Cazuri în care poate fi desfiinţată hotărârea arbitrală.

Sentinţă civilă 4734 din 10.06.2013


Dosar nr. 17529/3/2013

TRIBUNALUL BUCUREŞTI – SECTIA a VI a CIVILĂ

SENTINTA CIVILĂ NR. 4734

Şedinţa  publică de la 10.06.2013

Tribunalul compus din:

PREŞEDINTE ELENA PĂUN

GREFIER CORINA VASILIU

Pe rol soluţionarea cauzei civile de faţă formulată de  reclamanta  SC F C B SA în contradictoriu cu pârâta SC S T & S C  SRL, având ca obiect acţiune în anularea hotărârii arbitrale.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc in sedinta publică din data de 03.06.2013, fiind consemnate in incheierea de sedintă de la acea dată, parte integrantă din prezenta, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la data de 10.06.2013, cand, in aceeasi comounere, a hotărat următoarele:

TRIBUNALUL,

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti -  Secţia a V-a Civilă sub nr.2103/2/2013, reclamanta SC F C B SA în contradictoriu cu pârâta SC S T & S C SRL a formulat acţiune în anulare a sentinţei arbitrale nr. 24/06.02.2013, pronunţate în dosarul 262/RIC/2012 a Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional - Camera de Comerţ şi Industrie a României, solicitând admiterea acţiunii cu consecinţa anulării sentinţei indicate mai sus.

În motivarea cererii se arată că sentinţa a fost data in lipsa reclamantei, care a înaintat pe adresa de email indicata pe citaţie cerere de amânare pentru angajare apărător, cerere ignorata de către tribunalul arbitral. Mai mult decât atât, cu o zi înainte de data fixata pentru arbitraj a încercat contactarea telefonica a d-nei asistent arbitral pe ambele telefoane indicate in citaţie, aceasta nerăspunzând apelurilor.

Fata de motivul de anulare întemeiat pe dispoziţiile art. 364 lit b conform căruia "tribunalul a soluţionat litigiul fără să este o convenţie arbitrala sau in temeiul unei convenţii nule sau inoperante" arată că a fost aleasă competenta Curţii de Abitraj Comercial  de reclamanta in temeiul art. XII din Contractul de cantonament.  Conform art II din contractul de cantonament contractul este valabil pe toată durata cantonamentului, respectiv din data de 26.01.2012 pana la data de 15.02.2012 . Contractul este si era inoperabil la data introducerii cererii de chemare in judecata, respectiv 12.11.2012, fiind expirat.  Potrivit art. XIII, Contractul inceteaza ( lit b art. XIII) prin ajungerea la termen a contractului, condiţie indepiinita.

Fata de cuantumul pretenţiilor suma pretinsa de reclamanta nu este certa având in vedere urmatorele :

1. Factura seria SPE nr. 191/20.06.2011 a fost achitata parţial in data de 21.06.2011.  Prin acest op au fost stinse mai multe obligaţii de plata, din care si suma de 8.800,10 lei care a stins parţial factura indicata mai sus.

2. Factura seria SPE nr. 16/12.01.2012 in valoare de 20.000 euro (nu lei cum arata reclamanta) a fost achitata integral astfel: - prin chitanţa 20/12.01.2012 s-a achitat suma de 2.000 euro si - prin formularul de depunere numerar din aceeaşi data restul sumei de 18.000 euro.

3. Factura seria SPE nr. 30/17.01.2012 a fost achitata parţial astfel : prin chitanţa nr. 24/19.01.2012 suma de 1.000 lei si prin formular de depunere numerar din aceeaşi data suma de 22.135 lei.

In urma plaţilor enumerate mai sus ramane un rest de plata de 187.288,90 lei. Din totalul acestei sume au mai fost efectuate următoarele plaţi: - prin OP din data de 08.02.2012 a fost achitata suma de 86.966,00 lei, iar prin OP din data de 07.06.2012 depus la dosarul cauzei a fost achitata suma de 35.000 lei. Prin OP din data de 18.09.2012 si OP din data de 18.09.2012 a fost achitata suma de 65.323.10 lei, astfel ca, potrivit evidentelor contabile debitul către S.C. S T & S C SRL a fost achitat integral. Fata de aceste inadvertenţe evidente intre cele doua contabilităţi privitor la stingerea debitelor se impune administrarea probei cu expertiza 

Contractul de servicii turistice a fost incheiat in lipsa reprezentantului legal al societăţii reclamante. D-nul l N nu este administratorul S.C. F C B S.A. si nu era nici la data încheierii Contractului de cantonament. 

