Contestaţie la executare. Titlu executoriu constând în filă cec emisă în alb.

Contestaţie la executare. Titlu executoriu constând în filă cec emisă în alb.

Sentinta civila 15.01.2010

Prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr._/333/2009, contestatoarea SC T.C. SRL a solicitat în contradictoriu cu intimata SC O. SRL, anularea actelor de executare efectuate de Biroul executorului judecătoresc M.B.. Cu cheltuieli de judecată.

În motivare, contestatoarea a arătat că prin somaţia nr._/2009 a fost pornită împotriva sa executarea silită, fiind poprit contul său bancar în baza titlului executoriu – fila cec seria _nr._ emisă de Banca Transilvania.

A precizat contestatoarea că actele de executare sunt lovite de nulitate întrucât însuşi titlul executoriu este nul. Fila cec nu a fost emisă la data înscrisă pe aceasta, ci a fost emisă în alb, drept garanţie, cu mulţi ani în urmă iar formalismul actului este cel prevăzut de vechea reglementare legală, respectiv Legea nr.59/1934. odată cu intrarea în vigoare a noii legi, toate filele cec emise anterior şi-au pierdut valabilitatea. A mai arătat contestatoarea că a formulat plângere penală împotriva persoanelor care au pus în circulaţie fila cec, fiind astfel constituit dosarul nr._/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui.

În dovedirea celor susţinute, contestatoarea a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, depunând în acest sens la dosarul cauzei, în copie, fila cec învestită cu formulă executorie, somaţia nr._/2009 şi dovada comunicării acesteia, procesul-verbal privind cheltuielile de executare, încheierea din data de _.2009 de încuviinţare a executării silite, adresa nr._/P/2009 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui cu privire la constituirea dosarului penal cu acelaşi număr.

Contestaţia a fost legal timbrată.

Legal citată, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei, arătând că fila cec i-a fost adusă personal, în luna decembrie 2006 de administratorul contestatoarei, la demararea contractului nr._/__2006, fiind înmânată ca instrument de plată pentru facturile neachitate emise în perioada decembrie 2007-mai 2008 în cuantum de 16.000 lei.

A arătat în continuare intimata că modul de decontare a instrumentelor de debit în format vechi este reglementat prin Regulamentul BNR nr.12/16.09.2008 publicat în Monitorul Oficial partea I nr.661/22.09.2008, document care completează Regulamentul BNR nr.10/1994 privind compensarea multilaterală a plăţilor interbancare fără numerar, pe suport de hârtie, respectiv Circulara BNR nr.39/28.11.2009 care prevede la art.1 că „începând cu data de 08.12.2008, se interzice emiterea de instrumente de plată de debit de tipul cecului, cambiei şi biletului la ordin, al căror format este reglementat de Norma tehnică nr.9/1994 privind cecul şi de Norma tehnică nr.10/1994 privind cambia şi biletul la ordin; începând cu data de 08.12.2008, instituţiile de credit nu vor mai accepta spre decontare instrumentele de plată de debit prevăzute la alin.1, cu excepţia cazurilor în care beneficiarul sau plătitorul poate face dovada că aceste instrumente au fost emise în baza unor tranzacţii încheiate înainte de data de 08.12.2008”.

Intimata a precizat că a respectat normele impuse de BNR, depunând la Banca T fila cec împreună cu copiile facturilor ce formează creanţa de 16.000 lei. De asemenea, fila cec este valabilă deoarece respectă disp.art.1 şi 2 din Legea nr.59/1934 actualizată la data de 1.05.2008, în sensul că poartă semnătura trasului şi întruneşte şi celelalte condiţii prevăzute de lege. Totodată, fila cec în cauză a fost emisă înainte de 08.12.2008.

Ca urmare a dispoziţiei instanţei, la dosarul cauzei a fost ataşat dosarul de executare silită nr._/333/2009.

Soluţionarea cauzei s-a făcut cu citarea terţilor popriţi, BCR şi CEC BANK.

Prin precizările formulate ulterior, contestatoarea a arătat că cererea sa cuprinde atât o contestaţie la titlu, cât şi o contestaţie la executare. Astfel, prin acţiunea iniţială a arătat că a fost pus în executare un instrument de plată care nu mai îmbracă forma prevăzută de lege în sensul că, la data punerii în executare, aceste instrumente de plată erau deja retrase din circulaţie. Contestatoarea a invocat de asemenea că nu i-a fost comunicată odată cu somaţia de plată încheierea prin care a fost încuviinţată executarea silită şi nici titlul executoriu.

