Civil

Hotărâre 4395 din 05.05.2010


Pe rol soluţionarea contestaţiei la executare formulată de contestatoarea SC M SRL în contradictoriu cu intimata D.G.F.P. MUREŞ.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Se constată depusă la dosarul cauzei din partea intimatei, prin registratura instanţei la data de 05 mai 2010,  lista cuprinzând obligaţiile  de plată a clienţilor, scadente la data de 31.07.2009 pusă la dispoziţia organului fiscal de către debitoarea SC A SRL, care a stat la baza întocmirii popririi terţi nr. 64/03.09.2009.

Faţă de actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine cauza în pronunţare.

 INSTANŢA

Prin contestaţia la executare silită înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 29.09.2009, sub nr. 10025/320/2009, contestatoarea SC M SRL a solicitat, în contradictoriu cu intimata Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mureş – Administraţia Finanţelor Publice Tg. Mureş, anularea  adresei de înfiinţare a popririi nr. 64/3.09.2009, emisă de intimată în dosarul execuţional nr.A1795 ca nelegală şi desfiinţarea popririi asupra sumei de 17.977 lei, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea contestaţiei, contestatoarea a arătat că în cadrul dosarului nr. A1795, împotriva debitoarei fiscale SC A SRL,  i s-a comunicat adresa de înfiinţare a popririi nr.64/3.09.2009 pentru suma de 17.977 lei pentru că ar avea o datorie către SC A SRL, în temeiul unor facturi neachitate.

Poprirea înfiinţată o consideră ilegală, întrucât creanţa pentru care s-a emis poprirea s-a prescris.

Societatea contestatoarei a avut relaţii comerciale cu debitoarea în cursul anilor 2001 – 2002, iar toate facturile fiscale care au stabilit obligaţii de plată au fost emise în anul 2001 – 2002, creanţa născută având ca temei facturi fiscale s-a prescris în anul 2005, astfel că, creanţa nu poate fi realizată pe calea acţiunii în justiţie, creanţa nefiind certă, lichidă şi exigibilă.

Contestatoarea mai arată că nu sunt îndeplinite nici condiţiile de formă ale popririi, întrucât nu i s-a comunicat titlul executoriu, neputând formula obiecţiuni.

În drept, îşi întemeiază acţiunea pe prevederile art.149, 150 şi 172-174 C.pr. fiscală şi art.3, din Decretul 167/1958, art. 274 C.pr.civ.

Intimata D.G.F.P. Mureş – Administraţia Finanţelor Publice Mureş a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei la executare ca neîntemeiată, menţinerea actelor de executare ca legale şi temeinice.

 În motivarea întâmpinării intimata a arătat că contestatoarea figurează în evidenţele Administraţiei Finanţelor Publice Mureş cu un debit total de 17.977 lei conform titlului executoriu nr.64/3.09.2009. Se arată că sumele pentru care s-a iniţiat procedura de executare sunt certe, lichide şi exigibile, fiind stabilite pe baza declaraţiilor depuse la organul fiscal.

Referitor la lipsa înştiinţării de plată, intimata menţionează că odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 210/2005 privind aprobarea OG nr. 20/2005 pentru modificarea şi completarea OG nr. 92/2003, nu se mai impune comunicarea acesteia, potrivit prevederilor art. 83 al. 4 din OG nr. 92/2003.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar: adresa de înfiinţare a popririi nr.A1795/3.09.2009 ( f 4-5), facturi fiscale ( f 9-21), tabel obligaţii de plată ( f 4),  copii plic ( f 7,8), plic ( f 22), taxă de timbru şi timbru judiciar ( f 29).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

La data de 03.09.2009, intimata ANAF prin D.G.F.P. Mureş prin Administraţia Finanţelor Publice Tg. Mureş, în calitate de creditor urmăritor a emis Adresa de înfiinţare a popririi, nr. 64 în dosarul de executare A1795 pentru suma de 17977 lei datorată de contestatoare în calitate de terţ poprit, debitoarei urmărite SC A SRL , conform facturilor neachitate aflate în soldul clienţilor neîncasaţi.

