Contestaţie la executare

Sentinţă civilă 3745 din 29.04.2009


Dosar nr. 4021/302/2009

Sentinţa civilă nr.3745

Şedinţa publică de la 29.04.2009

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea AVAS şi pe intimatul D  I şi terţii popriţi B de E-I a RE SA şi D de t şi C  P,  având ca obiect contestaţie la executare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică  au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă,  care învederează depunerea actelor de  executare emise  de BEJ D G şi L G, după care, instanţa, constatând  că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, o reţine  spre  soluţionare.

INSTANŢA

Prin  cererea înregistrată pe  rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, la data de 14.04.2009, sub nr.4021/302/2009,  contestatoarea  AVAS a formulat contestaţie la executare  în contradictoriu cu,  intimatul D  I şi terţii popriţi B de E-I a R E SA şi D de t şi C  P, solicitând  suspendarea executării silite până la soluţionarea prezentei contestaţii la executare, admiterea contestaţiei la  executare, anularea executării silite prin poprire, precum şi a  tuturor  actelor de executare  efectuate de BEJ  A C şi D şi a procesului  verbal de cheltuieli de executare.

În motivarea în fapt a cererii,contestatorul a arătat că nu i-a fost comunicată hotărârea ce se execută învestită cu formulă executorie, actele de executare fiind prin urmare lovite de nulitate absolută. În plus, a mai arătat contestatoarea nu a fost comunicat nici un act care să justifice plata sumei de 100 lei, cheltuieli de executare, de asemenea, onorariul executorului judecătoresc fiind mai mare de procentul de 10% prevăzut de OMJ nr. 2550/14.11.2006.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art.399 Cpc,.

Deşi legal citaţi, debitorul şi terţul poprit nu au formulat întâmpinări.

La solicitarea instanţei BEJ A D şi L G au comunicat instanţei copii ale actelor de executare.

Analizând înscrisurile existente la dosarul cauzei, instanţa reţine următoarele în fapt şi în drept:

Prin sentinţa comercială nr.4534 /28.03.2008 ,T B, Secţia a VI-a C, printre altele a obligat în solidar SC S I SA şi AVAS să plătească intimatului D I contravaloarea a 40 de unităţi de fond deţinute la FNI la o valoare de 103720 Ron /unitatea de fond , sumă ce va fi actualizată în raport cu indicele inflaţiei pentru perioada 24.05.2000 până la data plăţii, precum şi cheltuieli de judecată 3,5 Ron.

La data de 18.09.2008, intimatul D I a formulat cerere de executare silită, deschizându-se dosarul de executare nr. 1317/2008 pe rolul BEJ AD şi LG (fila 33)  La data de 22.09.2008, BEJ a somat contestatoarea , ca în temeiul OG nr.22/2002 , în termen de şase luni să ia măsurile ce se impun pentru alocarea sumei susmenţionate (f.41).

La data de 25.03.2009, BEJ A D G şi L G a încheiat procesul verbal privind cheltuielile de executare în cadrul susmenţionatului dosar. Totodată, la aceeaşi dată prin adresă a fost înfiinţată poprirea pe conturile intimatei aflate la terţii popriţi E SA şi D de T şi C P a MB.  De asemenea, contestatoarea a fost înştiinţată despre măsura dispusă (f.43-49) .

Văzând cele de mai sus , instanţa apreciază că executarea silită a fost demarată cu deplina respectare a prevederilor OG nr. 22/2002, precum şi a prevederilor art. 373 ind 1 alin 1 Cpc în baza unei cereri de executare silită formulată de către creditorul-intimat Dinu Ion. În ceea ce priveşte aserţiunea contestatorului legată de necomunicarea copiei titlului executoriu ,instanţa consideră că aceasta este lipsită de temei, potrivit prevederilor art. 454 alin 1 Cpc, executorului revenindu-i obligaţia doar de a înştiinţa debitorul despre măsura popririi nu şi de a comunica acestuia copia titlului executoriu (potrivit aceluiaşi text legal copia certificată de pe titlu se comunică doar terţului poprit); în plus instanţa reţine că respectiva copie a titlului executoriu a fost comunicată contestatoarei , astfel cum rezultă din dovada de comunicare existentă la fila nr. 49 din dosar.

