Validare poprire.

În cadrul dosarului de executare nr. - al BEJ Cojocaru Bogdan Mihail prin încheierile pronunţate de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti f.45, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti f. 44, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti f.47, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti f. 46, f.48, s-a dispus încuviinţarea executării silite împotriva debitorului în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. - pronunţată de Tribunalul Bistriţa Năsăud f.23.

Prin adresa din data de 16.12.2014 f. 456 emisă în acest dosar de executare s-a dispus înfiinţarea popririi asupra veniturilor pe care debitorul le avea de încasat de la terţul poprit -, adresa fiind comunicată terţului la data de 16.12.2015.

Cu titlu preliminar, instanţa constată că prezenta cauză este guvernată de Codul de Procedură civilă de la 1865 astfel cum prevăd dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea 76/2012 privind punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, sub imperiul acestui act normativ fiind începută executarea silită.

Astfel, conform dispozițiilor art. 460 alin. (1) C.pr.civilă, dacă terțul poprit nu-și îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, creditorul poate solicita instanței de executare validarea popririi, în termen de 3 luni de la data la care terțul poprit trebuia să consemneze suma urmăribilă.

Validarea popririi, măsură prin care se urmărește obținerea unui titlu executoriu împotriva terțului poprit, presupune verificarea condițiilor legale pentru obligarea directă, pe cale judecătorească a terțului poprit fată de creditorul popritor. Ca atare, în fața instanței de validare, creditorul urmăritor va trebui, în conformitate cu art. 1169 C.civ. de la 1864, să dovedească existența raportului de creanță dintre el și debitorul urmărit, precum și raportul de creanță dintre debitorul său și terțul poprit.

Instanţa reţine că potrivit hotărârii nr. 144 din 23.02.2010 anexa nr. 2 A, II, poziţia 13 privind organizarea şi funcţionarea -, debitorul -face parte din unităţile cu personalitate juridică aflate în coordonarea - fiind integral finanţată din venituri proprii încheiate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate.

 Totodată, instanţa reţine că potrivit legii sănătăţii 95/2006 Spitalele publice din reţeaua Ministerului Sănătăţii primesc, în completare, sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, care vor fi utilizate numai pentru destinaţiile pentru care au fost alocate, astfel cum sunt menţionate în lege.

Văzând şi dispoziţiile art.452 alin 2 lit a C. proc. civ potrivit căruia nu sunt supuse executării silite prin poprire sumele care sunt destinate unei afectaţiuni speciale prevăzute de lege şi asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziţie instanţa apreciază că eventualele sume primite în completare de debitor I- de la bugetul de stat prin Ministerul Sănătăţii nu pot face obiectul unor popriri.

Astfel, instanţa reţine că eventualele sume primite de debitorul - de la bugetul de stat prin Ministerul Sănătăţii sunt sume afectate prin legea 95/2006 numai pentru destinaţiile pentru care au fost alocate iar debitorul nu are drept de dispoziţie asupra lor.

În lumina celor expuse, în baza art. 460 alin 2 C. proc. civ. instanţa apreciază că cererea de validare a popririi este neîntemeiată, motiv pentru care o va respinge în consecinţă şi va dispune desfiinţarea propriii în dosarul de executare nr. -

Domenii speta

Spete similare