Suspendare executare act administrativ

Sentinţă civilă 2192/17.08.2010 din 30.08.2010


DOSAR NR.34937/3/2010

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI - SECŢIA A IX-A

 CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Sentinţa civilă nr.2192

ŞEDINŢA PUBLICĂ DE LA: 17.08.2010

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE: CRISTINA ILINA

GREFIER: CRISTINA OLARU

Pe rol soluţionarea cauzei de contencios administrativ privind pe reclamanţii P S 1 B şi C L AL S 1 B în contradictoriu cu pârâtul P M B, avînd ca obiect suspendare executare act administrativ.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns pârâtul, reprezentat prin consilier juridic cu delegaţie la dosar, lipsă fiind reclamanţii.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează că reclamanţii au depus prin serviciul registratură note scrise, în 2 exemplare, şi că pârâtul a depus concluzii însoţite de înscrisuri, într-un exemplar, după care:

Tribunalul acordă cuvântul pe excepţii şi pe cererea de suspendare

Pârâtul, prin consilier juridic, arată că susţine în continuare excepţiile invocate. Arată că la dosarul cauzei a depus hotărârile prin care s-a aprobat numărul de posturi şi că cererea a rămas fără obiect. De asemenea, solicită admiterea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii şi arată că nu s-a făcut dovada mandatului acordat P S 1. În ce priveşte condiţiile prev.de art.14 din legea nr. 554/2004, nu este îndeplinită condiţia pagubei iminente, iar pe fondul cauzei arată că s-a depus adresă în dovedirea îndeplinirii condiţiilor de legalitate cu privire la numărul de posturi aprobate. Solicită respingerea cererii.

Tribunalul reţine cauza spre soluţionarea excepţiilor şi a cererii de suspendare.

T R I B U N A L U L

Deliberînd, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr.34937/3/2010, reclamanţii P S 1 B şi C L AL S 1 B în contradictoriu cu pârâtul P M B au solicitat suspendarea executarii actului administrativ nr.17457/P/13.07.2010 al pîrîtului.

În motivarea cererii, reclamanţii au arătat că se impune suspendarea întrucît calculul posturilor pentru aparatul de specialitate şi  instituţiile publice de interes local ale sectorului 1 este eronat, populaţia cu domiciliul activ în sectorul 1 fiind de 251565, iar nu 224146, existînd şi 7050 persoane înregistrate cu reşedinţă, iar sectorul 1 soluţionează şi cererile a peste 500.000 de cetăţeni români  din diaspora. Prin impunerea numărului maxim de posturi, s-au încălcat principiile autonomiei locale, descentralizării  şi subsidiarităţii, iar disp. OUG nr.63/2010 au fost contestate la Curtea Constituţională de către Avocatul Poporului.

În drept, reclamanţii au invocat dispoziţiile art.14 din legea nr.554/2004.

Pîrîtul a formulat întîmpinare prin care a invocat excepţiile inadmisibilităţii cererii, întrucît actul contestat este o operaţiune administrativă în aplicarea disp. OUG nr.63/2010, excepţia lipsei calităţii procesuale active a primarului în ceea ce priveşte reprezentarea consiliului local, excepţia rămînerii fără obiect, fiind aprobate noile organigrame ale sectorului 1, iar pe fond a cerut respingerea acţiunii ca neîntemeiată, nefiind întrunite condiţiile pentru suspendare.

Analizînd actele şi lucrările dosarului, tribunalul reţine următoarele:

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a primarului în ceea ce priveşte reprezentarea consiliului local (excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant), tribunalul o va respinge ca neîntemeiată, faţă de dispoziţiile art.1 din HCLS1 nr.29/22.02.2007, prin care primarul a fost mandatat să reprezinte în instanţă interesele consiliului local.

Tribunalul va respinge ca neîntemeiată şi excepţia rămînerii fără obiect, nefiind relevant faptul că s-au aprobat noile organigrame conform OUG nr.63/2010, suspendarea executării actului dedus judecăţii putînd afecta executarea actelor ulterioare determinate de acesta.

De asemenea, tribunalul va respinge excepţia inadmisibilităţii, considerînd că adresa nr.17457/P/13.07.2010 a pîrîtului nu este o simplă operaţiune administrativă, ci un act administrativ în sensul art.2 alin.1 lit.c din legea nr.554/2004, fiind un act emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice. Adresa este susceptibilă a produce efecte juridice în regim de putere publice din moment ce impune anumite obligaţii unei alte autorităţi publice.

Pe fondul cauzei, tribunalul are în vedere disp. art.14 din legea nr.554/2004, potrivit cărora,  în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond.

Rezultă deci că pentru suspendarea unui act administrativ trebuie îndeplinite cumulativ două condiţii: existenţa unui caz bine justificat şi necesitatea suspendării pentru prevenirea unei pagube iminente.

Tribunalul consideră că motivele invocate nu sînt suficiente pentru a constata îndeplinirea cerinţei existenţei cazului bine justificat, astfel cum este definit de art.2 lit.t din legea nr.554/2004, respectiv împrejurare legată de starea de fapt şi de drept, de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

Astfel, motivele invocate de către reclamanţi în susţinerea cazului bine justificat nu pot duce la o îndoială serioasă în privinţa legalităţii acestuia.

Actul contestat prin care se comunică numărul maxim de posturi pe unitatea administrativ teritorială este justificat de necesitatea reorganizării instituţiei conform OUG nr.63/2010.

Conform art.III alin.8 din OUG nr.63/2010, prefectul comunică numărul maxim de posturi pe fiecare unitate/subdiviziune administrativ-teritorială, deci legea specială îi conferea pîrîtului atribuţii în acest sens, urmînd ca argumentele reclamanţilor privind încălcarea prin impunerea numărului maxim de posturi a principiilor autonomiei locale, descentralizării  şi subsidiarităţii să fie analizate cu ocazia soluţionării fondului cauzei.

Autoritatea publică pîrîtă a aplicat deci dispoziţiile OUG nr.63/2010, în raport de datele comunicate de D R de S a mun. B, nr.793/6.07.2010 – filele 84-87.

Faptul că s-a contestat constituţionalitatea OUG nr.63/2010 nu justifică nelegalitatea vădită a adresei pîrîtului, care se conformează acestui act, iar pînă la constatarea neconstituţionalităţii OUG nr.63/2010 dispoziţiile acesteia sînt pe deplin aplicabile. De altfel, reclamanţii nu au înţeles să invoce vreo excepţie de neconstituţionalitate în prezenta cauză.

Măsura suspendării unui act administrativ are caracter de excepţie şi se dispune numai atunci cînd motivul de nelegalitate rezultă cu evidenţă, în timp ce în cauza de faţă autoritatea publică a asigurat o aparenţă de legalitate cu privire la emiterea actului contestat de către reclamanţi.

Tribunalul consideră deci că nelegalitatea actului nu este evidentă, pentru a se crea îndoiala serioasă necesară pronunţării unei soluţii de suspendare a actului, fiind necesară aprofundarea aspectelor invocate.

În ceea ce priveşte condiţia pagubei iminente, tribunalul constată că reclamanţii nu au dovedit nici că este îndeplinită condiţia pagubei iminente, astfel cum este definită de art.2 lit.ş din legea nr.554/2004, ca prejudiciu material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public.

Eficientizarea activităţii instituţiilor publice locale şi îmbunătăţirea actului managerial în condiţiile reducerii cheltuielilor bugetare locale, motivele ce stau la baza adoptării OUG nr.63/2010, presupun revizuirea numărului de posturi şi raportarea acestuia la populaţia înregistrată, iar în momentul de faţă nu este certă perturbarea gravă a funcţionării autorităţilor ori serviciilor publice ale sectorului 1 ca efect al reducerii unor posturi conform OUG nr.63/2010.

Prin urmare, tribunalul consideră că nu este necesară măsura suspendării actului, nefiind întrunite condiţiile art.14 din legea nr.554/2004, deci cererea dedusă judecăţii, astfel cum a fost precizată, este neîntemeiată şi va fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge ca neîntemeiate excepţiile rămânerii fără obiect, inadmisibilităţii şi lipsei calităţii procesuale active.

Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanţii P S 1 B şi C L AL S 1 B, cu sediul în Bucureşti, Şos.Bucureşti-Ploieşti nr.9-13, sect.1, în contradictoriu cu pârâtul P M B, cu sediul în Bucureşti, Bdul Regina Elisabeta nr.47, sect.5.

Cu recurs în 5 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 17.08.2010.

PREŞEDINTE GREFIER

CRISTINA ILINA CRISTINA OLARU