Pensie de întreţinere

Sentinţă civilă 1474 din 02.12.2011


Tip document  -  Sentinţă civilă

Nr.  document – 1474

Data elaborării: 02.12.2011

Titlul speţei: pensie de întreţinere

Domeniu asociat:  obligaţii de întreţinere

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 18.11.2011 sub nr. de dosar 2321/334/2011 reclamanta A. A., în contradictoriu cu pârâtul M.I., a solicitat ca plata pensiei de întreţinere stabilită prin sentinţa civilă nr. 875/28.06.2010 pronunţată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr.57/334/2010 să se facă prin poprire pe salariu.

În fapt, prin sentinţa civilă nr. 875/28.06.2010 pronunţată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr.57/334/2010 (f. 4-5), s-a desfăcut căsătoria încheiată între M.I. şi M. A., minora M.F.L. a fost încredinţată spre creştere şi educare mamei sale, M.A.—reclamanta din prezenta cauză, pârâtul din prezenta cauză fiind obligat să plătească în favoarea minorei pensie alimentară în cuantum de 162,5 lei lunar, până la majoratul minorei.

Reclamanta afirmă că pârâtul nu şi-a achitat această obligaţie, aşa încât a solicitat ca plata pensiei să se facă prin poprire pe salariu, la locul de muncă al pârâtului, pensiunea ”P.I.”.

În drept, conform art. 453 al. 1 C.p.c., poprirea se înfiinţează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit.

Aşadar înfiinţarea popririi este dată de către legiuitor în sarcina executorilor judecătoreşti. Din economia dispoziţiilor C.p.c., reiese că instanţa de judecată intervine doar în cazul în care este necesară validarea popririi în condiţiile art. 460 al. 1 C.p.c., nefiind competentă să dispună înfiinţarea popririi care este în competenţa exclusivă a executorilor judecătoreşti.

Prin excepţie, conform art. 453 al. 2 C.p.c., pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii, precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii, când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor, înfiinţarea popririi se dispune de instanţa de fond, din oficiu, de îndată ce hotărârea este executorie potrivit legii.

În speţă, prin sentinţa civilă nr.875/28.06.2010 pronunţată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr.57/334/2010 (f. 4-5), s-a stabilit în sarcina pârâtului plata unei pensii de întreţinere, însă instanţa de fond nu a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile impuse de art. 453 al. 2 pentru înfiinţarea din oficiu a popririi. O eventuală reanalizare a condiţiilor privind înfiinţarea din oficiu a popririi ar presupune o nouă apreciere a elementelor de fapt şi de drept care au dus la pronunţarea respectivei sentinţe, având caracterul unei căi de atac.

Reclamanta nu a atacat sentinţa civilă nr. 875/28.06.2010 pronunţată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr.57/334/2010, aceasta fiind definitivă şi irevocabilă.

O hotărâre definitivă şi irevocabilă are autoritate de lucru judecat şi se consideră că exprimă adevărul, nemaiputând fi reformată decât în condiţii cu totul extraordinare (revizuire, contestaţie în anulare). În speţă, reclamanta nu invocă incidenţa unor asemenea cazuri excepţionale.

Printr-o jurisprudenţă constantă, C.E.D.O. a stabilit că principiul securităţii raporturilor juridice impune ca o hotărâre definitivă şi irevocabilă dată cu respectarea legii să nu mai poată fi reformată prin hotărâri ulterioare.

Astfel, sentinţa civilă nr.875/28.06.2010 pronunţată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr.57/334/2010, care este o hotărâre definitivă şi irevocabilă nu mai poate fi atacată în ceea ce priveşte aprecierea instanţei de fond cu privire la emiterea ordonanţei de poprire.

Instanţa constată că cererea petentei nu poate fi analizată în raport de dispoziţiile de excepţie ale art. 453 al. 2 C.p.c. în care instanţa dispune înfiinţarea popririi, aşa încât cererea de înfiinţare a popririi formulată de către reclamantă este de competenţa executorilor judecătoreşti în temeiul art. 453 al. 1 din C.p.c.

Din aceste considerente, instanţa va admite excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti, invocată de către instanţă din oficiu, cererea fiind de competenţa executorilor judecătoreşti şi nu de competenţa instanţelor de judecată.

Faţă de acestea, pe fond, instanţa va respinge cererea având ca obiect „înfiinţare poprire” formulată de către reclamanta A.A., în contradictoriu cu pârâtul M.I., reclamanta având posibilitatea să se adreseze executorilor judecătoreşti pentru realizarea dreptului său.