Sentinţa civilă - fond civil – Reparare prejudiciu ordin moral

JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI

FOND CIVIL – Reparare prejudiciu ordin moral

SENTINŢACIVILĂ Nr. 3925/ 17 Decembrie 2015

Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiectul locului le impune şi să nu aducă atingere prin acţiunile ori prin acţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

Prin cererea introdusă  la această instanţă la data de 11.09.2015, reclamantul C. D, a chemat în judecată personal şi prin reprezentant legal pe pârâţii …, solicitând pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună, obligarea în solidar a pârâţilor la  repararea prejudiciului de ordin moral constând în atingerile aduse demnităţii şi reputaţiei acestuia cauza în mod nedrept prin publicarea de articole şi lansarea de opinii profund defăimătoare şi total injuste la adresa acestuia  fapte săvârşite cu intenţia vădită a discreditării acestuia în mod public sau a expunerii la suportarea unor consecinţe de ordin personal şi legal ( dacă s-ar fi dovedit adevărate ) - daune morale în cuantum de 50.000 lei.

S-a mai solicitat de asemenea în temeiul dispoz. art 253 alin1 lit b cod civil încetarea încălcării drepturilor prevăzute de art. 74 lit e şi h din codul civil şi interzicerea încălcării lor  pentru viitor ; cum şi  aplicarea în cauză a dispoz. art. 253 lit c cod civil în sensul constatării caracterului ilicit al faptelor săvârşite de pârâţi;  obligarea autorului articolelor la publicarea hotărârii definitive ce se va pronunţa în cauză în trei apariţii consecutive în aceleaşi publicaţii şi cu aceeaşi frecvenţă a postărilor defăimătoare iniţiale.

Reclamantul  mai solicită orice alte măsuri necesare pentru încetarea faptelor ilicite şi repararea prejudiciului cauzat; şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată către acesta.

În motivarea acţiunii reclamantul arată că în perioada de când  a devenit preşedintele organizaţiei judeţene Călăraşi şi a fost ales  membru al Consiliului Local al Mun. Călăraşi, în special începând cu luna ianuarie 2015, este permanent ţinta atacurilor de presă ale pârâţilor în postările on-line ale publicaţiilor „ Linia Fierbinte „; la persoana întâi ; şi pe web site … în sensul că aceştia desfăşoară  o activitate susţinută de denigrare la adresa sa atât prin semnătura pârâtului persoană fizică în calitate de autor, cât şi de asociat şi administrator al producătorului şi editorului de presă ….

Mai precizează reclamantul că fără a avea corespondent în realitate şi fără a se face distincţia cuvenită între informaţii şi opiniile proprii ale jurnalistului semnatar este supus unei campanii virulente de denigrare şi defăimare de către pârâtul B.M., că acesta a depăşit limitele criticii prin atingerile repetate aduse vieţii sale private ( care ţin de pregătirea sa profesională , coborâtă de acesta în derizoriu prin acuzaţii , insinuări grave în sensul că ar fi consumator de substanţe interzise ; prin referiri la viaţa personală şi situaţia familială, pentru care nu i s-a cerut niciodată dreptul la propria opinie ); că a lansat în mediul on-line la data de 26.08.2015 acuzaţia că ar fi consumator de droguri însoţită de o fotografie ilustrativă total neadecvată; că afirmaţia dacă ar fi reală l-ar supune unor consecinţe de natură penală , că în realitate provoacă mari suferinţe de ordin moral afectându-i relaţiile sociale stabilite în timp a imaginii atât în societate cât şi în familie.

Mai precizează reclamantul că  sub pretextul apartenenţei sale la un partid politic neagreat de către pârâtul B.M., acesta prin distorsionarea gravă a realităţii şi printr-o interpretare personală dată acesteia în scopul manipulării opiniei publice şi nu al corectei informări, folosind un limbaj care îl descalifică atât pe jurnalist cât şi publicul căruia i se adresează a fost denigrat sub toate aspectele vieţii sale publice şi private.