În ceea ce priveşte procesul-verbal privind cheltuielile de executare, instanţa reţine că în conformitate cu art. 371 ind. 7 C.p.c. „partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activităţi care interesează executarea silită este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop. Pentru actele sau activităţile dispuse din oficiu cheltuielile se avansează de către creditor.

Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, afară de cazul când creditorul renunţă la executare sau dacă prin lege se prevede altfel.

Sumele ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condiţiile legii.

Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol, procesul-verbal constituie titlu executoriu.”

Instanţa , văzând actele de executare existente în cuprinsul dosarului execuţional de faţă, consideră că suma de 100 lei , cheltuieli de executare a fost stabilită de către BEJ, cu respectarea prevederilor Legi nr. 137/2000, precum şi ale H U N a E J nr. 2/17.02.2007 privind completarea Statutului U.N.E.J . Dovada respectivelor cheltuieli este reprezentată practic de totalitatea actelor de executare existente în dosarul execuţional.

În ceea ce priveşte onorariul executorului judecătoresc , instanţa reţine că potrivit O M J nr. 2550/14.11.2006 (anexa 1) ,, pentru sume mai mici de 50000 de lei onorariul poate fi până la 10%,,. 

Cercetând cuprinsul procesului-verbal de cheltuieli, instanţa reţine că , prin includerea TVA-ului, onorariul executorului judecătoresc a depăşit plafonul de 10% cu suma de 24,26 lei. Or,în opinia instanţei , dispoziţia legală privitoare la onorariu trebuie interpretată restrictiv în sensul că plafonul nu trebuie depăşit sub nici o formă , deci nici prin adăugarea TVA-ului. În caz contrar s-ar ajunge la consecinţe inacceptabile, în sensul că , finalmente, debitorul ar suporta un onorariu mai mare decât plafonul legal fără a avea posibilitatea deducerii sumei plătite cu titlu de TVA. Mai reţine instanţa, referitor la acest aspect că atunci când a intenţionat ca la onorariul maximal să se adauge şi contravaloarea taxei pe valoare adăugată, legiuitorul a stipulat-o expres în cuprinsul actului normativ ( a se vedea în acest sens O MJLC nr.772/C/5 martie 2009 art. 1 alin 2 ).

Văzând toate aceste considerente, instanţa va admite în parte cererea contestatoarei AVAS, formulată în contradictoriu cu intimaţii D I, SC E SA şi DTCP.

Va anula în parte procesul-verbal privind cheltuielile de executare întocmit de BEJ A D şi L G la data de 25.03.2009 în cadrul dosarului execuţional nr. 1317/2008 cu privire la suma de 24,26 Ron (diferenţă de onorariu ilegal imputată).

Va respinge restul pretenţiilor deduse judecăţii pe cale contestaţiei la executare, ca neîntemeiate.

În temeiul art. 403 alin 1 Cpc, va respinge  cererea  de  suspendare  a  executării silite,  ca rămasă fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte cererea contestatoarei  AVAS, în  contradictoriu cu intimatul D I,  domiciliat în P  şi  terţii  popriţi B de E-I a R E SA cu sediul  în Bucureşti şi DTCP.

Anulează în parte  procesul verbal privind cheltuielile de executare întocmit de BEJ  A D  şi L G  la data de 25.03.2009 în cadrul dosarului execuţional nr.317/2008 cu  privire la suma  de  24,26 Ron (diferenţă  de onorariu ilegal imputată).

Respinge restul pretenţiilor deduse judecăţii pe calea contestaţiei la executare, ca neîntemeiate.

Respinge cererea contestatoarei privind suspendarea executării silite în cadrul dosarului  execuţional susmenţionat,  ca rămasă fără obiect.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile  de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică azi  29.04.2009.