achizitionat de la vânzătorul SC G. 33 SRL terenul fără constructii situat în Bucureşti, sector 1, în suprafaţă totală de 1856,91 mp, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2976 de notarul public E.C.

La rândul său, SC G. 33 SRL a achizitionat terenul de la B.C., conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat  de BN Expert.

Din Certificatele de urbanism nr. 1775/167/P/17737 din 25.07.2003 şi nr. 1566/136/P/4722 din 2.06.2004 rezultă că terenul era liber de constructii.

La data achizitionării terenului din 30.11.2004, pe teren figura o construcţie de aprox. 20 mp, fără ca aceasta să fie mentionată în documentele cadastrale si fără a se cunoaşte cine anume a edificat-o pe teren. La data de 30.01.2008, terenul a fost dezmembrat in doua loturi – Lotul 1 in suprafaţă de 1657 mp (teren cu constructii) si – Lotul 2 in suprafata de 64 mp (liber de constructii), pe care se află constructia edificată de terţe persoane. 

Reclamanţii au solicitat constatarea dobandirii dreptului de proprietate asupra construcţiei în suprafata de aprox. 20 mp situată pe terenul proprietatea acestora din Bucureşti, sector 1, prin accesiune imobiliară artificială.

Dreptul de proprietate asupra unui bun se poate dobândi si prin accesiune, modalitate care constă în încorporarea materială a unui lucru mai putin important într-un lucru mai important. Principiul accesiunii este înscris în art. 492 Cod civil, conform căruia tot ce se uneşte si se încoporează cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului.

Conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2976 din 30.11.2004 de către notarul public E.C. si extrasului de carte funciară nr. 232154, instanţa constată că Lotul 2 in suprafata de 64 mp situat în Bucureşti, sector 1, având număr cadastral 19347/2 este liber de constructii.

Cu toate acestea, conform raportului de expertiză tehnică efectuat de expertul judiciar Luca Dumitru, la faţa locului, pe acest teren - Lotul 2 cu număr cadastral 19347/2 - este edificată o construcţie, fără a se cunoaste autorul acesteia.

Intrucat asupra constructiei nu exista un titlu de proprietate, devin incidente dispozitiile art. 492 din Cod civil : proprietatea unui imobil conferă titularului, cu titlu de accesiune, proprietatea asupra lucrurilor ce unesc, ca accesoriu cu lucrul, într-un mod natural sau artificial.

Construcţia existentă pe terenul proprietatea reclamantilor din sector 1 şi identificată conform raportului de expertiză tehnică efectuat de expertul judiciar L.D. este proprietatea acestora, fiind dobândită prin accesiune, conform art. 492 Cod Civil.

În consecinţă, instanţa constată faptul că reclamanţii au dobândit, prin accesiune imobiliară artificială, dreptul de proprietate asupra imobilului - construcţie situată pe terenul proprietatea acestora din Bucureşti, sector 1, identificată si delimitată în plan prin punctele A-B-C-D, conform raportului de expertiză tehnică efectuat de expertul judiciar L.D.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, instanţa reţine că pentru obligarea unei părţi la plata cheltuielilor de judecată trebuie îndeplinite două tipuri de condiţii: 1. condiţiile de procedură prevăzute de art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, respectiv ca partea care urmează a fi obligată la suportarea cheltuielilor de judecată să cadă în pretenţii, iar cealaltă parte să formuleze cerere în acest sens şi 2. condiţiile de fond, care sunt deduse din coroborarea art. 453 Cod procedură civilă cu art. 1350 Cod civil, ca partea ce urmează a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată să aibă o culpă procesuală, respectiv să fie vinovată pentru naşterea litigiului. De cele mai multe ori, aceste condiţii se suprapun, iar partea care se află în culpă cu privire la existenţa litigiului este cea care cade în pretenţii.

În conformitate cu regulile enunţate, instanţa respinge ca neîntemeiată cererea reclamanţilor de obligare a pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată, întrucât pârâţii nu au nicio culpă procesuală pentru pornirea litigiului, reclamanţii fiind cei care au nevoie de pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti pentru a se constata că a intervenit accesiunea, indiferent de atitudinea foştilor proprietari. Pârâtii nu au determinat cheltuieli de judecată suplimentare faţă de cele care erau necesare pentru verificarea condiţiilor privind intervenirea accesiunii (taxă de timbru, onorariul de expert şi onorariul avocatului).

Faţă de încheierea de sedintă din 18.04.2014 prin care s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului R.A.A.P.S., instanta respinge actiunea formulată împotriva acestuia ca atare.

Domenii speta

Spete similare