Concret reclamantul învederează că în publicaţia” Linia fierbinte nr 320 din 8 ian 2015 pârâtul afirmă că la sfârşitul anului trecut politicienii au organizat sindrofii - D C, şeful … de la Călăraşi, l-a validat pe acest individ (NB, un „ escroc notoriu „)… La fel cum a făcut şi adversarul şef de la … derbedeul  de V. D. Pe care acelaşi D.C. îl validează. Iar derbedeii ăştia, iată se duc la sindrofii, se parfumează, emit păreri, se cred importanţi. Concluzia ? a fost o beţiveală … cu politruci, cu escroci „.

În publicaţia „ Linia fierbinte nr. 322 din 30 ian 2015, pct.2 : D. C preşedintele ales de R. F. să fie şef peste organizaţia judeţeană a ..  a fost să viziteze Vietnamul pe numele oficial Republica Socialistă Vietnam . din datele noastre acesta se va mai duce în  Republica Democrată Congo, Republica Democrată Coreeană ….adevărul e că D.C. a fost în Vietnam ,  deşi se putea duce în cartierul Saigon din Călăraşi, era acelaşi drac, asta ca să vadă cum ar fi arătat România dacă Victor Viorel Ponta ar fi câştigat alegerile prezidenţiale. Pesediştii de fapt nu se trezesc . se laudă că au câştigat alegerile în judeţ…..Impostorii ăştia … nu înţeleg ce palmă au primit….nu înţeleg că fac parte dintr-un partid  fetid şi criminal , ba, aurolacilor din PSD dacă voi petreceţi la….. dacă trageţi cocaină pe nas la Ada, dacă vizitaţi Vietnamul sau Cambodgia, vă spunem noi … poate realizaţi cât de escroci sunteţi .

În publicaţia Linia fierbinte nr 325 din 16 martie 2015 pârâtul afirmă  „ Cei de la PSD Călăraşi nu se lasă de tras pe nas ….Social democratul D. C. se simte vexat de faptul că lumea vede în această adunătură botezată PSD la Călăraşi, drept o gaşcă de beţivani, de escroci şi de drogaţi.

Se mai arată că în aceeaşi zi 16.03.2015., pârâtul postează pe site-ul  Youtube, o înregistrare audio video prin care a încercat să-i însceneze şi un scandal sexual la sediul partidului, după conferinţa de presă sub titlul „ Bucurie mare  în PSD : au năvălit rapandulele  pe D.C ”.

Pe site ….. în perioada  16 iunie 2015-26 iunie 2015 , pârâtul continuă seria de atacuri cu postarea „ D. C. , agramat  copy-paste  din fruntea PSD Călăraşi „în care face referiri directe la educaţia primită şi activitatea profesională desfăşurată în decursul timpului pe care le sintetizează  astfel „ Un astfel de individ se recomandă drept candidat ideal…în fapt conduce o organizaţie … de tip mafiot ; că se află în fruntea unei organizaţii cu indivizi de tipul lui DS, ăştia venind la Călăraşi numai pentru a consuma substanţe halucinogene. Un  astfel de act a avut loc … S-a consumat cocaină. De altfel e cunoscut faptul că unii membri ai organizaţiei de tineret din cadrul PSD Călăraşi au obicei să se drogheze. D. C. însă…..are obiceiul să-şi petreacă timpul liber în locaţii exclusiviste sau exotice .

În continuare reclamantul se referă cu lux de amănunte la postările on-line făcute de pârât prin care lansează acuzaţii directe la adresa reclamantului cu referire la consumul de droguri şi al facultăţii de stomatologie pe care acesta a absolvit-o respectiv Universitatea Apollonia din Iaşi , prin indicarea numelui complet de  D. C. şi  a apelativului „ Bebe „ cum este cunoscut, apelativ folosit atât în sens  persiflator cât şi ca înlocuitor pentru numele real.

