Infracţiuni în legătură cu cele de corupţie. Individualizarea judiciară a executării pedepsei principale. Pedepse accesorii.

1. Infracţiuni în legătură cu cele de corupţie. Individualizarea judiciară a executării pedepsei principale. Pedepse accesorii.

Drept penal. Parte Generală. Infracţiunea de folosire de documente false având ca rezultat obţinerea de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene.

Art. 181 din Legea nr. 78/2000, art. 861 c. pen.,

Art. 863, alin. l c. pen., art. 861 c. pen., art. 71, alin. 5 c. pen.

Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere faţă de un inculpat care nu a conştientizat consecinţele faptelor sale este netemeinică. Aplicarea suspendării executării pedepselor accesorii pentru fapte anterioare introducerii dispoziţiilor art.71, alin.5 c. pen. este nelegală.

Curtea de Apel Bacău – Secţia penală şi

pentru cauze cu minori şi de familie

Decizia penală nr. 746 din 4 decembrie 2009.

Prin sentinţa penală nr. 568 din 18.03.2008 pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 1118/180/2006, s-a dispus, în baza art. 334 Cpp schimbarea încadrării juridice, după cum urmează:

Pentru inculpatul E.G.P. din infracţiunea prev. de art. 181 din L. 78/2000 cu aplic. art. 31 al.2 Cp şi art. 41 al. 2 Cp în infracţiunea prev. de art. 181 al. 1 din L. 78/2000 cu aplic. art. 31 al.2 Cp şi art. 41 al.2 Cp şi din infracţiunea prev. de art. 26 Cp rap. la art. 181 din L.78/2000 în infracţiunea prev. de art. 26 Cp rap. la art. 181 al. 1 din L. 78/2000.

Pentru inculpatul B.B., din infracţiunea prev. de art. 181 din L.78/2000 în infracţiunea prev. de art. 18 1 al.1 din L.78/2000.

În baza art. 18 1 al.1 din L.78/2000 cu referire la art. 31 al.2 Cp cu aplic. art. 41 al.2 Cp, art. 74 lit. a Cp şi art. 76 lit. c Cp, a fost condamnat inculpatul E.G.P., fiul lui I. şi V., născut la data de ... în com. A., jud. Neamţ, domiciliat în satul T., com. T., jud. Bacău, CNP: ..., inginer în cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Bacău, studii superioare, căsătorit, doi copii minori, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de folosire de documente false având ca rezultat obţinerea de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene cu participaţie improprie şi în formă continuată.

În baza art. 65 Cp raportat la 64 lit. c Cp, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a ocupa o funcţie de natura aceleia de care s-a folosit inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii pe o durată de 3 ani.

În baza art. 26 Cp raportat la art. 181 al. 1 din L. 78/2000 cu aplic. art. 74 lit. a şi art. 76 lit. d Cp, a fost condamnat inculpatul E.G.P. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de folosire de documente false având ca rezultat obţinerea de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene.

În baza art. 289 Cp cu aplic. art. 41 al.2 Cp, art. 74 lit. a Cp şi art. 76 lit. e Cp, a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată.

În baza art. 289 Cp cu aplic. art. 31 al.2 Cp, art. 41 al.2 Cp, art. 74 lit. a Cp şi art. 76 lit. e Cp, a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual cu participaţie improprie şi în formă continuată.

În baza art. 33 lit. a Cp raportat la art. 34 lit. b Cp, s-au contopit pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani si 6 luni închisoare sporită cu 6 luni.

Pedeapsă de executat 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie de natura aceleia de care s-a folosit inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 181 al.1 din L. 78/2000 cu referire la art. 31 al.2 Cp cu aplic. art. 41 al.2 C.p.

În baza art. 71 al.2 Cp, s-au interzis inculpatului drepturile prev. de at. 64 al.1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cp pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 861 Cp, s-a suspendat executarea pedepsei aplicate inculpatului sub supravegherea pe o durată de 7 ani termen de încercare stabilit în condiţiile prev. de art. 86 2 Cp.

În baza art. 863 al.1 Cp pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) - să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bacău;

b) - să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă, şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) - să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) - să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 359 Cpp, s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 Cp a căror supraveghere are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 al.5 Cp, s-a suspendat executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al.1 lit. a teza II şi lit. b Cp .

În baza art. 181 al.1 din L.78/2000 cu aplic. art. 74 lit. a Cp si art., 74 lit. c Cp, a fost condamnat inculpatul B. B., fiul lui P. şi E., născut la ... în Bacău, domiciliat în com. P. jud. Bacău, cetăţean român, CNP: ..., persoană fizică autorizată în domeniul agricol şi administrator de firmă, studii 10 clase, căsătorit, 3 copii minori, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de folosire de documente false având ca rezultat obţinerea de fonduri, din bugetul general al Comunităţilor Europene.

În baza art. 71 al.2 Cp, s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al.1 lit. a teza Iia şi lit. b Cp pe durata executări pedepsei principale.

În baza art. 81 Cp, s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului pe o durata de 3 ani şi 6 luni termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 Cp.

În baza art. 359 Cpp, s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 Cp a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.

În baza art. 71 al.5 Cp, s-a suspendat executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al.1 lit. a teza IIa şi lit. b Cp .

În baza art. 14, 346 Cpp, art. 998 şi urm. C. civil, s-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Bucureşti împotriva inculpaţilor E.G.P. şi B. B.

A fost obligat inculpatul E. G. P. să plătească părţii civile suma de 71.413,13 lei, cu titlu de despăgubiri civile.

A fost obligat inculpatul E. G. P. în solidar cu inculpatul B. B. să plătească părţii civile suma de 48.491,9 lei, cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art. 357 al.2 lit. c Cpp, s-a dispus menţinerea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile si imobile aparţinând inculpatului B. B. până la concurenţa sumei de 48.491,9 lei .

În baza art. 348 Cpp, s-a dispus anularea contractelor de arendare întocmite în fals: nr. .. din 10.02.2005, nr. … din 10.02.2005 nr. … din 10.02.2005, nr. .. fin 10.02.2005, nr. … din 10.02.2005, nr. din 10.02.2005, nr. .. din 10.02.2005, nr. … din 31.01.2005, nr. … din 24.11.2002, nr. … din 24.11.2004, nr… din 31.01.2005, nr… din 24.11.2004, nr. .. din 24.11.2004, nr. .. din 24.11.2004, nr. .. din 24.11.2004, nr. .. din 24.11.2004, nr. … din 24.11.2004, nr. … din 31.01.2005, nr. … din 31.01.2005, nr. din 31.01.2005, nr. … din 24.11.2004, nr. … din 24.11.2004, nr…. din 31.01.2005, nr. … din 24.11.2004, nr. … din 24.03.2005nr. … din 24.03.2005, nr… din 24.03.2005, nr. … din 24.03.2005, nr. … din 24.03.2005, nr. … din 24.03.2005, nr. … din 24.03.2005, nr. … din 3.10.2005, nr. … din 3.10.2005, nr. … din 3.10.2005, nr. … din 3.10.2005, nr. … din 3.10.2005, nr. … din 3.10.2005, nr. … din 1.02.2006, nr. … din 1.02.2006, nr. … din 1.02.2006, nr. … din 1.02.2006, nr. … din 5.12.2005, nr. … din 5.12.2005, nr. … din 5.12.2005, nr. … din 5.12.2005.

În baza art. 348 Cpp, s-a dispus anularea adeverinţelor: nr. ...din 18.02.2005, nr. … din 10.01.2005, nr. … din 01.02.2005, nr. … din 11.05.2005 nr. … din 3.10.2005, nr. … din 16.02.2006 şi nr. … din 14.12.2005.

S-a constatat că inculpaţii au avut apărători aleşi.

În baza art. 191 al.1,2 Cpp, a fost obligat inculpatul E. G. P. la plata sumei de 1200 lei şi inculpatul B. B. la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:

Inculpatul E. G. P. este încadrat în calitate de consilier superior în cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Bacău având ca principale atribuţii de serviciu cele stabilite prin fişa postului întocmită de către conducerea respectivei instituţii (... vol I d.u.p)

Din conţinutul celor două fise întocmite în anii 2003 şi 2005 a rezultat că acesta a avut calitatea de funcţionar public având printre alte atribuţii şi desfăşurarea de activităţi pentru promovarea programelor comunitate privind dezvoltarea rurală (SAPARD), respectiv popularizează programele de dezvoltare rurală cu finanţare internă (SAPARD, FIDA, BANCA MONDIALĂ), îndrumă producătorii agricole în vederea accesării unor proiecte de dezvoltare rurală.

De asemenea, a avut şi atribuţiuni de serviciu de a participa la acţiuni privind evidenţa şi utilizarea terenurilor agricole ce constituie fondul funciar al localităţii, iar potrivit normelor metodologice privind completarea Registrului Agricol pentru perioada 2001-2005, a răspuns, alături de factorii abilitaţi, de întocmirea corectă a evidenţei specifice din registrul agricol (f.27 şi 31 vol I d.u.p)

Iniţial, inculpatul a preluat fişa postului în calitate de specialist la Centrul Agricol din com. Traian jud. Bacău la data de 2.10.2003 (f. 29 verso vol.I d.u.p), iar ca urmare a faptului că în anul 2005 a fost înfiinţată com. P. jud. Bacău, prin desprinderea satului P. din com. Traian şi constituirea acesteia în unitate administrativ teritorială distinctă (... vol I d.u.p) inculpatul a continuat să-şi exercite prerogativele stabilite prin fişa postului şi pe raza comunei nou constituite – P., jud. Bacău.

Pentru stimularea si eficientizarea activităţilor şi producţiei agricole la nivel naţional, au fost implementate programe de funcţionare nerambursabilă a unor astfel de iniţiative şi activităţi prin intermediul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, localităţile din judeţul Bacău fiind cuprinse in zonă de competentă teritorială a Centrului Regional de Plăţi nr.1 Iaşi.

Potrivit ghidului solicitantului de credite nerambursabile pentru investiţii în exploatări agricole Măsura 3.1 lista documentelor – documentaţie depusă de către iniţiator, trebuia să cuprindă printre altele copie după actul de proprietate al terenului şi / sau tabelul emis de primărie, conţinând numărul contractelor de arendare cu suprafeţele de teren luate în arendă pe categorii de folosinţă, perioada de arendare, etc. (... vol I d.u.p pct. ...)

Condiţiile legale de întocmire şi evidenţă a contractelor de arendă sunt stabilite prin L.16/1994 .

Potrivit art. 6 din această lege sunt valabile şi opozabile numai contractele de arendare încheiate în scris şi înregistrate în termen de 15 zile de la încheiere la Consiliul Local în a cărui rază teritorială se află bunurile arendate de la principiul consensualismului consacrat de Codul civil, legea prevede forma scrisă şi înregistrarea ad validitatem, deci sub sancţiunea nulităţii absolute (art. 24 al.1 din lege) .

Contractul încheiat verbal sau neînregistrat fiind nul, raporturile dintre părţi nu pot fi soluţionate în conformitate cu dispoziţiile care guvernează arendarea, ci în lumina regulilor şi principiilor aplicabile raporturilor extracontractuale.

Prelevându-se de calitatea şi atribuţiile de serviciu inculpatul s-a implicat activ în “consilierea“ unui număr de 7 persoane în vederea întocmirii documentaţiei necesare accesării fondurilor nerambursabile SAPARD şi anume a numiţilor D. E., T. I., P. D., N. A. C., D. M., I. L. şi a inculpatului B. B.

Întreaga documentaţie necesară întocmirii dosarelor – proiectelor de către cele 7 persoane a fost realizată sau obţinută de / sau cu concursul direct al inculpatului E. G. P., care, implicându-se în realizarea acestor iniţiative, s-a deplasat in mod repetat la sediul Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit nr. 1 Iaşi, împreună cu iniţiatorii şi viitorii beneficiari ai proiectelor respectivelor programe de finanţare europeană, unde au depus sau completat documentaţia depusă.