Sumele urmărite silit asupra debitoarei SC A SRL sunt cuprinse în titlul executoriu emis de creditoarea urmăritoare cu nr. 10068/30.01.2008,  vizând TVA, dobînzi şi penalităţi TVA, impozit pe venitul micro-întreprinderilor.

Adresa de înfiinţare a popriri asupra sumelor datorate de debitoare terţului poprit, în cuantumul arătat, a fost comunicată acestuia din urmă în 10.09.2009.

 Împotriva executării silite demarate terţul poprit a declanşat, în termen legal prezenta contestaţie la poprire.

Potrivit art. 149 C.pr.fiscală, „(1) Sunt supuse executării silite prin poprire orice sume urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi băneşti în lei şi în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deţinute şi/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de către terţe persoane sau pe care aceştia le vor datora şi/sau deţine în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.” (s.n.)

În conformitate cu acest text de lege, pentru ca o poprire să producă efectele faţă de terţul poprit se cer a fi îndeplinite o serie de condiţii.

Una dintre acestea prevede ca sumele supuse executării silite trebuie să fie urmăribile.

În privinţa excepţiei invocate de terţul poprit, a prescripţiei dreptului material la acţiune, instanţa o va avea în vedere ca o apărare a terţului în sprijinul afirmaţiei că sumele poprite nu sunt urmăribile.

Din această apărare a terţului poprit rezultă fără echivoc faptul intervenirii prescripţiei dreptului la acţiune, în privinţa fondului raportului juridic născut între debitorul urmărit şi terţul poprit. Urmărire creanţelor rezultând din facturile fiscale emise la nivelul anului 2001 şi 2002 de SC A SRL  este prescrisă, în condiţiile în care intimata nu a făcut dovada unui caz de întrerupere sau de suspendare a cursului prescripţiei, iar procedura înfiinţării popririi a fost demarată în anul 2009 (art. 1 şi 3 din Decretul nr. 167/1958).

În concluzie, sumele supuse popririi nu sunt urmăribile, apărarea de fond a contestatoarei fiind astfel întemeiată, executarea silită fiscală fiind demarată cu nerespectarea condiţiilor art. 149 C. pr. fiscală.

Nici condiţia raportului juridic între debitorul urmărit şi terţul poprit, ce trebuie să fie în fiinţă la momentul instituirii popririi nu este îndeplinită, intimata nu a produs dovezi ce ar susţine o astfel de relaţie şi ar infirma cele susţinute de contestatoare în această privinţă. 

Vor fi înlăturate criticile contestatoarei cu privire la nelegalitatea procedurii de executare silită demarată împotriva sa în condiţiile inexistenţei unui titlu executoriu.

În fapt, creditorul urmăritor, trebuie să îşi justifice poziţia de creditor şi de titular al titlului executoriu în contradictoriu cu debitorul urmărit (aici faţă de SC A SRL ) nu faţă de terţul poprit, căci atunci nu ar avea interesul de a utiliza procedura popririi, ci în temeiul titlului executoriu, l-ar urmări direct pe acesta.

În speţă intimata ANAF, prin DGF a demonstrat existenţa creanţei sale faţă de debitoarea urmărită SC A SRL. prin titlul executoriu mai sus indicat în cuprinsul cererii de înfiinţare a popririi.

Având în vedere cele reţinute, instanţa va admite contestaţia la poprire formulată de terţul poprit şi va anula poprirea înfiinţată, cu adresa nr. 64 din 03.09.2009, în dosarul de executare  A 1795 , emisă de către intimată.

Fiind în culpă procesuală, potrivit art. 274 C pr civilă, intimata  putea fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, dar întrucât contestatoarea nu a făcut dovada acestora, instanţa va respinge cererea de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.

În privinţa taxei de timbru, având în vedere prevederile art. 23 din Legea nr. 146/1997, instanţa va dispune restituirea taxei de timbru, după rămânerea irevocabilă a hotărârii.