Cu referire la postările pe siteul http://....ro în perioada 12 august 2015-24 august 2015 pârâtul . publică sub titlu „ neclarităţi : D.C pune la ciorap mai mult decât câştigă „ ; „ Concedii şi de 14.000 lei „” D. C. se afişează în cluburile de la Mamaia dar se duce şi în concedii în locuri exotice…….Anul trecut a fost şi în Vietnam . Pentru 13 nopţi petrecute în această ţară agenţiile de turism cer şi sume de 3469 USD /persoană.

Reclamantul mai precizează că începând cu data de 24 august 2015  când  pârâtul a postat pe www.facebook.com/groups comentariul („ La cât trage bebe pe nas, mai mult se târăşte?”  ) şi continuând cu data de 26 august 2015 când  şi-a sărbătorit ziua de naştere pârâtul, postează „ La mulţi ani lui bebe „ alături de imaginea foto  a unor substanţe interzise ( dispuse sub forma unor doze de praf alb provocând în mod voit asocierea acesteia cu consumul de droguri )….am auzit că toată lumea a fost în extazy..”; că pârâtul a încălcat principiile codului deontologic, acţionând în mod voit cu intenţia de a-l prejudicia cât mai grav pe reclamant folosind în acest scop profesia cât şi anumite tehnici de manipulare a opiniei publice contrare eticii jurnalistice.

Reclamantul mai învederează că modul distorsionat de prezentare a acestuia prin generalizarea unor cazuri negative strict particulare cu care a fost asociat în toate exemplele prezentate îl îndreptăţeşte să solicite atât luarea măsurilor permise de lege  de reparare a prejudiciului nepatrimonial ce i-a fost adus cât şi a obligării în solidar a pârâţilor la plata daunelor morale , reprezentate de suferinţele şi inconvenienţele suportate de acesta pe nedrept într-o perioadă îndepărtată şi totodată dificilă pentru acesta în sensul atingerii şi vătămării aduse imaginii publice într-un mod grosolan ,deosebit de violent fiind practic expus în oprobiului public în ultima perioadă de timp.

În drept s-au invocat dispoz. art 72, art.74 cod civil rap. la art 252, art.253, alin1 lit b şi c ,art.253 alin3 şi alin4 cod civil, art. 1349, art.1357-1358 c civ., art 1381-1382C.civ. Constituţia României art 453 C.pr.civ.

În dovedirea cererii reclamantul a înţeles să se folosească de proba  cu interogatoriile pârâţilor, înscrisuri şi martori.

La dosarul cauzei au fost depuse copiile articolelor şi comentariile postate on-line pe site-ul pârâtului.

În termen legal pârâţii, au formulat întâmpinare solicitând respingerea acţiunii formulată de reclamant.

Pârâţii au invocat în primul rând  excepţia relativă a nedepunerii acţiunii principale în atâtea exemplare câte părţi sunt în litigiu cum şi a necertificării conform cu originalul a probatoriului administrat. Astfel pârâţii arată că reclamantul a depus la dosarul cauzei acţiunea în două exemplare însoţită de înscrisurile pe care se întemeiază cererea necertificate, solicitând ca instanţa să pună în vedere reclamantului să depună un exemplar al acţiunii pentru a fi comunicat pârâtului pentru ca aceasta să-şi poată formula apărările .

Totodată solicită ca reclamantul să certifice înscrisurile şi să prezinte sursa acestora.

Pe fondul cauzei pârâţii aşa cum am arătat solicită respingerea  cererii de chemare în judecată ca nefondată arătând în esenţă că cele susţinute de reclamant sunt nereale sunt desprinse din contextul iniţial al publicaţiilor, pârâţii redând în tot textele  referitoare la  persoana reclamantului .

