Competenţa materială de soluţionare a litigiilor privitoare la raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici.

Competenţa materială de soluţionare a litigiilor privitoare la raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici.

Legea nr. 188/1999 - art. 911

Potrivit prevederilor art. 911 din Legea nr. 188/1999, introdus prin Legea nr. 251/2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 574 din 4 iulie 2006, cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ.

Curtea de Apel Timişoara, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale,

decizia civilă nr. 5 din 9 ianuarie 2007

Prin sentinţa civilă nr. 2477/03.10.2006, pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin în dosarul nr.5649/115/C/2006, a  fost  admisă în parte acţiunea formulată de reclamantul A.N.O.  împotriva pârâtei D.S. Reşiţa şi s-a dispus obligarea pârâtei la plata către reclamant a sumei de 4.496 lei, reprezentând 3.746 lei contravaloarea tichetelor de masă şi 750 lei contravaloarea primelor de concediu pentru perioada ianuarie 2002-martie 2005 inclusiv, respingându-se pretenţiile reclamantului privitoare la acordarea contravalorii competinţei lemn de foc şi a contravalorii echipamentului.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 78 alin. 1 din Codul muncii coroborate cu cele ale art. 79 alin. 1 din contractul colectiv de muncă, în cazul în care concedierea a fost netemeinică şi nelegală, salariatul este îndreptăţit la acordarea tuturor drepturilor de care a fost lipsit şi care nu i-au fost acordate prin sentinţa civilă nr. 2896/14.10.2003 a Tribunalului Caraş-Severin, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 96/2005 a Curţii de Apel Timişoara.

Reclamantul A.N. a formulat recurs împotriva acestei hotărâri judecătoreşti, solicitând admiterea recursului şi modificarea în parte a sentinţei recurate, în sensul admiterii acţiunii în întregime, aşa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea recursului s-a arătat că hotărârea recurată este parţial netemeinică şi nelegală, întrucât, faţă de probele administrate şi de pretenţiile deduse judecăţii, sunt incidente, în cauză, motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 6, 7, 8 şi 9 C. pr. civ., raportate la dispoziţiile art. 3041 C. pr. civ.

În drept, s-au invocat prevederile art. 299 – 316 C. pr. civ.

La termenul din 09.01.2007, în temeiul art. 306 alin. 2 raportat la art. 304 pct. 43 C. pr. civ., Curtea a invocat, din oficiu, excepţia de necompetenţă materială a completului specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurări sociale din cadrul Tribunalului Caraş-Severin.

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate de recurent şi a celui invocat din oficiu de către instanţa de recurs, precum şi a dispoziţiilor art. 304 pct. 3, 6, 7, 8 şi 9 coroborate cu cele ale art. 304 1 C. pr. civ., Curtea a apreciat că este întemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Art. 3 din O.U.G. nr. 59/2000 prevede că „în exercitarea atribuţiilor pe care le are personalul silvic este investit cu exerciţiul autorităţii publice, potrivit legii”.

Conform art. 58 din O.U.G. nr. 59/2000, „personalului silvic i se aplică dispoziţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici”.

Având în vedere dispoziţiile legale citate anterior, instanţa a constatat că reclamantul-recurent are calitatea de funcţionar public.

Art. 911 din Legea nr. 188/1999, introdus prin Legea nr. 251/2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 574/04.07.2006, prevede că: „cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ”.

Acţiunea pendinte a fost înregistrată la Tribunalul Caraş-Severin la data de 14.08.2006 şi are ca obiect pretenţii privitoare la raportul de serviciu al reclamantului cu pârâta D. S. Reşiţa, astfel încât erau incidente dispoziţiile art. 911 din Legea nr. 188/1999 privitoare la competenţa instanţei de contencios administrativ în soluţionarea litigiului.

În speţă, cauza a fost soluţionată, în primă instanţă, de un complet specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurări sociale din cadrul Tribunalului Caraş-Severin, cu încălcarea prevederilor art. 911 din Legea nr. 188/1999.

Pentru considerentele expuse anterior, în temeiul art. 3041 raportat la art. 304 pct. 3 C. pr. civ., Curtea a admis recursul ca fiind întemeiat, a casat hotărârea recurată şi a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Caraş-Severin, potrivit procedurii speciale a contenciosului administrativ.

Domenii speta

Spete similare