Documentaţia întocmită a fost realizată cu respectarea dispoziţiilor legale corespunzând realităţii mai puţin documentaţia ce atestă deţinerea cu orice titlu a suprafeţelor de teren cu destinaţie agricolă. Aceste documente, respectiv contractele de arendare în marea lor majoritate şi adeverinţele emise de primării au fost întocmite în fals, în mod direct, de către inculpat sau de către funcţionarii primăriilor P. şi T., jud. Bacău care au fost determinaţi prin acţiunile ilicit - penale ale inculpatului să întocmească în fals adeverinţele, funcţionari care au comis faptele fără vinovăţie.

Acţiunile inculpaţilor, precum si a celorlalte persoane, au fost de natură a crea prejudicii în dauna Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit prin aprobarea proiectelor şi finanţarea efectivă a acestora pe baza unor documente false.

Astfel, inculpatul B. B. din com. P., jud. Bacău, a depus, la data de ..., cererea de finanţare, înregistrată la seria şi nr. F ... pentru Proiectul “ Dotarea cu tractor şi maşini agricole a fermei din satul P., com. T., jud. Bacău“, documentaţia anexată cererii cuprinde şi adeverinţa nr. ... din ... întocmită şi emisă de către Primăria com. ..., jud. Bacău, prin care se atestă în mod nereal că “ B. B. este înscris în registrul agricole al com. T., sat. P. jud. Bacău, la fila nr. ... vol. ..., cu suprafaţa de 22,22 ha teren arendat, conform tabelului anexat, fiind înscrişi ca şi proprietari de terenuri numiţii M. D., C. G., B. E., F. E., M. M., F. C. şi B. N. Adeverinţa este semnată de către primarul comunei C. D., secretarul primăriei – G. P. şi agent agricol – M. E. (f....,vol...)

S-a constatat că primarul şi funcţionarii primăriei au întocmit documentul în fals, fără vinovăţie, determinaţi la aceasta de întocmirea şi înscrierea în fals a contractelor de arendare în registrul de arendă instituit la nivelul unităţii administrativ - teritoriale.

Proprietarii de teren – martori in cauză, M. D., (f.... vol. ...), F. C. (fl.... vl....), M. M. (fl.... vol ...) şi C. Gh. (fl.... vol ...), audiaţi fiind, după ce le-au fost prezentate contractele de arendare, au declarat că sunt într-adevăr proprietari ai respectivelor suprafeţe de teren, dar nu au arendat aceste terenuri niciodată, neavând cunoştinţă de existenţa acestor înscrisuri şi nerecunoscându-şi semnăturile de la rubrica „proprietar” (declaraţiile martorilor – f.... vol..., fl.... vol ..., unde se află contractele de arendare nr. ... din ...).

Privitor la contractul de arendare nr. ... din 10.02.2005 (fl.... vol..) care apare înscris ca şi arendator F. E., s-a constatat că această persoană era decedată în anul 2003, sens in care a fost audiată fiica acesteia F. E. L., care a declarat că respectivul teren nu a fost dat în arendă şi că este lucrat de către aceasta împreună cu fratele ei (f.... vol.) .

Privitor la proprietarul de teren B. N., acesta a decedat în luna august 2004, aşa încât contractul de arendare nr. ... din ... (f.... vol ...) a fost întocmit în fals, în acest sens declarând şi martorul B. G. (f.... vol ...), fiul decedatului B. N.

În ce priveşte contractul de arendare nr. ... din 10.02.2005 (f... vol.) martorul B. E. a declarat că a avut discuţii de principiu în vederea arendării terenului proprietatea sa, dar că nu a fost de acord cu propunerea ce i s-a făcut şi nu a semnat contractul de arendare (f... vol...).

Audiat fiind, inculpatul B. B. a declarat că într-adevăr s-a folosit de documente false în vederea accesării fondurilor nerambursabile SAPARD, respectiv cele 7 contracte de arendare şi de adeverinţa eliberată în condiţiile mai sus arătate de către Primăria com. T. jud. Bacău. Acesta a precizat că a cunoscut din capul locului că documentele folosite de el au fost întocmite in fals (f. ... vol. ..).

Şi inculpatul E. G. P. a avut o poziţie procesuală sinceră, declarând că a întocmit în fals cele 7 contracte de arendare contrafăcând semnăturile proprietarilor de terenuri (f.... vol...). A precizat, însă, că ar fi purtat discuţii prealabile întocmirii contractelor cu M. D., F. E., M. E. şi F. C., care s-ar fi declarat de acord cu arendarea terenurilor, proprietatea lor, dar nu au purtat nici un fel de discuţii cu ceilalţi 3 proprietari înscrişi în adeverinţa nr. ... din 18.02.2005, respectiv C. G., B. E. şi B. N.

Inculpatul E. G. P. a fost acela care a înscris contractele de arendă, întocmite în condiţiile mai sus arătate, în registrul de arendă al comunei T. jud. Bacău la poziţiile ... (fila ... vol ...) dând astfel aparentă de legalitate actelor.

Cu adresa nr. ... din 29.03.2006 Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit nr. 1 Iaşi a comunicat faptul că pentru B. B. proiectul a fost finalizat şi că a decontat pentru acesta suma totală de 48.491,9 RON (f.... vol ..), sumă ce constituie prejudiciu creat prin fapta penală.

Numita D. E. din com. P. jud. Bacău (în acea perioadă, sat. în componenţa com. T., jud. Bacău) a depus la Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit nr.1, la data de 13.01.2005 cererea de finanţare nr. ...(f. .. vol 4) pentru proiectul „dotarea fermei cu tractor şi maşini agricole în satul P, com. T., jud. Bacău, la documentaţia anexată cererii, aceasta a depus şi adeverinţa emisă de Primăria com. T., jud. Bacău cu nr. ... din 10.01.2005, document în care a fost atestat faptul că numita era „înscrisă în registrul agricol al com. T., sat. P. jud., Bacău, fila ... vol ..., cu suprafaţa de 51,39 ha teren arendat conform tabelului anexat”.

În tabelul anexă a fost înscris un număr de 15 persoane, care ar fi arendat diferite suprafeţe agricole, în tabel fiind înserate, totodată, numărul de înregistrare a actelor de proprietate şi data eliberării acestora, precum si numerele de înregistrare a contractelor de arendare.

Şi acest document este semnat de către agentul agricol, secretarul şi primarul com. Traian jud. Bacău, care nu au avut reprezentarea că săvârşesc un fapt penal.

Ulterior, D. E. a solicitat la aceeaşi primărie şi a primit o nouă adeverinţă cu nr. ... din 01.02.2005, adeverinţă depusă în completare la documentaţia existentă deja la CRPDRP –nr. ... pentru a fi avută în vedere la analiza eligibilităţii proiectului, act întocmit în condiţii similare cu primul. Au fost identificaţi şi audiaţi martorii proprietari de terenuri: B. M, G. C., G. P., D. G., V. I., D. T., S. F., J. Ş. (f. ..., vol..), D. G. (f.... vol..), F. V. (f.... vol..), D. G. (f.... vol..), B. V.(f.... vol..), B. C.(f.... vol.. şi B. D. (f.. vol.), şi care au declarat că deşi sunt proprietarii respectivelor suprafeţe de teren, ei personal nu au arendat respectivele suprafeţe de teren numitei D. E., că aceste terenuri sunt lucrate de membrii familiilor lor, că nu au ştiut de existenţa contractelor de arendare şi că semnăturile de la rubrica „proprietar” din contracte nu le aparţin.

Cercetările au dovedit faptul că alte trei persoane înscrise în adeverinţele emise de Primăria com. T. şi în contractele de arendare, sunt decedate, respectiv B. G., J. I .J.E. şi P. V. C.

Au fost identificaţi şi audiaţi martorii: B. D., fiul defunctului B. G. (f. … vol .), P. M., soţia defunctului P. V. C. (f. … vol. .), care au declarat că au arendat suprafeţe de teren lui D. E., terenurile fiind lucrate de către membrii familiei. Titularii altor două contracte de arendare, respectiv nr. .. din 24.11.2004 (f. .. vol..) şi nr. .. din 24.11.2004 (f…. vol. .), sunt soacra, respectiv soţul numitei D. E., contractele fiind legal încheiate.

Alte trei persoane respectiv, V. G. (titularul contractului de arendare nr. .. din 24.11.2004, f…. vol. .), V. V. E. (contract de arendare nr. … din 24 .11.2004 f…. vol..) şi G. M. P. (contract de arendare nr. .. din 24. 11.2004 –f. … vol. .) nu au fost identificate ca fiind locuitori şi ca deţinând terenuri pe raza com. P., jud. Bacău, sens în care a fost întocmit un proces verbal de către organele de cercetare penală (f… vol…).

Numita D. E. a declarat că toate contractele de arendare întocmite şi înscrise în adeverinţa emisă de către primărie, au fost semnate la rubrica „arendaş” de către ea, arătând însă că proprietarii de terenuri ar fi purtat discuţii prealabile cu soţul său, D. A. şi inculpatul E. G.-P.

D. A., invocând calitatea sa de soţ al acesteia şi dispoziţiile art. 80 Cpp, a declarat că nu înţelege să depună mărturie în cauză.

Fiind audiat în legătură cu condiţiile obţinerii finanţării nerambursabile de către D. E., inculpatul E. G. P. a declarat că a întocmit personal cele 22 contracte de arendare, că a purtat discuţii privitor la arendarea terenurilor cu un singur proprietar, respectiv B. M., că D. A., soţul numitei D. E., ar fi urmat să poarte discuţii cu ceilalţi proprietari, recunoscând, insă, că a contrafăcut semnăturile proprietarilor de terenuri intr-un nr. de 16 contracte de arendare.

Inculpatul E. G. P. a fost acela care a înscris contractele de arendare în registrul de arendă al com. T. jud. Bacău pentru anii 2004-2005, poziţiile 24-45, dând astfel contractelor aparenta de legalitate (f…. vol….) .

S-a impus a fi făcută precizarea că în cele două adeverinţe depuse la dosarul de finanţare de către numita D. E. a fost înscris un nr. total de 22 persoane, dat fiind faptul că un nr. de 8 persoane se regăsesc atât în adeverinţa nr. .. din 10 .01.2005 cât şi în adeverinţa nr. .. din 01.02.2005 (f. … vol. ., f. .. vol. 4) .

Din adresa nr. 1939 din 19.03.2006 a CRPDRP nr. 1 Iaşi (f.16 vol.1) proiectul derulat cu PF- D. E. este finalizat, ADPRP, decontând către aceasta intr-o singură transă suma de 34.953 RON, sumă ce constituie prejudiciu cauzat prin faptele penale in dauna agenţiei.

Numitul T. I. din com. T., sat. B. jud. Bacău a depus la CRPDRP- nr. 1 Iaşi cererea de finanţare nr. … din 13.05.2005 pentru proiectul denumit „ dotarea cu maşini agricole a fermei din satul B. com. T. jud. Bacău (f..,vol..). În documentaţia anexată cererii acesta a depus şi adeverinţa cu nr. .. din 11.05.2005 emisă de Primăria com. T. (f... vol. ..), în care se menţiona că „T. I. este înscris in registrul agricol al com. T., sat. B., jud. Bacău la fl. .., vol. .. cu suprafaţa de 23,68 ha teren arendat conform tabelului anexat. În tabelul anexat adeverinţei a fost înscris un nr. de 8 persoane cu diferite suprafeţe de teren pe care le-ar fi arendat, fiind înserate şi actele de proprietate, precum şi nr. de înregistrare al contractelor de arendare, prin care respectivii proprietari ar fi arendat aceste suprafeţe.

Şi această adeverinţă a fost semnată de către cei doi funcţionari ai primăriei şi primarul comunei, care au săvârşit faptele fără vinovăţie.

În această adeverinţă au fost înscrise următoarele persoane care ar fi arendat suprafeţe de teren: M. V.,L. N., D. A., M. M., T. I., T. D., T. Ş. şi L. R.

Proprietara de teren M. V., martor în cauză şi care este înscrisă ca şi proprietar în contractul de arendare nr. .. din 24.03.2005 (f. .. vol. ..) a declarat că, deşi deţine suprafaţa de teren menţionată în contract, nu a arendat acest teren, nu cunoaşte nimic de contractul de arendare si că semnătura de la rubrica „proprietar„ nu-i aparţine.