Mai arată pârâţii că  nu are o fixaţie pentru reclamant şi nici pentru preşedintele PSD Călăraşi şi nici pentru pesedişti, că este ziarist şi dacă politicienii, aleşii Călăraşilor , calcă strâmb acesta scrie în presa locală  şi nu ca un pretext gen scopul scuză mijloacele ci pentru că aceasta îi este meseria ; că articolele scrise la care reclamantul se referă au la bază documentaţia sa prealabilă atât pe surse cât şi din proprie iniţiativă ; şi că în fapt acesta nu face referire directă la D. C. ci la politicieni  mai precis la pesedişti .

Se mai arată că nu a scris „ D. C.r nu se lasă de tras pe nas „ şi a scris „ cei de la PSD nu se lasă de tras pe nas”; că acesta a scris  „ că nu a fost invitat în calitatea sa de ziarist la o conferinţă de presa, reclamantul postând pe facebook :” păstrează-ţi comentariile pentru  postările tale , boule  .

De asemenea, nu D. C. ca şi persoană fizică ci „ Social democratul … „( cu referire la politicianul nu la persoana fizică ) se simte vexat de faptul că lumea în general vede în aceasta adunătură botezată PSD  o gaşcă de beţivani de escroci şi de drogaţi.; că în fapt este un punct de vedere al opiniei publice, iar ziaristul, jurnalistul … , face parte din opinia publică.

Pârâţii nu contestă că în postarea din data de 16 iunie 2015 a textului „ …  agramatul  copy - paste din fruntea PSD Călăraşi „ întrucât din înscrisurile aflate la dosarul cauzei există justificarea logică a postării articolului mai sus menţionat; că este plin internetul de textele pe care reclamantul le foloseşte pentru a face  urări cu ocazia  anumitor zile naţionale  şi sărbători religioase.

Pârâţii mai învederează că nu a scris în nici unul din articole că D.C. se droghează, afirmaţiile se referă la Dan Şova şi la o persoană membru PSD căruia i se spune bebe; că în legătură cu veniturile reclamantului prin articolele publicate nu a făcut altceva decât să sesizeze că există neconcordanţe clare între declaraţiile de avere ale reclamantului şi că în fapt  a urmărit doar informarea publicului.

Cu referire la postările pe facebook sau telefoane mobile ( mesaje, convorbiri private , liste de apeluri ) în opinia pârâtului postările nu sunt publice decât dacă sunt aduse la cunoştinţa publicului de către reclamant şi că acesta nu poate invoca în cadrul unei acţiuni civile având ca obiect reparare prejudiciu de ordin moral, mesaje de pe telefonul privat , liste de apeluri ale telefonului privat sau discuţii purtate de alte grupuri de interese din care el nu face parte ; că  un astfel de grup închis este şi grupul cunoscut sub numele „şmecheriile din Călăraşi „  vizualizarea  acestuia fiind accesibilă doar persoanelor  care fac parte din grupul respectiv.

 Se mai arată că afirmaţiile făcute în articolele publicate în legătură cu reclamantul nu sunt gratuite acestea corespund realităţii.

În opinia sa pârâtul arată că a acţionat cu bună credinţă ca ziarist şi-a exprimat opiniile pe o bază factuală a respectat drepturile omului iar regulile de redactare sunt întocmai celor prevăzute în codul deontologic al ziaristului ; că  reclamantului i s-a acordat un drept la replică aspect pe care acesta l-a recunoscut printr-un mesaj justificând că ( banii  sunt cadou de la mama sa ); astfel că în speţă  nu este vorba de fapte  ilicite săvârşite de pârâţi şi pe cale de consecinţă nu pot fi obligaţi în solidar la acoperirea unui prejudiciu moral apreciat de reclamant la suma de 50.000 lei.

În drept  cererea a fost întemeiată pe dispoz. art. 205-206  cod pr. civ. rap la art. 148, art. 151 cod pr. civ.