Cererea nu a fost motivată in drept.

Reclamanta nu a solicitat probe in dovedire.

 

Pârâta S.C. S T & S, C S.R.L. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii în anulare ca neîntemeiată 

In motivare a arătat că la data de 14.12.2011, intre Intimata, in calitate de prestator, si Petenta, in calitate de beneficiar, a fost incheiat contractul nr. 94/14.12.2011, in scopul prestării de către Intimata de servicii turistice in conformitate cu solicitările Petentei.

Pe durata desfăşurării Contractului, Intimata si-a indeplinit toate obligaţiile asumate in sensul ca a prestat serviciile turistice in beneficiul Petentei si a emis pentru incasarea contravalorii acestora facturi fiscale.

întrucât, in urma executării Contractului, Petenta nu a achitat in integralitate contravaloarea serviciilor prestate si totodată a achitat cu intarziere o parte din sumele datorate Intimatei in temeiul Contractului, in conformitate cu prevederile art. XII din Contract, Intimata a introdus la 12 noiembrie 2012 acţiunea in pretenţii la Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comerţ si Industrie a României, constituindu-se dosarul nr. 262/RIC 2012.

Prin cerere, Intimata a solicitat plata de către Petenta a sumelor de 9.182,10 lei reprezentând contravaloarea serviciilor prestate, 1.322 lei penalităţi de intarziere aferente acestei datorii (pentru perioada 19 septembrie 2012 - 12 noiembrie 2012) si 50.886,23 lei penalităţi de intarziere aferente celorlalte prestaţii scadente (cu incepere de la data scadentei si pana la 12 noiembrie 2012), precum si a cheltuielilor de arbitrale.

Prin Hotărârea arbitrala nr. 24/6 februarie 2013, tribunalul arbitraj a admis in intregime cererea Intimatei si a dispus obligarea Petentei la plata către Intimata a sumelor de 9.182,10 lei reprezentând contravaloarea serviciilor prestate, 1.322 lei penalităţi de intarziere aferente acestei datorii (pentru perioada 19 septembrie 2012 - 12 noiembrie 2012) si 50.886,23 lei penalităţi de intarziere aferente celorlalte prestaţii scadente (cu incepere de la data scadentei si pana la 12 noiembrie 2012), precum si 13.066,75 lei cheltuieli de arbitrare.

 Parata a invocat excepţia necompetentei materiale a Curţii de Apel Bucureşti

In motivare a arătat că, potrivit dispoziţiilor art. 365 alin. (1) C.proc.civ., "Competenta de a soluţiona in prima instanţa acţiunea in anulare revine instanţei judecătoreşti imediat superioare celei prevăzute la art. 342, in circumscripţia căreia a avut loc arbitrajul'.

Prin raportare la valoarea capetelor principale din cuprinsul cererii de chemare in judecata formulata de către Intimata in dosarul de arbitraj 262/RIC 2012, . 74.457,08 lei, precum si in aplicarea art. 342 C.proc.civ. coroborat cu dispoziţiile art. 1 si ale art. 2 lit. b) C.proc.civ., rezulta ca din punct de vedere material competenta de a soluţiona in prima instanţa litigiul dintre Petenta si Intimata ar fi aparţinut, in lipsa clauzei compromisorii prevăzuta in art. XII din Contract, Judecătoriei.

Întrucât art. 365 alin. (1) C.proc.civ. vorbeşte in mod expres in cazul acţiunii in anulare despre competenta instanţei superioare celei prevăzute de art. 342 C.proc.civ., in circumscripţia căreia a avut loc arbitrajul, rezulta ca in mod indubitabil competenta de soluţionare a acţiunii in anulare formulata de către Petenta aparţine Tribunalului Bucureşti.

In acest sens, se impune admiterea excepţiei necompetentei materiale a Curţii de Apel Bucureşti in soluţionarea prezentei acţiuni in anulare si trimiterea dosarului spre soluţionare Tribunalului Bucureşti.

Acţiunea in anulare este neîntemeiata:

 Clauza compromisorie din Contract este autonoma in raport cu Contractul, este valabila si produce efecte.

Relativ la clauza compromisorie, prin cererea introductiva de instanţa Petenta invoca faptul ca, din moment ce la data introducerii acţiunii in pretenţii de către Intimata, respectiv 12.11.2012, Contractul era expirat prin ajungere la termen, clauza compromisorie este inoperanta, fiind incidente dispoziţiile art. 364 lit. b) C.proc.civ., afirmaţie deplin eronata din punct de vedere al specificului clauzei compromisorii.

Astfel, unul dintre caracterele juridice fundamentale ale clauzei compromisorii este exprimat prin dispoziţiile art. 343 alin. (2) C.proc.civ., conform cărora: validitatea clauzei compromisorii este independenta de valabilitatea contractului in care a fost înscrisa.

Raţiunea unei asemenea dispoziţii a fost exprimata extrem de clar atât in doctrina, cat si in jurisprudenta, in sensul in care, daca clauza compromisorie nu ar fi independenta de contractul in care este inserata si ar fi afectata de aceleaşi carenţe ca si contractul respectiv, ea nu ar mai putea sa isi găsească finalitatea niciodată, adică nu ar mai permite soluţionarea prin arbitraj a litigiilor având ca si cauza juridica contractul in care a fost introdusa, devenind o forma fara fond.1

Consecinţa acestei autonomii impune soluţia conform căreia, in cazul in care contractul principal va inceta, indiferent de motive, astfel de situaţii nu vor afecta validitatea clauzei compromisorii.

Având in vedere aceste aspecte, simplul fapt ca, din perspectiva Petentei, Contractul expirase prin ajungere la termen nu determina inoperabilitatea clauzei compromisorii, intrucat aceasta ar genera concluzia ca numai pe durata Contractului părţile ar fi avut acces la instanţa arbitrala in temeiul clauzei compromisorii, ceea ce nu poate fi acceptat, intrucat ignora esenţa acesteia, astfel incat se impune respingerea acestui argument ca neintemeiat.

Acţiunea in anulare nu  poate antama reanalizarea  problemelor de fond soluţionate prin hotărârea arbitrala.

Lectura si analiza motivelor expuse la punctul II, "Pe fondul cauzei din cuprinsul cererii de chemare in judecata formulata de către Petenta, conduc spre concluzia clara ca sunt antamate aspecte care tin de fondul dosarului arbitral soluţionat prin hotărârea arbitrala atacata prin acţiunea in anulare a Petentei.

In acest sens, ca o chestiune prealabila analizării motivelor invocate de către Petenta, arată că prin Decizia nr. V din 25 iunie 2001 pronunţata intr-un recurs in interesul legii - înalta Curte de Casaţie si Justiţie a stabilit natura juridica a acţiunii in anulare a unei hotărâri arbitrale, reţinând ca „soluţionarea litigiului la tribunalul arbitrai constituie o judecata in fond, iar acţiunea in anulare, fiind o cale de atac, nu poate determina o reexaminare cu caracter devolutiv".

Din aceasta perspectiva, antamarea de către Petenta, pe calea acţiunii in anulare, a discuţiilor care privesc efectuarea plaţilor in Contract, validitatea Contractului, precum si validitatea si aplicabilitatea clauzelor din cadrul acestuia „implica o devoluare a acţiunii in ansamblu, o cercetare de temeinicie a hotărârii arbitrale care nu are ca izzor o incalcare a unei norme de ordine publica, ci are ca premisa o aplecare directa asupra fondului raportului juridic dintre parti cu depăşirea limitelor impuse de art. 364 Cod procedura civil.

Interpretarea probelor de către tribunalul arbitrai, cu consecinţa aprecierii asupra temeiniciei pretenţiilor deduse judecaţii, nu constituie un motiv de desfiinţare a Hotărârii arbitrale nr. 24/06.02.2013, aceasta nefiind posibila pe calea acţiunii in anulare.

In drept a invocat art. 115, 342, 3431, 364, 365 C.proc.civ.

In dovedire, solicită administrarea probei cu înscrisuri.

Prin sentinţa civilă nr.40/24.04.2013 Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a Civilă a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a Civilă.

Pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a Civilă cauza a fost înregistrată la data de 08.05.2013, sub nr.17529/3/2013.

 

Tribunalul a administrat proba cu inscrisuri.

 Analizând hotărârea arbitrală atacată în raport de criticile formulate de reclamantă, Tribunalul reţine următoarele:

Prin sentinta arbitrală nr 24/06.02.2013 pronuntată in dosarul nr 262/2012 de Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langă Camera de Comert si Industrie a Romanieia a fost admisă cererea formulată de SC S T & S C SRL impotriva paratei SC F C B SA, parata fiind obligată să plătească reclamantei suma de 9.182,10 lei contravaloare servicii prestate, 1322 lei penalităti de intarziere aferente perioadei 19.09.2012-12.11.2012 si 50.886,23 lei penalităti de intarziere aferente celorlalte prestatii, cu incepere de la data scadentei pană la 12.11.2012 si 13.066,75 lei cheltuieli arbitrale.