Acelaşi lucru l-au declarat şi alţi 6 proprietari de terenuri, excepţie făcând doar T. D., care apare înscris în contractul de arendare nr. 62 din 24.03.2005 (f. .. vol. .), dar care nu a putut fi audiat, fiind plecat în străinătate.

Audiat fiind privitor la condiţiile şi împrejurările în care a accesat fondurile nerambursabile SAPARD, numitul T. I. a declarat că întreaga documentaţie depusă la Centrul Regional de Plăţi nr. 1 Iaşi, inclusiv cele 8 contracte de arendare, au fost întocmite de către inculpatul E. G.P.

Numitul T. a mai declarat că a semnat cele 8 contracte la rubrica  „arendaş", dar a avut convingerea că acestea sunt legal întocmite de către E. G.-P., care l-a asigurat că va discuta personal cu proprietarii de terenuri şi că aceştia vor semna contractele de arendare (fi. 188, vol.2).

În declaraţia sa, inculpatul E. G.-P. a recunoscut faptul că a întocmit în fals cele 8 contracte de arendare, pe care le-a semnat la rubrica „proprietar", contrafăcând semnăturile proprietarilor de teren. A susţinut însă că ar fi purtat discuţii prealabile întocmirii contractelor cu martorii L. N., M. M., T. Ş. şi L. R., declarând în acelaşi timp că nu a purtat niciun fel de discuţii cu ceilalţi patru proprietari, respectiv M. V., D. A., T. I. şi T. D.

Inculpatul E. G.-P. a fost acela care a înscris contractele în registrul de arendă pentru anul 2005, la poziţiile .. (fi... verso, vol..).

Din adresa nr. ... din 29.03.2006 a Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit nr. l Iaşi, aflată la fila .., vol.l rezultă că proiectul derulat de către persoana fizică T. I. a fost decontat parţial din valoarea totală de 30.348,36 RON, fiind achitată la data de 30.01.2006 suma de 6.967,35 RON.

Ca urmare, la 31.05.2006, au fost dispuse măsuri asigurătorii prin ordonanţa procurorului, care a fost pusă în executare prin procesul verbal de aplicarea a sechestrului asigurător pe un utilaj (fi. 193, 194, vol.2).

Numita D. M., din comuna P., judeţul Bacău, a depus la Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit nr. 1 Iaşi, cererea de finanţare nr... din 06.10.2005, pentru proiectul intitulat „Dotarea cu utilaje agricole a fermei din satul ..i, comuna P..i, judeţul Bacău" (fl..,vol..).

Inculpata a depus la documentaţie şi adeverinţa nr.... din 03.10.2005, prin care se stipula „doamna D. M. lucrează în arendă pe perioadă de 6 ani pe raza comunei P., judeţul Bacău, suprafaţa de 20,56 ha, conform registrului contractelor de arendare " (fl..1, vol..).

În anexa la adeverinţă au fost înscrise un număr de 13 persoane cu care învinuita ar fi încheiat contracte de arendare, respectiv D. N., B. P. V., P. A., D. G., C. V., B. V., R. M., M. V., B. E., C. N., B. G., D. Ş. şi G. C.

În acest document au fost înscrise: numărul de înregistrare al contractelor de arendare, data încheierii contractelor, suprafaţa de teren arendată şi perioada de arendare, adeverinţă semnată de către secretarul şi primarul comunei, care au acţionat fără vinovăţie.

Cercetările efectuate au evidenţiat faptul că în cazul a şase persoane, proprietari de terenuri, respectiv B. P. V., P. A., R. M., G. C., D. N. şi C. V., care apar înscrise în contractele de arendă cu nr... din 03.10.2005 (fl... vol..), inculpatul E. G.-P. a întocmit în fals contractele de arendare şi a contrafăcut semnăturile proprietarilor de teren, în cazul a trei persoane.

În acest sens au declarat cele şase persoane, care nu şi-au recunoscut semnăturile de pe respectivele contracte, dar care au declarat că au purtat discuţii prealabile în vederea arendării suprafeţelor de teren (declaraţia tartorului B. V., soţia proprietarului B. V.; fi. .., vol..; fL., vol .; fl-., vol..; fl.., vol.. şi fl. ...vol..).

Din declaraţia D. M. (fl...., vol...) rezultă că semnătura la rubrica „proprietar" din contractul de arendă nr.. din 03.10.2005 a fost depusă de către fiul proprietarului C. V., cu numele de C. D., persoană care nu a putut fi audiată, fiind plecată în străinătate.

În contractul de arendare cu nr... din 03.10.2005 (fl..., vol..) este înscris ca şi proprietar soţul învinuitei D. Ş.

Aceeaşi persoană a declarat că, în vederea accesării fondurilor nerambursabile, ar fi avut acordul de voinţă a celor 13 persoane, proprietare de terenuri sau al rudelor apropiate ale acestora, că o parte din aceşti proprietari au semnat contractele în faţa sa, că pentru 3 persoane inculpatul E. G.-P. a semnat respectivele contracte, fapt recunoscut de către acesta (fi. .., vol...), care a declarat că a sprijinit-o pe învinuita D. M. în demersul pe care 1-a făcut, recunoscând că a contrafăcut semnăturile proprietarilor de terenuri P. A., R. M. şi G. C., în contractele de arendă cu nr... din 03.10.2005.

Înregistrarea contractelor de arendare în registrul de arendă s-a realizat de către secretarul comunei P., judeţul Bacău, T. A., la poziţiile (fl.., vol.l).

Conform adresei nr.897 din 15.09.2006 a Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit nr.l Iaşi (fl..., vol.l) proiectul derulat cu P.F. „D. M." a fost finalizat, aceasta încasând suma de 29.492,78 RON.

În vederea recuperării pagubei a fost instituit sechestru asigurător prin ordonanţa procurorului din 02.10.2006 (fl.., vol.2), măsură pusă în executare prin procesul verbal de aplicare a sechestrului din 03.10.2006 (fi.., vol.2), act prin care a fost indisponibilizat un utilaj agricol.

Numitul P. D., din satul B., comuna T., judeţul Bacău a depus la Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit nr.l Iaşi cererea de finanţare nerambursabilă cu nr. din 17.02.2006 (fi. ., vol..) pentru proiectul „Dotarea cu tractor şi maşini agricole a fermei din satul Bogdăneşti, comuna Traian, judeţul Bacău”.

Odată cu documentaţia anexată cererii, în aceasta a depus şi adeverinţa nr. ../ 16.02.2006, emisă de Primăria Comunei Traian, judeţul Bacău (fl. .., vol.7), în care se stipula că „ P. D. lucrează în arendă pe perioadă de 6 ani pe raza comunei T., judeţul Bacău, suprafaţa de 14,71 ha teren arabil, conform registrului contractelor de arendare ".

În tabelul nominal anexă la adeverinţă au fost înscrise un număr de 6 persoane care ar fi arendat lui P. D. diferite suprafeţe de teren, respectiv P. G., P. A., P. A., M. M., C. A. şi P. N., în tabel au fost înserate şi numerele de înregistrare ale contractelor în registrul de arendă, data încheierii acestora, suprafeţele arondate şi perioada de arendare, documentul fiind semnat de către secretarul primăriei, (G. P. şi primarul comunei, C. D., care nu au avut reprezentarea comiterii unui fapt penal, acţionând fără vinovăţie.

Audiat fiind martorul P. P. A. (fl..., vol.2), înscris în contractului de arendare nr... din 01.02.2006 (fi. .. vol.l), acesta a declarat că deţine suprafaţa de teren înscrisă în contract, dar că nu a dat-o niciodată în arendă, că este lucrată de membrii familiei sale, că nu a cunoscut de existenţa contractului de arendare, iar semnătura de la rubrica „proprietar" nu-i aparţine.

În acelaşi sens a declarat şi martorul P. D. A. (fl.., vol.2) proprietar înscris în contractul de arendare nr... din 01.02.2006 (fi. ., vol.l).

P. N., fost proprietar de teren, menţionat în contractul de arendare nr.. din 01.02.2006 este decedat din ... (fl..., vol.2), decedaţi fiind şi foştii proprietari M. M. şi C. A. (fi.. şi .., vol.2), menţionaţi în contractele de arendare nr.. (fi.., vol.l) şi .. din 01.02.2006. Din adresa Primăriei Comunei T. nr.. din 28.03.2006 rezultă că acest din urmă contract nu se mai regăseşte în arhiva primăriei (fl.., vol.l).

Audiaţi fiind, M. C. şi C. N., moştenitori ai persoanelor decedate mai sus arătate, au declarat că terenurile proprietatea lor nu au fost niciodată arendate, fiind lucrate de ei (fi.., ., vol.2).

Privitor la contractul de arendare nr.. din 01.02.2006 martorul P. M., soţia defunctului P. G., a declarat că terenul în cauză a fost arendat fiului lor P. D., dar contractul de arendare nu se mai regăseşte în arhiva Primăriei Comunei T., judeţul Bacău (fi.., vol.2 şi fl.., vol.l).

Explicaţia faptului că aceste contracte nu au fost găsite constă şi în aceea că P. D. a depus odată cu documentaţia necesară la Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit nr.l Iaşi doar adeverinţa nr... din 16.02.2006, la care nu a anexat contractele înscrise în această adresă.

Numitul P. D. a declarat că toată documentaţia depusă la Centrul Regional, inclusiv adresa mai sus arătată, a fost obţinută de către inginerul E. G.-P.

P. D. a mai declarat că semnăturile de la rubrica „arendaş" din respectivele contracte îi aparţin, dar că nu a cunoscut faptul că semnăturile proprietarilor au fost contrafăcute, întrucât cu o parte din aceştia discutase în prealabil (fl.., vol.2).

Inculpatul E. G.-P. a declarat că, din cele 4 contracte de arendare identificate la Primăria Comunei T., unul singur a fost semnat de către acesta la rubrica „proprietar", contrafăcând semnătura lui P. A. în contractul de arendare nr. din 27.03.2006 (fl.., vol.l).

Inculpatul E.G.P. a fost acela care a înscris contractele de arendare în registrul de arendă al comunei T., judeţul Bacău, pentru anul 2006, la poziţiile ..(fl..., vol.8), dând astfel putere oficială şi aparenţă de egalitate acestor contracte.

Din adresa nr. .. din 29.03.2006 a Centrului Regional de Plăţi, în vederea accesării fondurilor nerambursabile SAPARD, a rămas în faza verificării eligibilităţii, beneficiarul solicitând la 16.03.2006 încetarea evaluării proiectului.

Aşa fiind, s-a apreciat că ne regăsim în prezenţa unei tentative la infracţiunea prevăzută de Legea nr. 78/2000.

Numitul N. A.-C, din municipiul Roman, judeţul Neamţ a depus la Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit nr.l Iaşi cererea de finanţare nr. din 22.12.2005 (fl., vol.8) pentru proiectul „Dotarea cu tractor şi maşini agricole a fermei din satul Traian, comuna Traian, judeţul Bacău". La cerere, învinuitul a anexat şi autorizaţia nr.24.11.2005 emisă de Primăria Municipiului Roman, judeţul Neamţ, prin care acesta era autorizat să desfăşoare activităţi în domeniul agricol şi pe raza comunei T., judeţul Bacău, ca sediu secundar (fi..., vol...).

Dosarul depus şi documentaţia cuprinde şi adeverinţa nr. din 14.12.2005, emisă de Primăria Comunei T., judeţul Bacău, în care s-a menţionat că nN. A.—C. lucrează în arendă, pe perioadă de 5 ani, pe raza comunei T., judeţul Bacău, suprafaţa de 15,50 ha teren, conform registrului contractelor de arendare ".

Actul a fost semnat de primarul C. D. şi secretarul comunei G. P., care au acţionat fără vinovăţie.

În adeverinţă a fost înscris şi un număr de 5 persoane, R. L., M. D., P. I. A., M. B. şi L. M., proprietari ai diferitelor suprafeţe de teren care ar fi fost arendate, precum şi numărul de înregistrare al contractelor, data încheierii acestora, suprafeţele de teren şi perioada de arendare (fi., vol...).