În dovedirea susţinerilor din întâmpinare pârâţii au solicitat încuviinţarea probei cu martori , interogatoriu reclamantului şi înscrisurile depuse la dosarul cauzei constând în copiile  comentariilor şi articolelor publice on-line atât pe facebook cât şi în cele două publicaţii ale pârâtului cuprinzând  articolele referitoare la reclamant, etc.

În cauză au fost audiaţi doi martori la propunerea reclamantului din declaraţiile cărora rezultă că pe facebook au fost postate pe contul grupului „ şmecherii de Călăraşi „ din care fac parte aproximativ 3600 de membri site-ul respectiv având mai mulţi administratori printre care şi pârâtul, comentarii cu referire la faptul că reclamantul se droghează fiind postate şi fotografii cu substanţe de culoare albă ( droguri); că reclamantul este numit aurolac al politicii locale; că tot pe acest  site pârâtul a postat un filmuleţ  cu referire la reclamant privind aniversarea zilei de naştere şi „ cadoul oferit de pârât  o prostituată”; că pârâtul în postările pe acest cont foloseşte apelativul de „ bebe” sub care este cunoscut de altfel reclamantul; afirmaţii cum că reclamantul este agramat

Au mai precizat martorii că , postările acestui grup sunt accesibile numai membrilor din grup, membrii care însumează un număr de 3900 ; şi că membrii grupului mai pot accesa acest grup şi persoane care dau „share” pentru ca postările să devină  publice şi accesibile celorlalţi.

De asemenea din declaraţiile celor doi martori rezultă că postările de pe acest cont au devenit publice şi că personal a auzit comentarii legate de afirmaţiile pe care pârâtul Marin Badea le face în mod denigrator la adresa reclamantului, în cadrul Liceului Economic a Liceului Ştirbei Vodă, unde una dintre martore lucrează.

Instanţa  în raport de ansamblu probator administrat în cauză reţine în fapt următoarele: libertatea de exprimare este fundamentul esenţial al unei societăţi democratice şi una dintre condiţiile primordiale ale progresului şi împlinirii fiecăruia.

Sub aspectul dreptului la liberă exprimare Curtea Europeană a subliniat că ,acesta cuprinde dreptul de a avea şi de a-şi exprima opinia dar şi dreptul la informare.

Libertatea de exprimare nu constituie însă o libertate absolută. Exerciţiul acestei libertăţi este supus unor restricţii şi limitări iar una din limitările exercitării acestei libertăţi este dată chiar de  art.30 alin 6 din Constituţia României , care prevede că „ Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea onoarea viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.

O altă limită generală este dată de art.57 din Constituţia României, care prevede că, cetăţenii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună credinţă fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi. Pe de altă parte art.31 alin 4 din Constituţia României prevede că mijloacele de informare în masă publice şi private sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.

Este adevărat că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a admis într-adevăr că în cazul ziariştilor este admisibilă recurgerea la o anumită doză de exagerare dar nu mai puţin adevărat este că CEDO a susţinut şi faptul că  protecţia oferită de art. 10 din Convenţia Ziariştilor, ce comunică informaţii ce privesc chestiuni de interes public operează atunci când aceştia se exprimă cu bună credinţă pe baza unor fapte exacte şi furnizează informaţii fiabile şi precise cu respectarea eticii jurnaliste.

În speţă pârâtul şi-a exercitat dreptul la opinie în postările online ale publicaţiilor „Linia Fierbinte” „ La Persoana întâi” pe web.site cum şi pe  facebook „Şmecherii de Călăraşi „ prin semnătura acestuia ca persoană fizică în calitate de autor redactor cât şi de asociat şi administrator al producătorului şi editorului de presă …. timp de aproape un an de zile, publicând articole denigratoare , jignitoare la adresa reclamantului, nu în limitele sale fireşti prejudiciind drepturile şi interesele legitime ale reclamantului.

