Infracţiuni - Vătămare corporală gravă
(decizia penală nr. 332/R/7.06.2006 a Curţii de Apel Galaţi-dosar 1701/44/2006)
Prin decizia penală nr. 332/R/7.06.2006 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. 1701/44/2006, a fost admis recursul declarat de inculpatul A.R., fiind casate în parte decizia penală nr. 61/24.02.2006 a Tribunalului Brăila şi sentinţa penală nr. 212/29.08.2005 a Judecătoriei Brăila, numai în ceea ce priveşte latura penală a cauzei, şi în rejudecare:
A fost înlăturată din sentinţa recurată dispoziţia privind aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor părinteşti prevăzută de art. 64 lit. d Cod penal.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale hotărârilor recurate.
Instanţa de recurs a reţinut că fapta inculpatului A.R. de a o lovi la data de 19/20.10.2004 pe partea vătămată I.D. în mod repetat cu un corp dur, cauzându-i leziuni faciale şi pierderea a 3 dinţi frontali, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 Cod penal.
Pierderea dinţilor 31,32 şi 33 situaţi pe maxilarul inferior, paramedian stâng, a creat o dizarmonie asupra fizionomiei părţii vătămate, dizarmonie care nu poate fi înlăturată pe cale naturală şi care, ţinând cont de faptul că partea vătămată este o persoană tânără, constituie o „sluţire” în sensul art. 182 alin. 2 Cod penal, având consecinţe şi în plan morfo-funcţional, presupunând o deficienţă masticatorie, cu efecte negative asupra funcţiei masticaţiei.
Recursul a fost găsit fondat în ceea ce priveşte greşita aplicare a pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor părinteşti, prevăzută de art. 64 lit. d Cod penal.
S-a reţinut că infracţiunea săvârşită de inculpat nu are nicio legătură cu exercitarea drepturilor părinteşti, din actele şi lucrările dosarului nerezultând că ar avea copii şi nici că s-ar face vinovat de neîndeplinirea îndatoririlor părinteşti sau de rele tratamente aplicate minorilor.
Întrucât aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor părinteşti prevăzută de art. 64 lit. d Cod penal, nu corespunde unei necesităţi primordiale privind interesele copilului şi nu este justificată de un scop legitim, ea apare ca o ingerinţă în viaţa privată şi de familie a inculpatului, constituind o încălcare a art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dispoziţie care are prioritate conform art. 20 alin. 2 din Constituţie.
În acelaşi sens s-a pronunţat Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 28.09.2004, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 484 din 08.06.2005, în cauza Sabou şi Pîrcălab împotriva României.
Tribunalul Arad
Evaziune fiscală
Tribunalul Brăila
Infracţiuni de corupţie
Curtea de Apel Timișoara
Concurs între cauzele de majorare şi cele de reducere a limitelor de pedeapsă. Ordinea aplicării cauzelor în procesul de individualizare judiciară a pedepsei rezultante
Curtea de Apel Pitești
Circumstanţe atenuante. Atitudinea infractorului după săvârşirea infracţiunii, neprezentarea acestuia la instanţa de fond unde a fost legal citat şi procedura îndeplinită.
Judecătoria Săveni
Contrabandă - suspendare sub supraveghere