Fiind audiată R. L. (fl., vol...), aceasta a declarat că nu a arendat niciodată terenul agricol pe care îl deţine pe raza comunei T., judeţul Bacău, că semnătura de la rubrica „proprietar" de pe contractul de arendare nr.. din 05.12.2005 (fi., vol.8) nu-i aparţine acesteia şi nici soţului ei, R. C., lucru confirmat de către acesta din urmă (fl., vol...).

Privitor la M. D., s-a constatat că acesta este decedat din luna mai 2005, terenul deţinut de acesta nefiind arendat niciodată.

M. C., fiul lui M. D., a declarat că în luna ... 2006, deplasându-se la Primăria Comunei T., judeţul Bacău, pentru a se înscrie ca şi beneficiar în cadrul programului „Fermierul", a constatat că nu poate beneficia de acest program, întrucât terenul său figura în evidenţe ca fiind arendat (fi., vol.2).

Şi martorul P. A. a declarat că terenul pe care îl deţine nu l-a arendat niciodată, îl lucrează în familie, iar semnătura de la rubrica „proprietar" nu îi aparţine (fl.., vol.2 şi fl.., vol.8).

H. R. a declarat că, în baza unei procuri speciale, administrează suprafeţele de teren care au aparţinut defunctei L. M., dar a precizat că nu a arendat terenul lui N. A.-C., iar semnătura de pe respectivul contract nu-i aparţine (fl., vol.2, fi., vol.2 şi fi., vol.8) M. B., înscris în contractul de arendare nr. din 05 12.2005 nu a putut fi audiat, neputând fi identificat.

Privitor la demersul său de accesare a fondurilor nerambursabile SAPARD, învinuitul N. A.-C. a declarat că întreaga documentaţie depusă la Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit nr. 1 Iaşi a fost întocmită de către inginerul E. G.-P., inclusiv cele 5 contracte de arendare pe care le-a semnat doar la rubrica „arendaş". A avut convingerea fermă că E. G.-P. a discutat şi negociat cu proprietarii şi că în aceste condiţii contractele de arendare ar fi fost legal încheiate (fl., vol.2).

Privitor la aceste aspecte inculpatul E. G.-P. a recunoscut că s-a ocupat personal de întocmirea dosarelor, dar că a contrafăcut doar semnătura proprietarilor în contractele de arendare cu nr. din 05.12.2005 (fi., vol.2). După ce a întocmit în fals aceste contracte le-a înregistrat personal în registrul de arendă al comunei T., judeţul Bacău.

Inculpatul E. G.-P. a înscris contractele de arendare în registrele de arendă pentru anul 2005 la poziţiile .. (fi., vol.8).

Conform adresei nr. din 06.04.2006 a Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit nr.l Iaşi, proiectul derulat cu P.F. „N. A.-C." nu a fost finalizat, întrucât beneficiarul nu a beneficiat de plată, faptele prevăzute de art. 18/1 din Legea nr.78/2000 rămânând în fază de tentativă.

Numita I. L., din comuna P., judeţul Bacău a depus la Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit nr. 1 Iaşi cererea de finanţare nerambursabilă nr. (fl., voi.7) pentru proiectul „ Dotarea cu tractor şi maşini agricole a fermei din satul P., comuna P.,Judeţul Bacău". Documentaţia depusă cuprinde şi adeverinţa nr. din 27.12.2005 eliberată de Primăria Comunei P., judeţul Bacău (fl., voi.7), în care s-a menţionat că „I. L. lucrează în arendă pe perioadă de 6 ani pe raza comunei P., judeţul Bacău, suprafaţa de 15,73 ha teren arabil, conform registrului contractelor de arendare ".

În tabelul nominal anexă la adeverinţă a fost înscris un număr de şapte persoane, care ar fi arendat învinuitei I. L. diferite suprafeţe de teren şi anume: P. M., V. V., H. G., F. M., F M., P. V. şi G. A.

Tabelul nominal mai cuprinde menţiuni privind numerele de înregistrare ale contractelor, data încheierii acestora, suprafeţele de teren arendate şi perioada de arendare.

Documentul a fost semnat de către secretarul şi primarul comunei P., judeţul Bacău, T. R., respectiv A. E.

Din declaraţia numitei F. M., mama numitei I. L. (fl., vol.2) rezultă că terenurile arendate în baza contractelor de arendare înregistrate la numerele din 27.12.2002, aparţin acesteia, mamei sale P. M. şi socrului său F. M., toate cele trei contracte fiind semnate la rubrica „proprietar" de către F. M., împuternicită fiind aceasta de către mama şi socrul său, persoane cu vârstă foarte înaintată.

Din aceeaşi declaraţie rezultă faptul că G. A., proprietar al terenului arendat. în baza contractului nr. din 27.12.2005 (fl., vol.l), a fost de acord să arendeze terenul şi a semnat contractul de arendare în luna decembrie 2005, în luna aprilie 2006 G. A. a decedat, aşa cum rezultă şi din declaraţia martorului G. T., nora defunctului (fl., vol.2).

Martorii H. G., P. V. au confirmat faptul că au arendat suprafeţele de teren, semnăturile de pe contractele de arendare nr. din 27.12.2005 (fl. şi ., vol.l) în calitate de proprietari, aparţinând acestora.

Privitor la P. V., aceasta a declarat că a împuternicit-o pe fiica sa, B. E., să-i arendeze terenul (fl., vol.2), împrejurare confirmată de către aceasta din urmă (fl., vol.2).

Audiată fiind în legătură cu demersurile pe care le-a făcut în vederea accesării fondurilor nerambursabile SAPARD, învinuita I. L. a declarat că a apelat la E. G.-P. pentru a-i întocmi documentaţia necesară, mai puţin contractele de arendă, de întocmirea acestora ocupându-se personal împreună cu mama sa. F. M. (fl., vol.2).

A fost audiat învinuitul E. G.-P., care a declarat în acelaşi sens şi anume că a consiliat-o pe I. L. şi a ajutat-o efectiv în întocmirea documentaţiei necesare accesării fondurilor nerambursabile SAP ARD (fi., vol.2).

Contractele au fost înscrise în registrul de arendă al comunei P., judeţul Bacău de către secretarul comunei T. R. A. (fi., vol.l).

Din adresa nr. din 29.03.2006 emisă de Centrul Regional de Plăţi enin.1 Dezvoltare Rurală şi Pescuit nr.l Iaşi, proiectul P.F. „I. L." a rămas în faza verificării eligibilităţii, fără a fi întocmit contractul de finanţare a proiectului.

Stabilindu-se vinovăţia inculpaţilor, s-a dispus condamnarea acestora la pedeapsa închisorii, apreciindu-se că scopul educativ al acesteia poate fi atins fără executare în regim de detenţie, în cauză fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art.81 din Codul penal, respectiv art.861 din Codul penal.

Sub aspectul laturii civile, instanţa de fond a reţinut că, partea civilă Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin adresa nr. 621906 din 23.11.2006 (f. ... vol.1 d,u,p) s-a constituit parte civilă cu suma de 119.905,03 lei, prin rechizitoriu solicitându-se obligarea inculpatului E. G. P., în solidar cu inculpatul B. B., la plata sumei de 48.491,9 lei şi în solidar cu numiţii D. E., T. I. şi D. M., la plata sumei de 71.413,13 lei .

Constatând îndeplinite în mod cumulativ condiţiile răspunderii civile delictuale, respectiv, fapta ilicită prezentată mai sus, raportul de cauzalitate între aceasta şi prejudiciul produs, existenţa prejudiciului şi culpa inculpaţilor, în baza art. 14,346 Cpp, art. 998 şi urm. Cos civil, s-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Bucureşti, împotriva inculpaţilor E. G. P. şi B. B.

A fost obligat inculpatul E. G. P. să plătească părţii civile suma de 71.413,13 lei cu titlu de despăgubiri civile .

A fost obligat inculpatul E. G. P. în solidar cu inculpatul B. B să plătească părţii civile suma de 48.491,9 lei cu titlu de despăgubiri civile.

În ceea ce priveşte obligarea inculpaţilor D. E., T. I. şi D. M. pentru care s-a dispus prin rechizitoriu scoaterea de sub urmărire penală, la plata despăgubirilor civile, instanţa nu s-a pronunţat atâta timp cât potrivit art. 317 Cpp judecata se mărgineşte la fapta şi la persoana arătată în actul de sesizare a instanţei, deci numai cu privire la persoanele care au fost trimise în judecată.

În baza art. 357 al.2 lit. c Cpp s-a dispus menţinerea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile si imobile aparţinând inculpatului B. B. până la concurenta sumei de 48.491,9 lei .

La fel, cu privire la sechestrele aplicate numiţilor D. E., T. I., D. M., instanţa nu s-a pronunţat, având în vedere aceleaşi considerente respectiv dispoziţiile art. 317 Cpp.

În baza art. 348 Cpp, s-a dispus anularea contractelor de arendare întocmite în fals.

În baza art. 348 Cpp, s-a dispus anularea adeverinţelor.

Prin decizia penală nr.248/A/22.05.2009, pronunţată în dosarul nr.1118/180/2006 al Tribunalului Bacău, s-a dispus respingerea apelurilor declarate de procuror şi de cei doi inculpaţi, ca nefondate.

Pentru a dispune astfel, instanţa de apel a arătat că:

Potrivit art.379 pct.2 lit.b din C.p.p., instanţa, judecând apelul desfiinţează sentinţa primei instanţe şi dispune rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanţă a avut loc în lipsa unei părţi nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a încunoştinţa instanţa despre această imposibilitate. Rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată se dispune şi atunci când există vreunul dintre cazurile de nulitate prevăzute de art.197 al.2, cu excepţia cazului de necompetenţă, când se dispune rejudecarea de către instanţa competentă.

Faţă de dispoziţiile textului de lege menţionat mai sus, s-a constatat că motivul invocat de apelanţii-inculpaţi privind nerespectarea dispoziţiilor art 356 C.p.p., în sensul că, nu s-a făcut de către instanţa de fond o analiză a probelor care au servit ca temei pentru soluţionarea cauzei şi a celorlalte elemente rezultate în urma cercetării judecătoreşti pe care se sprijină soluţia dată, este neîntemeiat, acesta nefiind un motiv de desfiinţare a sentinţei penale apelate, cu trimitere spre rejudecare în lipsa altor motive expres şi limitativ prevăzute de art.379 pct.2 lit.b din C.p.p.

Pe fondul apelurilor declarate de către cei doi inculpaţi, tribunalul a constatat ca fiind neîntemeiată critica privind lipsa laturii obiective şi a laturii subiective a infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Astfel, instanţa de fond a făcut o justă apreciere a probelor administrate în cauză, pe baza cărora în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor.

S-a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DNA – Serviciul Teritorial Bacău, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor E. G.-P., fiul lui I. şi V., născut la .. în com. ., jud. Neamţ, cetăţean român, domiciliat în satul T., comuna T., judeţul Bacău, posesor C.I. seria .. nr…., CNP …, inginer în cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Bacău, studii superioare, căsătorit, are 2 copii minori, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.181 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.31 al.2 Cod penal

Astfel, s-a constatat că inculpatul E. G. P. a întocmit, în perioada noiembrie 2004 - februarie 2006, contractele de arendare în care a înscris contrar realităţii că proprietarii de terenuri ar fi arendat diferite suprafeţe de teren persoanelor fizice autorizate, în vederea accesării de fonduri SAPARD nerambursabile, de a fi înregistrat aceste documente în registrul de arendă al Primăriei Comunei Traian, judeţul Bacău, dându-le număr de înregistrare şi aplicând sigiliul primăriei, conferind astfel putere oficială acestor acte şi dându-le aparenţă de legalitate.

De asemenea, a determinat, cu intenţie, funcţionarii publici din cadrul Primăriilor Comunelor T. şi P., judeţul Bacău şi primarii acestor comune să întocmească şi să elibereze în fals adeverinţele nr.. din 18.02.2005 (fl.., vol.3), nr… din 10.01.2005 (fl…., vol.4), nr…. din 01.02.2005 (fl…., vol.4), nr… din 11.05.2005 (fl…, vol.5), nr…. din 03.10.2005 (fl…, vol.6), nr… din 16.02.2006 (fi. .., vol.7) şi nr… din 14.12.2005 (fl…, vol.8), fapte comise de către respectivii funcţionari şi primari fără vinovăţie, iar în perioada 01.2005 – 02.2006 a determinat pe D. E.,T. I., D. M., P. D. şi N. A.-C., persoane fizice autorizate, să folosească documente false, care au avut ca rezultat obţinerea de fonduri, din bugetul general al Comunităţilor Europene, în sumă totală de 78.321,29 RON.