Publicând  informaţii neadevărate ,denigratoare, jicnitoare,(care ţin de pregătirea profesională coborâtă de acesta în derizoriu prin acuzaţii şi insinuări grave că ar fi consumator de substanţe interzise prin referiri la viaţa personală şi situaţia familială ) despre reclamant pârâtul a adus atingeri în mod nejustificat onoarei reputaţiei, imaginei publice reclamantului lider de partid în Judeţul Călăraşi, de profesie medic stomatolog, cu notorietate în  comunitate, cauzându-i un prejudiciu moral care potrivit art. 1349 cod civil trebuie suportat de pârât.

Este de necontestat că reclamantul a suferit un prejudiciu moral considerabil reprezentat de lezarea onoarei ; fapta pârâtului i-a creat o stare de disconfort psihic de tulburare a păcii sufleteşti, a climatului moral , liniştit şi sănătos de care trebuie să beneficieze orice persoană.

Conform art. 1349 cod civil, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiectul locului le impune şi să nu aducă atingere prin acţiunile ori prin acţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

Din cuprinsul art. 1357 cod civil, reiese că  cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie este obligat să-l repare; autorul prejudiciului  răspunde pentru cea mai uşoară culpă.

Modul de exprimare al pârâtului la adresa reclamantului că ar fi analfabet , consumator de droguri, etc. depăşeşte limitele rezonabile ale unei critici, activitate de natură să prejudicieze demnitatea reclamantului.

Legătura de cauzalitate între acţiunea ilicită şi prejudiciul produs reclamantului rezultă din chiar săvârşirea faptei prin vătămarea unei valori care este ocrotită de art. 30 alin.6 din Constituţie.

În cauză sunt dovedite elementele ce atrag răspunderea civilă delictuală respectiv fapta ilicită, prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu,şi vinovăţia autorului faptei.

Prejudiciul care face obiectul litigiului de faţă există în mod cert şi constă în chiar impactul produs de publicaţiile din ziar şi on-line asupra reputaţiei reclamantului în mediul profesional, familial, a credibilităţii în mediul social.

La întinderea prejudiciului moral ce s-a cauzat reclamantului instanţa a avut în vedere modul în care afirmaţiile făcute de pârât în calitate de ziarist au fost aduse la cunoştinţa opiniei publice,credibilitatea şi tirajul ziarului; calitatea de ziarist a pârâtului care aşa cum am arătat presupune respectarea riguroasă a principiilor de etică şi deontologie profesională folosirea unui limbaj cultivat, nejignitor şi non-violent; instanţa apreciind că suma de 30.000 lei  este în măsură să acopere prejudiciul moral produs reclamantului.

În cauză este incidentă şi răspunderea producătorului/ editorului ….Călăraşi , conform dispoziţiilor  art. 30 din Constituţie şi a art. 1382 cod civil, răspundere solidară cu autorul în speţă cu jurnalistul M. B.

Având în vedere susmenţionatele texte de lege cu şi dispoz. art. 252 ,art.253 alin1 lit b şi c şi art. 253 alin 2 şi alin4 cod civil instanţa urmează a admite în parte acţiunea formulată de reclamantul Cristodor Dan Eugen împotriva pârâţilor.

Urmează a obliga pârâtul B. M. în solidar cu pârâta …. la plata sumei de 30.000 lei, daune morale.

Urmează a obliga  pârâţii  să înceteze încălcarea drepturilor prevăzute în art. 74 lit. e şi h Cod civil şi interzice încălcarea lor pentru viitor.

Urmează a consta potrivit art.253 lit. c Cod civil caracterul ilicit al faptelor săvârşite de pârâţi.

Urmează a obliga pârâţii să publice prezenta hotărâre definitivă în trei apariţii consecutive în aceleaşi publicaţii şi cu aceeaşi frecvenţă  a postărilor defăimătoare iniţiale.

Urmează a obliga pârâţii în solidar către reclamant la plata sumei de 3000 lei cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare