Contestaţie la executare

Sentinţă civilă 109 din 27.01.2012


 

 Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Strehaia la data de 28.11.2011 sub nr.2754/313/2011, contestatoarea U.A.  SA a solicitat instanţei în contradictoriu cu intimaţii BEJ D.F, C.I, H.F, B.I.N, C.I.I., C.D., D.P., P.M. şi A.C., ca prin hotărârea ce se va pronunţa să dispună admiterea contestaţiei la executare şi în principal să se dispună anularea tuturor actelor de executare silită în dosarul de executare 111/E/2011, iar în subsidiar să se dispună anularea procesului-verbal de cheltuieli din data de 01.11.2011, cu reducerea onorariului avocaţial din faza de executare silită la un cuantum proporţional cu munca depusă, întoarcerea executării efectuate cu încălcarea dispoziţiilor legale pentru suma ce reprezintă onorariu avocat, precum şi pentru suma ce rezultă din recalcularea cheltuielilor din procesul-verbal de executare, în cazul în care până la soluţionarea prezentei contestaţii executarea se va fi finalizat, cu cheltuieli de judecată.

 În motivarea cererii s-a arătat, în esenţă, că din totalul cheltuielilor de executare stabilite de BEJ D.F. prin procesul-verbal din 01.12.2011 în dosarul de executare 111/E/2011, este exagerată suma de 1000 lei reprezentând onorariu avocaţial aferent executării silite, în raport cu activitatea depusă de către cabinetul de avocatură, volumul de muncă fiind minim, rezumându-se la redactarea unei cereri de executare. S-a mai arătat că valoarea onorariului de avocat nu poate face obiectul liberului arbitru.

 În drept au fost invocate disp. art. 399 şi urm. C.p.c.

 În susţinerea cererii au fost depuse următoarele înscrisuri: sentinţa civilă nr.14050/03.10.2011 pronunţată de Judecătoria Craiova, extras ECRIS, somaţie de executare din 17.11.2011, înştiinţare de plată, proces-verbal de cheltuieli din 01.11.2011, sentinţa penală nr.251/06.12.2010 pronunţată de Judecătoria Strehaia, decizia penală nr.927/01.06.2011 a Curţii de Apel Craiova.

 Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 194 lei şi timbru judiciar de 5 lei.

 La dosarul cauzei a fost înaintat în copie certificată, dosarul de executare nr.111/E/2011 al BEJ D.F.

 La termenul de judecată din 27.01.2012, instanţa, în baza art. 137 alin.1 Cod procedură civilă a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatului BEJ D.F..

 Deliberând cu prioritatea impusă prin prevederile art. 137 alin.1 C.pr.civ. asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a B.E.J. D.F, instanţa reţine că acesta este întemeiată urmând să o admită, având în vedere decizia Curţii Constituţionale nr. 162/22.04.2003 în sensul că,  organul de executare nu are interese proprii, şi, în consecinţă, nu are calitate de parte în proces, nefiind necesar să fie citat ca atare.

 Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

 Conform art. 371 ind.7 alin.2 din C.p.c. cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorul urmărit, iar potrivit alin.3 al aceluiaşi articol sumele ce urmează a fi plătite se stabilesc de executorul judecătoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată.

 Prin procesul-verbal din 01.12.2011 executorul judecătoresc D.F a stabilit cheltuieli de executare în cuantum total de 5120,90 lei din care 1000 lei cu titlu de onorariu avocat.

 Prin contestaţia la executare formulată contestatoarea U.A. SA a solicitat reducerea onorariului avocaţial din faza de executare silită la un cuantum proporţional cu munca depusă.

 Potrivit art.274 alin.3 Cod proc.civila, cu aplicabilitate şi în faza executării silite, instanţa este îndreptăţită să aprecieze în ce măsură onorariul pentru apărătorul ales, plătit de partea care a câştigat procesul trebuie suportat de partea care a pierdut, faţă de mărimea pretenţiilor şi complexitatea cauzei, întrucât prin angajarea unui apărător nu trebuie să se urmărească împovărarea părţii căzute în pretenţii, scopul exercitării dreptului la apărare fiind acela de a valorifica pretenţii alegate.

 Sub acest aspect şi Curtea Europeana a Drepturilor Omului s-a pronunţat în nenumărate cazuri asupra temeiurilor acordării cheltuielilor de judecată. Astfel, în hotărârea din 22.02.2007 în Cauza Gavrileanu împotriva României (Lupas si altii împotriva României, 14 decembrie 2006) s-a statuat că un reclamant nu poate obţine rambursarea costurilor şi cheltuielilor decât în măsura în care se stabileşte realitatea, necesitatea şi caracterul rezonabil al cuantumului lor.

 În hotărârea din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpana si Mazare împotriva României Curtea reaminteşte că, în aplicarea art.41 din Convenţie, aceasta acordă doar cheltuieli de judecată cu privire la care se stabileşte că au fost cu adevărat suportate, că acestea au fost necesare şi că au o valoare rezonabilă.

 În hotărârea din 28 septembrie 2004 în cauza Sabou si Pîrcalab împotriva României, în ceea ce priveşte cheltuielile pentru procedura în fata Curtii, aceasta trebuie să stabilească dacă au fost cu adevărat suportate, că acestea au fost necesare si că au o valoare rezonabilă (Nilsen si Jobnsen împotriva Norvegiei [GC] nr.23.118/93, paragraful 62, CEDO 1999-VIII).

 In speţă, se observă că în faza executării silite, fază ce este parte a procesului civil, intimaţii C.I, H.F., B.I.N, C.I.I, C.D, D.P, P.M. au plătit cu titlu onorariu avocat suma de 1000 lei potrivit chitanţei emise de Cabinet Individual de Avocat, respectiv chitanţa nr.133 din 27.11.2011.

 Fără a contesta activitatea apărătorului ales al intimaţilor, instanţa are în vedere faptul că din actele dosarului de executare silita rezultă că în respectiva procedura, singura activitate desfăşurată de avocat a constat în formularea cererii de executare silită. Prin urmare, onorariu perceput de avocat în sumă de 1000 lei, este apreciat de instanţă ca excesiv, astfel că faţă de munca depusă, de valoarea creanţei urmărite şi de complexitatea cauzei (stiut fiind că în faza executării silite, executorul judecătoresc face actele procesuale şi procedurale necesare), suportarea de catre contestatoare a unui onorariu de 500 lei, este mai mult decât rezonabila, motiv pentru care onorariu de avocat pentru faza de executare silită se va reduce cu suma de 500 lei.

 Reducerea sumei sus-menţionate antrenează consecinţa fireasca a anularii procesului verbal privind cheltuielile de executare din 01.11.2011 şi a somaţiilor din 17.11.2011, pentru fracţiunea de cheltuieli de executare urmărite fără just temei.

 Pornind de la caracterul rezonabil pe care Curtea Europeana îl invoca drept temei al acordării cheltuielilor de judecată, instanţa retine că în ceea ce priveşte raporturile juridice stabilite între avocat şi client orice imixtiune din partea vreunui organ al statului este inadmisibilă, însă se apreciază ca prin reducerea onorariului plătit de creditori apărătorului ales, nu se încalcă de către instanţă prevederile art.30 din Legea nr.51/1995 şi nici cele ale Statutului profesiei de avocat, contractul de asistenţă juridică producându-şi efectele pe deplin între părţile contractante, în lumina principiului conţinut de art.969 C.civ, obligaţiile şi întinderea acestora, astfel cum au fost convenite între părţi, rămân neatinse, însă efectele acestui contract nu trebuie să se repercuteze faţă de contestatoare (terţă persoană faţă de convenţie) în totalitate, ci creditorii vor obţine rambursarea sumei reprezentând onorariu apărător ales în măsura în care se stabileşte realitatea, necesitatea si caracterul rezonabil al cuantumului acestuia.

 Faţă de cele expuse anterior, având în vedere dispoziţiile legale invocate, precum şi jurisprudenţa CEDO în raport de care executarea oricărei hotărâri pronunţate de orice instanţă trebuie privită ca o parte integrantă a procesului în sensul art.6. parag.1 din Convenţie, instanţa urmează să admită contestaţia la executare, să reducă onorariul de avocat perceput în faza de executare silită în dosarul nr.111/E/2011 al BEJ D.F, de la suma de 1000 lei la suma de 500 lei şi să dispună anularea parţială a procesului verbal privind cheltuielile de executare din 01.11.2011 şi a somaţiilor din 17.11.2011, întocmite de executor în acelaşi dosar, în ceea ce priveşte suma  de 500 lei.

 În baza art. 274 Cod pr civilă, instanţa va obliga intimaţii C.I.,H.F, B.I.N, C.I.I, C.D, D. P, P.M, la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 199 lei (taxa de timbru şi timbrul judiciar).