Prin concluziile scrise depuse de contestatoare, aceasta a reiterat cele susţinute anterior, precizând totodată că titlul executoriu constând în fila cec nu întruneşte cerinţele art.11 din Legea nr.59/1934 în sensul că aceasta nu cuprinde denumirea persoanei juridice în clar şi semnătura împuterniciţilor persoanei juridice.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Ca urmare a raporturilor comerciale desfăşurate între părţi în baza contractului nr._/__.2006, în luna decembrie 2006, contestatoarea SC T.C.SRL a emis în beneficiul intimatei SC O SRL fila cec seria _ nr._. În motivarea contestaţiei la executare, contestatoarea a arătat că această filă cec a fost emisă în alb, drept garanţie, cu mulţi ani în urmă, fără însă a preciza data la care a fost predată intimatei.

Potrivit susţinerilor intimatei, necontestate de către contestatoare, aceasta din urmă nu a achitat contravaloarea facturilor fiscale emise în perioada decembrie 2007 – mai 2008, în cuantum total de 16.000 lei. Astfel, fila cec emisă cu titlu de garanţie de către contestatoarea-debitoare a fost folosită de intimata-creditoare pentru recuperarea creanţei de 16.000 lei, la data de ___.2009, prin depunerea sa la Banca Transilvania unde instrumentul de plată a fost acceptat spre decontare însă plata a fost refuzată ca urmare a lipsei de disponibil în cont.

Potrivit menţiunilor filei cec în discuţie, aceasta a fost emisă la Vaslui, la data de ___.2009, de SC T. C. SRL (trăgător) către Banca Transilvania (tras) cu menţiunea de a plăti la ordin beneficiarei SC O SRL suma de 16.000 lei. 

În continuare, creditoarea a procedat la învestirea cu formulă executorie a filei cec în cauză şi subsecvent la obţinerea încuviinţării executării silite a acestui titlu executoriu.

În cadrul executării silite demarate la cererea creditoarei de către BEJ „M. B.”, contestatoarea-debitoare a fost somată prin somaţia nr._/2009 să achite creditoarei suma de 17.855 lei din care 1.855 lei cheltuieli de executare. Totodată, debitoarea a fost înştiinţată de executorul judecătoresc că se va dispune înfiinţarea popririi asupra conturilor sale, în privinţa sumei de 17.855 lei În consecinţă, a fost înfiinţată poprirea asupra conturilor debitoarei la BCR şi CEC BANK, din răspunsurile terţilor popriţi aflate la dosarul de executare rezultând că debitoarea, deşi are deschise conturi, există lipsă de disponibil în ambele.

În drept, faţă de contestaţia la titlu formulată, instanţa reţine că motivele invocate vizează formalismul titlului executoriu, respectiv împrejurarea că acesta a fost emis anterior, în alb, şi introdus la plată ulterior, când, ca urmare a modificărilor legislative, instrumentul de plată emis ca atare fusese retras din circulaţie; un alt motiv de nulitate a filei cec a constat în lipsa menţiunii denumirii persoanei juridice, precum şi a semnăturii reprezentantului legal al acesteia.

Coroborând susţinerile convergente ale părţilor, fila cec a fost emisă „în alb”, în luna decembrie 2006, cu titlu de garanţie pentru obligaţiile contestatoarei decurgând din raporturile comerciale dintre părţi. Emiterea unui cec „în alb” este permisă de legislaţia specifică. Art.14 din Legea nr.59/1934 face referire la completarea ulterioară a unui cec astfel emis. „dacă un cec necompletat la emitere a fost completat fără a ţine seama de înţelegerile intervenite, neobservarea acestor înţelegeri nu poate fi opusă posesorului, afara numai dacă acesta a dobândit cecul cu rea credinţă, sau daca posesorul a săvârşit o greşeală gravă în dobândirea cecului”.