Tot din probele aflate la dosar, s-a reţinut că inculpatul E. G. l-a ajutat în mod direct pe inculpatul B. B. în accesarea fondurilor nerambursabile SAPARD, respectiv în folosirea de documente false ce au avut ca rezultat obţinerea de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene în sumă de 48.491,9 RON.

Cât priveşte pe inculpatul B. B., s-a reţinut că acesta a folosit documente false, care a avut ca rezultat obţinerea de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, în sumă de 48.491,9 RON

Art. 181 al.l din Legea nr.78/2000 incriminează activităţile ilegale referitoare la modalitatea de accesare a fondurilor externe, sub următoarea definiţie:

„Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor”.

Din redactarea textului de incriminare se observă că infracţiunea prevăzută la art. 181 al.1, este prin natura sa o infracţiune de uz de fals specifică domeniului infracţional analizat, care are ca rezultat obţinerea ilegală a unor avantaje financiare de către o persoană fizică sau juridică în detrimentul bugetelor comunitare. Este evident că activitatea infracţională incriminată este una premeditată, în condiţiile în care acest uz de fals este în mod evident o infracţiune subsecventă unor infracţiuni de fals în înscrisuri oficiale sau sub semnătură privată, utilizate tocmai în scopul de a fi obţinute fonduri externe în condiţii de nelegalitate.

Obiectul material al infracţiunii este constituit din fondurile externe alocate de la bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele acestora şi care au fost obţinute pe nedrept de către un beneficiar care a recurs la activităţi de inducere în eroare prin utilizarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete.

Pentru a înţelege mecanismul de obţinere, alocare şi utilizare a fondurilor din bugetele Comunităţilor Europene, trebuie menţionat că în România cadrul legislativ privind protecţia intereselor financiare ale CE. este fundamentat pe O.G. nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente, utilizate necorespunzător, care definesc conceptul de fraudă şi cel de neregulă stabilind totodată proceduri specifice administrative de recuperare a creanţelor bugetare, rezultate din nereguli, fiind stabilite de asemenea prin HG nr.1306/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei nr.79, publicată în M.Of. nr.753 din 6 noiembrie 2007.

Conform art.2 lit.b din OG nr.79/2003 conceptul de frauda presupune „orice facţiune sau omisiune intenţionata în legătură cu utilizarea sau prezentarea de declaraţii ori documente false, incorecte sau incomplete, inclusiv faptele penale prevăzute în capitolul III, secţiunea 41 din Legea nr. 78/2000 cu modificările ulterioare, care au ca efect alocarea, dobândirea, respectiv utilizarea nepotrivită sau incorectă a fondurilor comunitare de la bugetul general al Comunităţii Europene şi/sau a sumelor de cofinanţare aferente de la bugetul de stat ori bugetele prevăzute în Legea nr. 500/2002".

Aceeaşi ordonanţă a guvernului defineşte la art. 2 lit.a şi noţiunea de neregidă care presupune „orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate, precum şi orice nerespectare a prevederilor Memorandumurilor de finanţare, Memorandumurilor de înţelegere, acordurilor de finanţare privind asistenţa financiară acordată României de Comunitatea Europeană, precum şi a prevederilor contractelor încheiate în baza acestora rezultând dintr-o acţiune sau omisiune a unui operator economic care printr-o cheltuială neeligibilă prejudiciază bugetul general al Comunităţilor Europene sau a bugetelor, prevăzute în Legea nr. 500/2002 privind Finanţele Publice, modificată şi completată.

Cât priveşte latura obiectivă, modalităţile normative de comiterea infracţiunii împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, prevăzută la art. 181 al.l din Legea nr. 78/2000, sunt reprezentate prin două acţiuni distincte, constând în folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete.

Acţiunile de folosire sau prezentare care constituie elementul material al laturii obiective presupun utilizarea sau folosirea efectivă a unor înscrisuri sau declaraţii, în cadrul procedurilor de accesare a fondurilor alocate de U.E., al căror conţinut să fie nereal prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare ori mistificate prin alterarea lor în orice mod (denaturări materiale, ştersături, adăugiri, contrafacerea scrierii sau a subscrierii). De asemenea, textul de lege incriminează şi situaţia utilizării mor documente sau declaraţii cu un conţinut inexact sau incomplet care, în contextul lat, generează acelaşi rezultat fraudulos de obţinere pe nedrept de fonduri externe.

SAPARD este un program operaţional din anul 2000. Are drept scop sprijinirea agriculturii şi dezvoltarea rurală în ţările candidate din Europa Centrală şi de Est.

În ţara noastră, cele mai multe proiecte au fost finanţate de programul SAPARD pentru investiţiile în agricultură. SAPARD finanţează proiecte majore din domeniul agricol şi al dezvoltării rurale.

Pentru a se obţine fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din alte bugete trebuie urmată o anumită procedură. Persoanele fizice sau juridice (chiar şi instituţii de stat ori persoane juridice de drept privat) interesate trebuie să realizeze anumite proiecte şi să prezinte o anumită documentaţie. Documentaţia trebuie să cuprindă o serie de acte, fapte sau împrejurări care vor fi analizate de forurile competente ale Comunităţilor Europene în baza cărora se vor acorda fondurile solicitate. De aceea se cere ca toate declaraţiile, documentele şi orice alte acte folosite să corespundă realităţii.

În cauza de faţă, potrivit ghidului solicitantului de credite nerambursabile pentru investiţii în exploataţii agricole Măsura 3.1.- Lista documentelor - documentaţia depusă de către iniţiator trebuia să cuprindă, printre altele, copie după actul de proprietate al terenului şi/sau tabelul centralizator emis de primărie, ... conţinând numărul contractelor de arendare, cu suprafeţele de teren luate în arendă, pe categorii de folosinţă, perioada de arendare, etc. (fi...., vol.l, pct...).

Condiţiile legale de întocmire şi evidenţă a contractelor de arendă sunt stabilite prin Legea nr. 16/1994 - Legea arendării.

Articolul 5 din lege reglementează cuprinsul contractului de arendare, iar potrivit dispoziţiilor art.6 din lege, „ contractul de arendare se întocmeşte în scris, câte un exemplar pentru fiecare parte şi un exemplar care se depune la consiliul local în a cărui rază teritorială se află bunurile arendate, în termen de 15 zile de la data încheierii. Acesta se înregistrează într-un registru special, ţinut de secretarul consiliului local".

Potrivit art. 8 alin. l şi 2 din lege, arendatorul este obligat,,să predea bunurile arendate în termenul şi condiţiile stabilite, arendaşul având obligaţia de a folosi bunurile arendate ... în condiţiile stabilite în contract, ... de a plăti arenda la termenele şi modalităţile stabilite ... ".

Potrivit art. 11 din aceeaşi lege „arendaşul ... în calitate de producător agricol beneficiază de facilităţile de creditare şi impozitare prevăzute de actele normative în vigoare "

Dosarele ce urmau a fi întocmite în vederea accesării programelor de dezvoltară rurală, respectiv a fondurilor SAPARD, trebuiau şi trebuie să cuprindă principalele documente şi anume: autorizaţia emisă de primărie pentru activităţi de exploataţii agricole (autorizare Persoană Fizică — P.F.); certificarea înregistrării P.F. la camera de comerţ şi industrie şi obiectul de activitate; curicullum vitae; actul de studii de specialitate agricolă sau dovada absolvirii sau urmării unui curs de specialitate; documentaţia bancară - deschidere de cont şi extras de cont bancar; certificat de cazier judiciar; certificat de cazier fiscal pentru persoana fizică autorizată; declaraţie pe propria răspundere că respectiva persoană nu are obligaţii bancare; copie după certificatul de înregistrare de la oficiul registrului comerţului; actele doveditoare ale proprietăţii sau arendei terenului (act de proprietate sau contract de arendă); adeverinţă de la primărie, prin care se atestă privitor la suprafaţa de teren agricol şi destinaţia acesteia (pe culturi); formularele instituite, completate conform ghidului solicitantului de credite nerambursabile în exploataţii agricole.

Având în vedere calitatea sa de consilier superior în cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Bacău şi a atribuţiilor de serviciu stabilite prin fişa postului, inculpatul E. G.-P. s-a implicat în consilierea unui număr de 7 persoane în vederea întocmirii documentaţiei necesare accesării fondurilor nerambursabile SAPARD şi anume: pentru B. E., D. E., T. I., P. D., N. A. C., D. M. şi I. L.

Întreaga documentaţie necesară întocmirii dosarelor - proiectelor - de către cei 7 (şapte) inculpaţi a fost realizată sau obţinută de/sau cu concursul direct al inculpatului E. G.-P., care, implicându-se în realizarea acestor iniţiative, s-a deplasat, în mod repetat, la sediul Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit nr.l Iaşi, împreună cu iniţiatorii şi viitorii beneficiari ai proiectelor respectivelor programe de finanţare europeană, unde au depus sau completat documentaţia depusă.

Documentaţia întocmită a fost realizată cu respectarea dispoziţiilor legale, corespunzând realităţii, mai puţin documentaţia ce atestă deţinerea cu orice titlu a suprafeţelor de teren cu destinaţie de exploataţie agricolă. Aceste documente, respectiv contractele de arendare, în marea lor majoritate şi adeverinţele emise de primării au fost întocmite în fals, în mod direct, de către inculpatul E. G.-P. sau de către funcţionarii Primăriilor P. şi T., judeţul Bacău, care au fost determinaţi prin acţiunile ilicit-penale ale inculpatului, să întocmească în fals respectivele adeverinţe.

S-a constatat că, cea mai mare parte a proprietarilor de terenuri agricole în numele cărora au fost încheiate contracte de arendare nici nu au avut cunoştinţă de încheierea şi existenta acestor documente. Parte dintre aceste persoane, proprietari de terenuri, purtaseră discuţii de principiu cu „arendaşii" sau cu inculpatul E. G.-P., fără a-şi fi exprimat acordul expres în vederea încheierii contractelor de arendare şi fără a fi semnat aceste contracte. O altă parte din aceste persoane, urmare discuţiilor purtate, şi-au dat acordul de principiu, dar nu au semnat respectivele contracte în calitate de arendatori.

Continuându-şi activitatea infracţională, inculpatul E. G.-P. s-a substituit atribuţiunilor de serviciu ale secretarului comunei T., judeţul Bacău şi a înscris în registrul de arendă, instituit la nivelul acestei primării conform legii, un număr de 53 contracte de arendă, din care cea mai mare parte, respectiv 46, au fost întocmite în fals în condiţiile mai sus arătate, în perioada 10.11.2004 - 01.02.2006 (fl….,vol.8).

La nivelul comunei P., judeţul Bacău, aceste contracte au fost înscrise în registrul de arendă de către secretarul primăriei.

Întocmirea în fals de către inculpatul E. G.-P. a contractelor de arendare a terenurilor şi înscrierea acestor contracte în registrele de arendă ale comunelor T. şi P., judeţul Bacău, au determinat organele abilitate din cadrul celor două primării să întocmească şi să elibereze, la solicitare, un număr de opt adeverinţe (şase la nivelul comunei T. şi două la nivelul comunei P., judeţul Bacău), prin care se atesta în mod nereal că 6 (şase) persoane, respectiv „arendaşii", ar deţine şi ar lucra în regim de arendă importante suprafeţe de terenuri, adeverinţe care au fost folosite la întocmirea documentaţiei necesară accesării fondurilor nerambursabile SAPARD.