Potrivit art 364 C.pr.civ hotărarea arbitrală poate fi desfiintată numai prin actiune in anulare pentru unul din următoarele motive: a) litigiul nu era susceptibil de solutionare pe calea arbitrajului, b) tribunalul arbitral a solutionat litigiul fără să  existe o conventie arbitrală sau in temeiul unei conventii nule sau inoperante, c) tribunalul arbitral nu a fost constituit in conformitate cu conventia arbitrală, d) partea a lipsit la termenul cand au avut loc dezbaterile si procedura de citare nu a fost legal indeplinită, e) hotărarea a fost pronuntată după expirarea termenului arbitrajului prevăzut de art 353 indice 3, f) tribunalul arbitral s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decat s-a cerut, g) hotărarea arbitrală nu cuprinde dispozitivul si motivele , nu arată data si locul pronuntării, nu este semnată de arbitri, h) dispozitivul hotărarii arbitrale cuprinde dispozitii care nu se pot aduce la indeplinire, i) hotărarea arbitrală incalcă ordinea publică, bunele moravuri ori dispozitii imperative ale legii.

Ca urmare, o hotărare arbitrală nu poate fi anulată pentru orice motive ci numai pentru motivele limitativ prevăzute limitativ de art 364 C.pr.civ.

In spetă reclamanta a invocat dispozitiile art 364 lit b C.pr.civ, respectiv tribunalul arbitral a solutionat litigiul fără să  existe o conventie arbitrală sau in temeiul unei conventii nule sau inoperante.

Niciuna dintre aceste ipoteze nu este aplicabilă speţei de faţă având în vedere că art. XII din contractul incheiat intre părti conţine o clauza compromisorie, care nu este nici nulă şi nici inoperantă. Potrivit art XII din contractul nr 94/14.12.2011 incheiat intre părti, toate disputele, neintelegerile sau reclamatiile rezultate din sau legate de prezentul contract sau incălcarea, terminarea sau invaliditatea acestuia, in cazul in care nu vor fi rezolvate pe cale amiabilă in termen de 30 de zile calendaristice de la data notificării disputei de către una dintre părti, acestea vor fi supuse spre solutionare finală si obligatorie Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langă Camera de Comert si Industrie a Romaniei, conform regulamentului sau.

Chiar dacă durata contractului a fost stabilită pană la data de 15.02.2012, din formularea art XII din contract rezultă că părtile au convenit ca toate disputele rezultate din contract să fie solutionate de Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langă Camera de Comert si Industrie a Romaniei, conform regulamentului sau. Cum pretentiile SC S T&S C SRL au fost pretentii izvorate din contract, respectiv contravaloarea serviciilor prestate si penalităti contractuale de intarziere, in mod corect litigiul a fost solutionat de Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langă Camera de Comert si Industrie a Romaniei, in temeiul clauzei compromisorii existente in contract.

In ceea ce priveste sustinerile reclamantei potrivit cărora a inaintat Tribunalului Arbitral o cerere de amanare pentru angajare apărător, cerere ce a fost respinsă, Tribunalul apreciază că acest motiv nu se incadrează in motivele limitativ prevăzute de art 364 C.pr.civ. Reclamanta nu a invederat că procedura de citare la termenul cand au avut loc dezbaterile nu a fost legal indeplinită, procedura de citare fiind legal indeplinită, potrivit dovezilor aflate la filele 55, 56 din dosarul nr 262/2012, ci doar respingerea cererii de amanare.

Nu pot fi primite nici motivele legate de caracterul creantei care, sustine reclamanta, nu este certă si a fost achitată integral iar contractul nu a fost semnat de administrator nu pot fi primite intrucat nu se incadrează in motivele prevăzute de art 364 C.pr.civ. In cadrul unei actiuni in anulare a unei sentinte arbitrale instanta nu poate reanaliza problemele de fond ce au fost solutionate prin hotărarea arbitrală, controlul instantei fiind limitat de disp art 364 C.pr.civ

Pentru considerentele mai sus expuse şi faţă de disp. art 365 alin 1 şi art. 364 lit. C. p. civ, Tribunalul urmează să respingă acţiunea în anularea ca neântemeiată.

 

PENTRU  ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE :

 

Respinge cererea formulată de reclamanta SC F C B SA, cu sediul în B, în contradictoriu cu  pârâta SC S T & S CSRL, cu sediul în B, sector  ca neintemeiată.

Cu recurs in 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 10.06.2013.

PREŞEDINTE,  GREFIER,

Judecător – E P C V

Red.jud. E.P.

Dactilo. E.A./4 ex/02.06.2013

Comunicat ……………………

Ex. .…………………..