Aceste dispoziţii se completează cu Normele cadru nr.7/1994 emise de BNR, astfel:  pct.67 „Cecul în alb este un instrument de plată care cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar uneori şi o parte din menţiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cecului” iar la pct.68 se prevede că „menţiunile care lipsesc trebuie să fie completate atunci când posesorul prezintă cecul la plata”. La pct.69 se stipulează că „primitorul cecului in alb ca si oricare dintre posesorii succesivi ai acestuia au dreptul de a completa instrumentul respectiv cu menţiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cecului, conform înţelegerilor care au avut loc anterior între semnatarii cecului, fără a mai fi necesara intervenţia trăgătorului. Dreptul de completare trece de la un posesor la altul odată cu predarea cecului”. Potrivit pct.71, „nerespectarea înţelegerilor stabilite in momentul emiterii cecului, cu ocazia completării lui, va putea fi opusă posesorului numai dacă se face dovada că acesta a dobândit cecul cu rea-credinţă sau a săvârşit o greşeală gravă în dobândirea lui”.

 Rezultă aşadar că emiterea unei file cec cu titlu de garanţie, în vedere relaţiilor comerciale dintre părţi, îndreptăţeşte beneficiarul să o completeze în măsura în care trăgătorul nu îşi îndeplineşte obligaţia de plată în vederea căreia a fost emisă cu titlu de garanţie.

Contestatoarea nu a invocat completarea filei cec cu date neconforme (respectiv cuantum debit) iar în cauză nici nu s-a făcut dovada obţinerii cu rea-credinţă a acestui înscris de către intimată. Din contră, însăşi contestatoare a declarat că fila cec a fost predată cu titlu de garanţie. În consecinţă, faptul că fila cec a fost emisă în alb nu constituie motiv de nulitate a titlului executoriu.

În ceea ce priveşte lipsa denumirii persoanei juridice emitente şi lipsa semnăturii reprezentantului legal, instanţa reţine că aceste motive de nulitate sunt neîntemeiate, fila cec cuprinzând denumirea trăgătorului, ştampila societăţii debitoare şi semnătura reprezentantului.

În ceea ce priveşte împrejurarea că fila cec a fost emisă anterior momentului la care BNR a retras din circulaţie instrumentele de plată emise conform vechii reglementări, instanţa reţine că  potrivit Regulamentului BNR nr.12/16.09.2008 publicat în Monitorul Oficial partea I nr.661/22.09.2008, începând cu data de 08.12.2008, instituţiile de credit nu vor mai accepta spre decontare aceste instrumente de plată de debit, cu excepţia cazurilor în care beneficiarul sau plătitorul poate face dovada că aceste instrumente au fost emise în baza unor tranzacţii încheiate înainte de data de 08.12.2008”.

Analizând fila cec în discuţie, instanţa constată că Banca Transilvania a primit acest instrument de plată spre decontare, consemnând însă refuzul de plată ca urmare a lipsei de disponibil iar nu ca urmare a lipsei dovezii tranzacţiei care a stat la baza emiterii ei. În consecinţă, fila cec emisă de contestatoare constituie un instrument de plată valabil, înscriindu-se în rândul excepţiilor prevăzute de  Regulamentul BNR nr.12/16.09.2008.

În ceea ce priveşte motivele de nulitate a actelor de executare, instanţa reţine că acestea sunt neîntemeiate pentru următoarele considerente. Forma de executare silită a debitoarei este poprirea conturilor sale la instituţiile bancare. Potrivit art.454 alin.1 Cod procedură civilă, „poprirea se înfiinţează fără somaţie, prin adresă însoţită de o copie certificată de pe titlul executoriu, comunicată celei de-a treia persoane (...), înştiinţându-se totodată şi debitorul despre măsura luată”. Conform art.390 alin.1 Cod procedură civilă, „dispoziţiile art.387 şi 389 nu se aplică în cazurile când legea încuviinţează executarea fără somaţie”.

Rezultă aşadar că, faţă de forma de executare aleasă, executorul judecătoresc nu avea obligaţia de a comunica debitoarei somaţia prevăzută de art.387 Cod procedură civilă şi nici titlul executoriu aferent, ci doar o înştiinţare de înfiinţare a popririi. Din dosarul de executare rezultă că debitoarea a fost încunoştinţată de înfiinţarea popririi.

De asemenea,  necomunicarea încheierii de încuviinţare a executării silite nu constituie motiv de nulitate a executării silite având în vedere că potrivit art.373 ind.1 Cod procedură civilă, încheierea de încuviinţare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac (este irevocabilă), sens în care nu există obligativitatea comunicării ei.

Faţă de toate aceste considerente, contestaţia formulată de către debitoare este neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.

Domenii speta

Spete similare