La data de 24.02.2005, inculpatul B. B. a depus cererea de finanţare, înregistrată la seria şi nr. pentru Proiectul,,Dotarea cu tractor şi maşini agricole a fermei din satul P., comuna T., judeţul Bacău". Documentaţia anexată cererii cuprinde şi adeverinţa nr…. din 18.02.2005, întocmită şi emisă de către Primăria Comunei T., judeţul Bacău, prin care se atesta în mod nereal că „B. B. este înscris în registrul agricol al comunei T., satul P., judeţul Bacău, la fila nr., volumul 13 cu suprafaţa de 22,22 ha teren arendat, conform tabelului anexat", fiind înscrişi ca şi proprietari de terenuri numiţii M. D., C. G., B. E., F. E., M. M., F. C. şi B. N. Adeverinţa este semnată de către primarul comunei – C. D., secretarul primăriei – G. P. şi agent agricol – M. E.

Proprietarii de teren menţionaţi mai sus fiind audiaţi în cauză, au declarat că nu au arendat aceste terenuri niciodată şi nici nu au semnat nimic.

Mai mult, în ceea ce priveşte contractele de arendare pentru F. E. şi B. N., aceste persoane erau decedate din anul 2003, respectiv 2004, iar martora F. E. L. a declarat că terenul moştenit de la mama sa nu a fost arendat, el fiind lucrat de către ea, împreună cu fratele. Această situaţie a fost declarată şi de către numitul B. G., fiul lui B. N.

Fiind audiat în legătură cu această situaţie, inculpatul B. B. a declarat că, într-adevăr, s-a folosit de documente false în vederea accesării fondurilor nerambursabile SAPARD, respectiv de cele 7 contracte de arendare şi de adeverinţa eliberată în condiţiile mai sus arătate de către Primăria Comunei T., judeţul Bacău. Acesta a precizat că a cunoscut din capul locului că documentele folosite de el au fost întocmite în fals.

Cât priveşte pe numita D. E., aceasta a depus la Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit nr.., la data de 13.01.2005, cererea de finanţare nr. pentru proiectul „Dotarea fermei cu tractor şi maşini agricole în satul P., comuna T., judeţul Bacău". La documentaţia anexată cererii, aceasta a depus şi adeverinţa emisă de Primăria Comunei Traian, judeţul Bacău cu nr. din 10.01.2005, document în care a fost atestat faptul că aceasta era „înscrisă în registrul agricol al comunei T., sat P., judeţul Bacău, la fila …, vol.XVII, cu suprafaţa de 51,39 ha teren, arendat conform tabelului anexat".

În tabelul anexă a fost înscris un număr de 15 persoane care ar fi arendat diferite suprafeţe agricole, în tabel fiind inserate totodată numărul de înregistrare al actelor de proprietate şi data eliberării acestora precum şi numerele de înregistrare a contractelor de arendare.

Ulterior, D. E. a solicitat de la aceeaşi primărie şi a primit o nouă adeverinţă cu nr… din 01.02.2005, adeverinţă depusă în completare la documentaţia existentă deja la Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit nr., pentru a fi avută în vedere la analiza eligibilităţii proiectului, act întocmit în condiţii similare cu primul.

Fiind audiaţi proprietarii suprafeţelor de teren din contractele de arendare, aceştia au arătat că nu au arendat terenul nimănui, acesta fiind lucrat de către ei, iar semnăturile din contracte de la rubrica “proprietar” nu le aparţin.

Aceste declaraţii se coroborează cu declaraţia lui D. E., care a arătat că, toate contractele de arendare întocmite şi înscrise în adeverinţa emisă de către primărie au fost semnate la rubrica „arendaş" de către ea, arătând însă că proprietarii de terenuri ar fi purtat discuţii prealabile cu soţul său D. A. şi inculpatul E. G.-P.

De asemenea, T. I. a depus la Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit nr.l Iaşi cererea de finanţare nr. din 13.05.2005 pentru proiectul denumit „Dotarea cu maşini agricole a fermei din satul B., comuna T., judeţul Bacău" (fl., vol.5). În documentaţia anexată cererii a depus şi adeverinţa cu nr.. din 11.05.2005 emisă de Primăria Comunei T. (fi.., voi.5) în care se menţiona că „ T. I. este înscris în registrul agricol al comunei T., satul B., judeţul Bacău la fila .., volumul 5, cu suprafaţa de 23,68 ha teren, arendat conform tabelului anexat". În tabelul anexat adeverinţei a fost înscris un număr de opt persoane cu diferite suprafeţe de teren pe care le-ar fi arendat, fiind inserate şi actele de proprietate, precum şi numărul de înregistrare al contractelor de arendare, prin care respectivii proprietari ar fi arendat aceste suprafeţe.

Proprietara de teren M. V., martor în cauză, şi care este înscrisă ca şi proprietar în contractul de arendare nr… din 24.03.2005 (fi.., vol.5) a declarat că, deşi deţine suprafaţa de teren menţionată în contract, nu a arendat niciodată acest teren, nu cunoaşte nimic de contractul de arendare şi că semnătura de la rubrica „proprietar" nu-i aparţine.

Acelaşi lucru l-au declarat şi alţi şase proprietari de terenuri.

Audiat fiind privitor la condiţiile şi împrejurările în care a accesat fondurile nerambursabile SAPARD, T. I. a declarat că întreaga documentaţie depusă la Centrul Regional de Plăţi nr.l Iaşi, inclusiv cele 8 contracte de arendare, au fost întocmite de către inculpatul E. G.-P.

Şi D. M. a depus la Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit nr. 1 Iaşi, cererea de finanţare nr. din 06.10.2005, pentru proiectul intitulat „Dotarea cu utilaje agricole a fermei din satul P., comuna P,, judeţul Bacău" (fl.., vol.6).

A depus la documentaţie şi adeverinţa nr…. din 03.10.2005, prin care se stipula „ doamna D. M. lucrează în arendă pe perioadă de 6 ani pe raza comunei P., judeţul Bacău, suprafaţa de 20,56 ha, conform registrului contractelor de arendare" (fl..., vol.6).

În anexa la adeverinţă a fost înscris un număr de 13 persoane cu care aceasta ar fi încheiat contracte de arendare, respectiv D. N., B. P. V., P. A., D. G., C. V., B. V., R. M., M. V., B. E., C. N., B. G., D. Ş. şi G. C.

În acest document au fost înscrise: numărul de înregistrare al contractelor de arendare, data încheierii contractelor, suprafaţa de teren arendată şi perioada de arendare, adeverinţă semnată de către secretarul şi primarul comunei.

S-a reţinut că în cazul a şase persoane, proprietari de terenuri, respectiv B. P. V., P. A., R. M., G. C., D. N. C. V., care apar înscrise în contractele de arendă cu nr… din 03.10.2005 (fl… vol.6), inculpatul E. G.-P. a întocmit în fals contractele de arendare şi a contrafăcut semnăturile proprietarilor de teren, în cazul a trei persoane.

În ce priveşte pe P. D., acesta a depus la Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit nr. l Iaşi cererea de finanţare nerambursabilă cu nr… din 17.02.2006 (fl. .., vol.7) pentru proiectul „Dotarea cu tractor şi maşini agricole a fermei din satul B., comuna T., judeţul Bacău "

Odată cu documentaţia anexată cererii, a depus şi adeverinţa nr… / 16.02.2006, emisă de Primăria Comunei T., judeţul Bacău (fi. .., voi.7), în care se stipula că „P. D. lucrează în arendă pe perioadă de 6 ani pe raza comunei T., judeţul Bacău, suprafaţa de 14,71 ha teren arabil, conform registrului contractelor de arendare ".

În tabelul nominal anexă la adeverinţă au fost înscrise un număr de 6 persoane care ar fi arendat lui P. D. diferite suprafeţe de teren, respectiv P. G., P. A., P. A., M. M., C. A. şi P. N.. În tabel au fost înserate şi numerele de înregistrare ale contractelor în registrul de arendă, data încheierii acestora, suprafeţele arendate şi perioada de arendare.

Audiat fiind martorul P. P. A., înscris în contractului de arendare nr… din 01.02.2006, acesta a declarat că deţine suprafaţa de teren înscrisă în contract, dar că nu a dat-o niciodată în arendă, că este lucrată de membrii familiei sale, că nu a cunoscut de existenţa contractului de arendare, iar semnătura de la rubrica „proprietar" nu-i aparţine.

În acelaşi sens a declarat şi martorul P. D. A., proprietar înscris în contractul de arendare nr… din 01.02.2006.

P. N., fost proprietar de teren, menţionat în contractul de arendare nr… din 01.02.2006 este decedat din 14.12.2004 (fl…, vol.2), decedaţi fiind şi foştii proprietari M. M. şi C. A. (fl…, vol.2), menţionaţi în contractele de arendare nr.. (fl., vol.l) şi .. din 01.02.2006.

Audiaţi fiind, M. C. şi C. N., moştenitori ai persoanelor decedate mai sus arătate, au declarat că terenurile proprietatea lor nu au fost niciodată arendate, fiind lucrate de ei.

P. D. a declarat că toată documentaţia depusă la Centrul Regional, inclusiv adresa mai sus arătată, a fost obţinută de către E. G.-P.

P. D. a mai declarat că semnăturile de la rubrica „arendaş" din respectivele contracte îi aparţin, dar că nu a cunoscut faptul că semnăturile proprietarilor au fost contrafăcute, întrucât cu o parte din aceştia discutase în prealabil.

N. A. C. a depus la Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit nr.l Iaşi cererea de finanţare nr… din 22.12.2005 (fl.., vol.8) pentru proiectul „Dotarea cu tractor şi maşini agricole a fermei din satul T., comuna T., judeţul Bacău". La cerere, a anexat şi autorizaţia nr…./24.11.2005 emisă de Primăria Municipiului Roman, judeţul Neamţ, prin care acesta era autorizat să desfăşoare activităţi în domeniul agricol şi pe raza comunei T., judeţul Bacău, ca sediu secundar.

Dosarul depus şi documentaţia cuprinde şi adeverinţa nr. din 14.12.2005, emisă de Primăria Comunei T., judeţul Bacău, în care s-a menţionat că „N. A.—C. lucrează în arendă, pe perioadă de 5 ani, pe raza comunei T., judeţul Bacău, suprafaţa de 15,50 ha teren, conform registrului contractelor de arendare ".

În adeverinţă a fost înscris şi un număr de 5 persoane, R. L., M. D., P. I. A., M. B. şi L. M., proprietari ai diferitelor suprafeţe de teren care ar fi fost arendate, precum şi numărul de înregistrare al contractelor, data încheierii acestora, suprafeţele de teren şi perioada de arendare.

Fiind audiată R. L. (fl., vol.2), aceasta a declarat că nu a arendat niciodată terenul agricol pe care îl deţine pe raza comunei T., judeţul Bacău, că semnătura de la rubrica „proprietar" de pe contractul de arendare nr. din 05.12.2005 nu-i aparţine acesteia şi nici soţului ei, R. C., lucru confirmat de către acesta din urmă.

Aceeaşi situaţie a fost arătată şi de către ceilalţi proprietari de terenuri care au învederat faptul că nu au arendat niciodată terenul lui N. A. C.

Aceeaşi situaţie se reţine şi la I. L. care a depus la Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit nr. 1 Iaşi cererea de finanţare nerambursabilă nr. (fl., voi.7) pentru proiectul „Dotarea cu tractor şi maşini agricole a fermei din satul P., comuna P., judeţul Bacău". Documentaţia depusă cuprinde şi adeverinţa nr… din 27.12.2005 eliberată de Primăria Comunei P., judeţul Bacău (fl.., voi.7), în care s-a menţionat că „ I. L. lucrează în arendă pe perioadă de 6 ani pe raza comunei P., judeţul Bacău, suprafaţa de 15,73 ha teren arabil, conform registrului contractelor de arendare ".

În tabelul nominal anexă la adeverinţă a fost înscris un număr de şapte persoane, care ar fi arendat lui I. L. diferite suprafeţe de teren şi anume: P. M., V. V., H. G., F. M., F. M., P. V. şi G. A.

Tabelul nominal mai cuprinde menţiuni privind numerele de înregistrare ale contractelor, data încheierii acestora, suprafeţele de teren arendate şi perioada de arendare.

Audiată fiind în legătură cu demersurile pe care le-a făcut în vederea accesării fondurilor nerambursabile SAPARD, I. L. a declarat că a apelat la E. G.-P. pentru a-i întocmi documentaţia necesară, mai puţin contractele de arendă, de întocmirea acestora ocupându-se personal împreună cu mama sa, F. M.

Inculpatul E. G.-P. a recunoscut faptul că a semnat contractele de arendare, dar a crezut că era o înţelegere între arendaşi şi proprietarii terenurilor.

Mai mult, în declaraţiile date în cursul urmăririi penale, a arătat că a avut chiar personal unele discuţii purtate cu proprietarii terenurilor în vederea încheierii contractelor de arendă.

Atât la instanţa de fond, cât şi în apel, s-a susţinut de către apelanţii inculpaţi că aceste contracte de arendă nu făceau parte din documentaţia care trebuia depusă pentru obţinerea fondurilor SAPARD, considerându-se că acesta nu este un înscris oficial.

Aceste aspecte nu au putut fi reţinute de către instanţă ca fiind în totalitate corespunzătoare adevărului, întrucât se observă în mod vădit că ele reprezintă exagerări de ordin subiectiv ale inculpaţilor, făcute din dorinţa de a scăpa de consecinţele răspunderii penale sau cel puţin a atenua impactul acestor consecinţe.

Noţiunea de “înscris oficial” este definită în art.150 al.2 Cod penal. Potrivit textului “înscris oficial” este orice înscris care emană de la o unitate din cele la care se referă art.145 C.p. sau care ar aparţine unei asemenea unităţi.

Oricare dintre aceste înscrisuri trebuie să provină de la o unitate competentă a-l emite, trebuie să poarte ştampila sau sigiliul acelei unităţi, precum şi semnătura celui care l-a emis.

În speţa de faţă, contractele de arendă întocmite în fals au fost înscrise de către inculpatul E. G.-P. în registrele de arendă ale comunelor T. şi P., iar prin aceste înscrieri au fost determinate organele abilitate din cadrul celor două primării, să întocmească şi să elibereze, la solicitare, adeverinţe prin care se atestă în mod nereal că „arendaşii” ar deţine şi lucra în regim de arendă importante suprafeţe de teren, adeverinţe care au fost folosite la întocmirea documentaţiei necesară pentru accesarea fondurilor SAPARD.

Tribunalul a constatat că nu este întemeiată nici susţinerea apelanţilor inculpaţi privind scopul urmărit sub aspectul mai ales din partea inculpatului E. G.-P. de a ajuta cetăţenii din cele două comune, care nu ar fi avut altă posibilitate de a lucra suprafeţele de teren pe care de deţineau în proprietate, avându-se în vedere chiar declaraţiile date de către martorii în cauză (proprietari ai suprafeţelor de teren) din care se reţine că ei nu au arendat niciodată terenul, nu au semnat nici un contract, nu au purtat discuţii cu inculpaţii pe această temă, iar terenurile au fost muncite de către aceştia împreună cu familiile lor.

Sub aspectul laturii subiective, s-a constatat că cei doi inculpaţi au acţionat cu intenţie, în condiţiile în care, din declaraţiile lor se reţine că au fost conştienţi de faptul că, utilizând documentele false, inexacte, acceptând obţinerea de fonduri externe.

Din cele expuse până la acest moment, este cert că săvârşirea infracţiunii prevăzută la art.181 al.1 din Legea nr.78/2000 are loc cu prilejul încheierii unui contract de finanţare nerambursabilă între beneficiar şi autoritatea contractantă în baza unei activităţi de inducere în eroare în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor de accesare a fondurilor, fiind folosite documente justificative sau declaraţii false, inexacte sau incomplete.

Pentru realizarea conţinutului constitutiv al infracţiunii, este necesară producerea unui rezultat material, constând în obţinerea, pe nedrept, de fonduri de la bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor.

Sintagma folosită de legiuitor, mai exact „obţinerea pe nedrept de fonduri”, presupune, în primul rând, existenţa unor manopere dolosive realizate de persoana responsabilă pentru implementarea proiectului, în baza documentelor şi declaraţiilor false, inexacte sau incomplete şi, totodată, o încălcare a clauzelor contractuale şi a prevederilor din Memorandumurilor de finanţare ratificate prin lege, care în final să aducă beneficii materiale injuste pentru firma beneficiară şi prejudicii autorităţii contractante.

Între elementul material al laturii obiective, reprezentat prin acţiunile de folosire sau prezentare de documente, declaraţii cu un conţinut fals, inexact sau incomplet şi rezultatul socialmente periculos, obţinerea pe nedrept de fonduri, trebuie să existe o legătură de cauzalitate care conturează consumarea infracţiunii atât în plan material cât şi subiectiv. Momentul consumării, conform articolului de lege, are loc atunci când solicitantul (beneficiarul) a obţinut bani din fondurile alocate pentru implementarea proiectului.

Pentru toate aceste considerente, tribunalul a constatat că prin probele administrate s-a dovedit, la adăpost de orice îndoială, că cei doi inculpaţi au comis faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.

Cât priveşte latura civilă a cauzei, s-a constatat că aceasta a fost soluţionată în mod corect de către instanţa de fond.

Potrivit principiilor consacrate în art.998 Cod civil şi art.14 C.p.p., despăgubirile pentru prejudiciul cauzat prin infracţiune, trebuie să constituie o justă şi integrală reparare a daunelor materiale cauzate de către făptuitor.

Prin repararea integrală a prejudiciului se înţelege înlăturarea tuturor consecinţelor dăunătoare ale unui fapt ilicit şi culpabil, adică repararea în întregime a prejudiciului, în sensul restabilirii, pe cât posibil a situaţiei anterioare producerii acestuia.

Numai înlăturarea în întregime a prejudiciului poate fi considerat ca o reparare, în înţelesul deplin al cuvântului, ca o rezolvare propriu-zisă a răspunderii civile.

Apărarea apelanţilor-inculpaţi, potrivit cărora, infracţiunile reţinute în sarcina lor sunt infracţiuni de pericol, nu de rezultat, nu a putut fi reţinută, avându-se în vedere că în materia infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităţii Europene, această formă infracţională, respectiv – folosirea sau prezentarea de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor – este una de rezultat şi se consumă în momentul în care se produce urmarea cauzată de acţiunea respectivă, mai exact se obţin pe nedrept fonduri externe.

Faţă de aceste considerente, s-a constatat că în mod legal, instanţa de fond a obligat pe cei doi inculpaţi la plata despăgubirilor civile către partea civilă, în cauză fiind îndeplinite în mod cumulativ condiţiile răspunderii civile delictuale, respectiv fapta ilicită prezentată mai sus, raportul de cauzalitate între aceasta şi prejudiciul produs, existenţa prejudiciului şi culpa celor doi inculpaţi.

Referitor la cuantumul pedepsei aplicate inculpaţilor, s-a constatat că instanţa de fond a făcut o apreciere temeinică a dispoziţiilor art.72 din Codul penal, aplicând acestora o pedeapsă care îşi atinge scopul, aşa cum este definit în art.52 din Codul penal, referitor la faptul că pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul pedepsei fiind prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni.

Este de la sine înţeles că, pentru ca o pedeapsă concretă să îşi atingă scopul şi, implicit, să contribuie la rezolvarea ţelurilor politicii penale, ea trebuie să acţioneze plenar, prin toate funcţiile sale. Aceasta înseamnă că orice pedeapsă trebuie astfel aleasă şi dozată încât prin ambele sale funcţii să realizeze un maximum de efect preventiv în ceea ce-l priveşte pe infractor şi în mod corespunzător, dar indirect, un efect preventiv adecvat în raport cu ceilalţi membri au colectivităţii.

Astfel, instanţa de fond a aplicat inculpaţilor o pedeapsă proporţională cu gradul de pericol social al faptelor săvârşite, condiţiile şi împrejurările concrete în care au fost săvârşite infracţiunile, cuantumul prejudiciului, precum şi datele ce caracterizează persoana celor doi inculpaţi, care până în prezent nu au mai cunoscut rigorile legii penale, fiind la prima abatere de acest fel.

Cât priveşte modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului E. G. P., pentru considerentele arătate mai sus, s-a constatat că instanţa de fond a apreciat în mod corect faptul că scopul educativ al acesteia poate fi atins şi fără executare în regim de detenţie, în cauză fiind îndeplinite condiţiile suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, prevăzute de art. 861 din Codul penal.

Faţă de considerentele mai sus expuse, s-a constatat că sentinţa apelată este legală şi temeinică, motiv pentru care, potrivit art.379 pct.1lit.b din C.p.p., s-au respins ca nefondate apelurile declarate.

În cauză au formulat recurs în termen legal procurorul şi cei doi inculpaţi.

În motivele de recurs ale Parchetului se reţine că primele instanţe nu au avut în vedere natura infracţiunilor săvârşite, acestea fiind din categoria celor împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene. Combaterea acestui fenomen infracţional este unul dintre obiectivele prioritare ale statelor membre ale Uniunii Europene şi o problemă de interes comun în cadru. cooperării judiciare interstatale. Aşadar, autorităţile judiciare naţionale competente si judece cauzele penale având ca obiect frauda financiară prin care se aduce atingere integrităţii bugetului comunitar au obligaţia de a asigura în conformitate cu Strategia Naţională de Luptă Antifraudă, aprobată prin H.G. nr.793/2005, o protecţie reală a acestor interese, prin tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate şi recuperarea obligatorie a prejudiciilor cauzate.

Faţă de aceste aspecte coroborate şi cu valoarea relativ ridicată a prejudiciului cauzat de cei doi inculpaţi, respectiv 48.491,9 lei, în cazul inculpatului B. B. şi 119.905 lei, în cazul inculpatului E. G.-P., prejudicii rămase nerecuperate până la pronunţarea hotărârii atacate, s-a considerat că instanţa trebuia să aplice celor doi inculpaţi o sancţiune mai severă concretizată într-un cuantum mai ridicat al pedepselor principale.

Având în vedere că inculpatul E. G.-P. a comis un număr de 4 infracţiuni, din care 3 în condiţiile prevăzute de art.41 al.2 Cod penal, forma continuată care prin ea însăşi reprezintă o circumstanţă reală agravantă privită prin prisma sancţiunii prevăzută de art.42 Cod penal, poziţia procesuală nesinceră a acestuia şi lipsa oricărei diligente în vederea recuperării prejudiciului, s-a apreciat că nu se justifică aplicarea beneficiului suspendării condiţionate a executării pedepsei rezultante sub supraveghere.

Nu în ultimul rând s-a considerat că instanţa de judecată nu a ţinut îndeajuns seama şi de calitatea de funcţionar public a inculpatului E. G.-P. şi de faptul că acesta şi-a folosit cunoştinţele deţinute ca şi consilier superior în cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Bacău, în scopul obţinerii pe nedrept, de către alte persoane pe care ar fi trebuit să le consilieze în mod corect, de fonduri europene nerambursabile.

În raport de aspectele sus menţionate, pentru realizarea scopului pedepsei, în conformitate cu art.52 Cod penal, s-a considerat că circumstanţele personale şi cele reale reţinute de către instanţa de judecată impun aplicarea unor pedepse peste minimul special prevăzut de lege şi ca modalitate de executare, privarea de libertate în cazul inculpatului E. G.-P.

Recurentul - inculpat E. G., prin apărătorul ales, consideră primele două hotărâri ca fiind nule, pentru următoarele motive:

1) În mod netemeinic a fost respinsă cererea de efectuare a unei expertize de specialitate care să lămurească situaţia de fapt din dosar, în care este vorba de fonduri SAPARD.

2) Recurentul nu avea calitatea de funcţionar public la data faptelor;

3) Nu este dovedită acţiunea de determinare a funcţionarilor din primărie care au întocmit adeverinţele false.

4) La fel, nu este dovedită acţiunea de determinare a arendaşilor în folosirea documentelor false;

5) Problema terenurilor nu este una absolută în procedura obţinerii fondurilor SAPARD. De aceea, accentul nu trebuie pus pe această chestiune, ci pe buna credinţă a recurentului la îndrumarea dată beneficiarilor, acesta neavând un interes personal;

6) Semnarea contractelor de arendă de către E., în locul altor persoane, nu a produs consecinţe juridice. Ca atare, activitatea sa nu a fost una determinantă, iar lipsa expertizei face ca această îndoială să echivaleze cu nevinovăţia.

7) Infracţiunile deduse judecăţii pentru inculpat sunt de pericol, iar repararea prejudiciului trebuie realizată potrivit legislaţiei speciale, iar nu dreptului comun.

Recurentul - inculpat B. B., prin apărător ales, atacă ambele hotărâri şi recursul declarat de procuror, pentru următoarele motive:

1) Procurorul a făcut apel doar în ceea ce-l priveşte pe inculpatul E., deci recursul este inadmisibil pentru B.;

2) Nu rezultă modalitatea de săvârşire a infracţiunii de fals;

3) Nu s-a făcut o analiză a probatoriului administrat în cauză şi nu s-a efectuat expertiza solicitată;

4) Nu se explică cum a fost falsificat contractul de arendare;

5) Inculpatul nu a avut intenţia de a înşela SAPARD, acesta folosind tractorul în exploatarea terenurilor agricole;

6) Nu are obligaţia restituirii banilor, întrucât controlul ulterior nu a constatat nereguli;

7) Instanţa de apel nu a înlăturat apărările inculpatului, deci i s-a încălcat dreptul la apărare şi la un proces echitabil.

8) Nu este vina inculpatului că actele erau false;

9) Ambele hotărâri nu sunt motivate, deci nule, împiedicând un control judiciar efectiv;

10) În caz de vinovăţie, să se înlăture răspunderea civilă, prejudiciul nerecuperându-se decât în condiţii speciale.

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi decizia penală recurată, prin prisma motivelor invocate în termenul dispus în art.38510, alin.2 Cod pr.pen, precum şi a celor care pot fi luate în considerare din oficiu potrivit art.3859, alin.3 Cod proc.pen., Curtea de Apel reţine următoarele:

Instanţa de apel a apreciat în mod corect că din probele administrate legal de către prima instanţă rezultă situaţia de fapt redată în considerentele sentinţei penale apelate şi vinovăţia inculpaţilor. De asemenea, a dat o încadrare juridică legală, în concordanţă cu faptele reţinute.

Chiar dacă motivarea cuprinsă în cele două hotărâri judecătoreşti nu face o analiză pe măsura apărărilor aduse de inculpaţi, totuşi considerentele primelor două instanţe conţin elementele importante şi suficiente pentru a fundamenta soluţiile pronunţate.

În acest sens este redată situaţia de fapt reţinută din analizarea probelor aflate la dosar, situaţie care confirmă faptele descrise în actul de sesizare, în pofida criticilor formulate de apărătorii aleşi ai celor doi inculpaţi, critici ce au fost prezentate şi sub forma motivelor de recurs, cărora curtea le va răspunde în continuare.

Un prim aspect are în vedere expertiza cerută de inculpatul E., în materia accesării fondurilor europene, cu obiective depuse la fila .. vol.I, dosarul primei instanţe, respinsă prin încheierea din 22.05.2007, cu motivarea că nu sunt necesare cunoştinţele unui expert pentru a fi lămurite aceste obiective.

Practic, prin cererea cu obiective nu s-ar fi ajuns decât la substituirea organelor judiciare, în cazul de faţă a instanţei de judecată, cu părerea unui aşa-zis expert, în fapt un consultant pe probleme de accesare de fonduri europene.

Astfel, legalitatea unei proceduri speciale în materia arătată ar fi fost tranşată de un subiect procesual ad-hoc, iar rolul instanţei cel mai important, acela de a verifica întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunilor deduse judecăţii, ar fi fost limitat în aspectele particulare cazului de faţă. Or, oricât de specială ar fi chestiunea prealabilă de care depinde soluţia dintr-o cauză, legalitatea ei nu poate fi analizată decât de instanţa de judecată.

Mai mult decât atât, în dosarul prezent nu se pune problema fundamentării demersurilor de finanţare europeană, sub aspectul îndeplinirii condiţiilor de fond, ci respectarea condiţiilor de formă, respectiv folosirea de acte valabile care să ateste realitatea datelor pe care acestea tind să le dovedească.

Actul de sesizare şi primele instanţe nu contestă vocaţia legală a inculpaţilor la accesarea fondurilor europene, fiecare în raport de specificul lui, şi nici nerespectarea scopurilor speciale de acordare a acestor fonduri, ci au în vedere modalitatea nelegală prin care s-a ajuns la aceste fonduri, anume prin folosirea de acte false.

În aceste condiţii, o expertiză de specialitate, sub o aparenţă de opinie întemeiată ştiinţific, nu ar fi ajutat cu nimic în lămurirea cauzei, ori, dacă luăm în considerare obiectivele propuse de inculpatul E., nu ar fi făcut decât să se substituie instanţei prin formularea de opinii asupra legalităţii procedurii desfăşurate de inculpaţi.

Inculpatul E., la data faptelor, avea calitatea de consilier superior în cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Bacău, din subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, fiind funcţionar public în sensul legii penale, conform prevederilor art. 147 Cod penal.

Activitatea de determinare a funcţionarilor primăriilor de a întocmi acte oficiale false, care să conţină date necorespunzătoare adevărului, în sensul atestării deţinerii de către persoanele solicitante de fonduri europene, de mari suprafeţe de teren în arendă, s-a realizat prin încheierea în fals a contractelor de arendă şi prezentarea lor la primărie pentru a fi înregistrate şi incluse în adeverinţele ce trebuiau să însoţească cererile pentru obţinerea fondurilor europene.

Adeverinţele emise de aceşti funcţionari sunt false tocmai datorită falsităţii actelor prezentate de inculpat, activitate ce se subsumează acţiunii de determinare sub forma instigării la comiterea unei infracţiuni, fără a avea cunoştinţă de aspecte de care depinde caracterul penal al faptei.

În declaraţiile aflate la dosar solicitanţii de fonduri europene indică pe inculpatul E. ca fiind persoana care i-a sfătuit cum să procedeze pentru a îndeplini condiţiile cerute de lege, în principal în ceea ce priveşte suprafaţa de teren necesar a fi deţinută în proprietate sau arendă. La asta se adaugă şi calitatea sa oficială, îndrumările date de inculpatul E. având cu atât mai mult o credibilitate sporită pentru ei.

Având în vedere scopul obţinerii fondurilor europene, acela de dotare cu tractor şi maşini agricole a solicitanţilor în vederea exploatării terenurilor agricole, este evident că una dintre cele mai importante condiţii este aceea ca aceştia să deţină spre exploatare terenurile agricole, ori ca proprietari, ori în arendă.

În acest context, apărarea inculpatului, că nu este o condiţie absolută pentru reuşita solicitării, apare ca vădit nefondată şi cu un pronunţat caracter conjunctural.

La fel de nefondată este şi apărarea potrivit căreia semnarea în fals de inculpatul E. a contractelor de arendă nu are relevanţă juridică.

Din modul cum au decurs faptele rezultă în mod clar că aceste contracte, ce conţin contrafacerea subscrierii, s-au întocmit în două scopuri: de a obţine adeverinţele oficiale emise de primărie şi de a le ataşa la cererile de finanţare.

Latura obiectivă a infracţiunii prevăzute de art.181 alin.1 din Legea nr.78/2000 conţine şi cerinţa unei urmări imediate a elementului material săvârşit de solicitanţii de fonduri europene, cerinţă care, în unele cazuri s-a îndeplinit, în altele nu, persoanele în cauză săvârşind însă o tentativă pedepsibilă, potrivit art.184 din Legea nr.78/2000.

În aceste condiţii afirmaţia că infracţiunea este una de pericol este contrazisă, din nou cu evidenţă, de textul incriminator.

În ceea ce priveşte recursul inculpatului B., trebuie arătat că falsitatea documentelor folosite rezultă, ca şi în celelalte cazuri, din întocmirea contractelor de arendă în fals, pe baza cărora a fost emisă adeverinţa ce conţinea date false, adeverinţă folosită la obţinerea a 48.491,9 lei de recurentul B., deşi cunoştea că nu a arendat cu adevărat acele suprafeţe de teren.

Textul incriminator nu impune o intenţie de înşelare, ci are în vedere simpla folosire de documente false, având drept rezultat obţinerea de fonduri pe nedrept.

Îndeplinirea tuturor celorlalte condiţii de fond cerute de lege nu înlătură caracterul fals al adeverinţei folosite de inculpatul B.

Evidenţa activităţii infracţionale desfăşurate de cei doi inculpaţi nu necesită o analiză mai dezvoltată a apărărilor invocate de avocaţii aleşi, elementul material al infracţiunii prevăzute de art.181 alin.1 din Legea nr.78/2000 fiind dovedit dincolo de orice îndoială rezonabilă, şi asta pornind numai şi de la declaraţiile date de cei doi recurenţi.

În ceea ce priveşte răspunderea civilă a inculpaţilor, trebuie precizat că caracterul injust al fondurilor obţinute de aceştia, caracter ce rezultă direct din elementul material al infracţiunii, nu poate fi acoperit sub altă formă, decât prin restituirea acestor fonduri, şi asta indiferent de îndeplinirea celorlalte condiţii anterioare, concomitente sau posterioare cererii şi accesării fondurilor.

Paguba produsă fondurilor europene îşi are izvorul precis în săvârşirea de infracţiuni de fals şi de infracţiuni în legătură cu cele de corupţie, caracterul său neputând fi decât injust şi nelegal.

Prin urmare, latura civilă a cauzei a fost corect soluţionată de prima instanţă şi menţinută de instanţa de apel.

În ceea ce priveşte recursul procurorului, în primul rând trebuie arătat că, şi în acest caz, afirmaţia inculpatului B., prin apărător, este nereală. Apelul declarat la Tribunalul Bacău l-a privit şi pe acest recurent.

Prima instanţă a procedat în mod judicios la individualizarea juridică a pedepselor, a ţinut seama de gravitatea relaţiilor sociale lezate, de prejudiciul produs, de circumstanţele personale ale inculpaţilor, aceştia beneficiind de atenuarea pedepselor prin reţinerea circumstanţelor legale prevăzute de art.74, lit. a C. pen.

Prin urmare, recursul procurorului este nefondat sub aspectul cuantumului pedepselor principale stabilite pentru cei doi inculpaţi.

Nu şi acelaşi lucru se poate spune faţă de modalitatea de individualizare a executării pedepsei principale pentru inculpatul E. G. P.

Acesta s-a folosit de funcţia publică pe care o deţinea pentru a învăţa solicitanţii cum să obţină adeverinţele false necesare accesării fondurilor.

Mai mult, a semnat în fals contractele de arendă, unele în locul persoanelor decedate, în acelaşi timp susţinând că a avut acordul lor verbal.

Cu toate acestea apreciază că nu a făcut ceva ilegal, susţinând în continuare că banii nu trebuie restituiţi, în acelaşi timp neacoperind prejudiciul cauzat, nici măcar parţial.

Conduita sa procesuală şi infracţională nu poate fi calificată altfel decât periculoasă pentru societate, calitatea sa oficială oferindu-i posibilitatea reală de a proceda în continuare în aceeaşi manieră, tocmai având în vedere că nu a conştientizat implicaţiile penale ale faptelor sale, dăunătoare valorilor sociale ce ocrotesc fondurile din bugetul general al Comunităţilor Europene.

În consecinţă, reintegrarea sa în societate nu poate avea loc fără executarea efectivă a pedepsei în condiţii de detenţie, context în care se va realiza şi reeducarea sa.

Pentru aceste considerente, neconstatându-se întemeiat niciunul din motivele de recurs invocate de recurenţii – inculpaţi precum şi faptul că, în cauză, nu este incident vreun caz de casare ce poate fi luat în considerare din oficiu, în baza art.38515, pct.1, lit.b C.pr.pen., se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de E. G. P. şi B. B.

În ceea ce priveşte recursul procurorului, acesta va fi admis în baza art.38515 pct.2 lit.d C.pr.pen. şi vor fi casate primele două hotărâri sub 2 aspecte:

a) va fi înlăturată menţiunea privind suspendarea executării pedepsei rezultante sub supraveghere pentru inculpatul E. G. P.;

b) va fi înlăturată menţiunea suspendării pedepselor accesorii pentru ambii inculpaţi, având în vedere că la data faptelor nu existau dispoziţiile art. 71, alin.5 C.pen.

Domenii speta

Spete similare