Recalcularea pensiilor militare de stat stabilite anterior Legii nr.164/2001. Baza de calcul ce trebuie luată în considerare.

Recalcularea pensiilor militare de stat stabilite anterior Legii nr.164/2001. Baza de calcul ce trebuie luată în considerare.

Legea nr. 164/2001

Legea nr. 80/1995

H.G. nr. 1188/2001

 H.G. nr. 691/2004

Recalcularea pensiilor militare de stat, stabilite anterior Legii nr. 164/2001, se face prin raportare la datele menţionate în fişa cu elementele necesare acestei  recalculări, emisă în temeiul H.G. nr. 691/2004, şi însuşită de către pensionar prin aplicarea semnăturii sale.

Curtea de Apel Timişoara, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale,

decizia civilă nr. 138 din 6 martie 2007

Prin sentinţa civilă nr. 2925/PI din 9 noiembrie 2006, pronunţată în dosarul nr. 1509/30/2006, Tribunalul Timiş a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantul P.M. împotriva pârâtului Ministerul Afacerilor Interne – Direcţia Finanţe şi Contabilitate – Serviciul de Pensii, acţiune prin care reclamatul contestă cuantumul pensiei stabilite prin decizia de pensionare nr. 87002/12.09.1980.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că decizia nr. 87002/12.09.1980 este definitivă, nefiind contestată în termenul legal, iar criticile referitoare la vechimea în muncă, sporul de vechime şi gradaţia luate în considerare, precum şi cele privitoare la indemnizaţia de comandă şi reducerea impozitului pe venit nu au fost probate, reclamantul nesolicitând efectuarea unei expertize de specialitate.

Astfel, s-a avut în vedere că recalcularea pensiei reclamantului s-a făcut în baza prevederilor H.G. nr. 1188/2001, H.G. nr. 691/2004, Legii nr. 80/1995 şi art. 48 alin. 1 lit. a din Legea nr. 164/2001, în condiţiile în care art. 5 din H.G. nr. 1188/2001, modificată de H.G. nr. 691/2004, nu se referă la sporul pentru condiţii speciale sau deosebite de muncă, iar solda de venit şi indemnizaţia de comandă se includ în solda lunară brută ca bază de recalculare a pensiilor doar pentru cadrele militare care la data trecerii în rezervă au beneficiat de aceste drepturi, potrivit art. 3 alin. 3 din H.G. nr. 1188/2001, modificat prin H.G. nr. 691/2004. S-a apreciat ca neîntemeiată cererea reclamantului de a i se acorda gradaţia a 7-a, deoarece din certificatul de scoatere şi alocare de drepturi, întocmit de I.P.J. Timiş, rezultă că, la data ieşirii la pensie, reclamantul a avut  gradaţia 6.

Cu privire la reducerea cu 50% a impozitului pe venitul din pensii, în conformitate cu art. 10 din Legea nr. 80/1995, se arată că reducerea se referă doar la cadrele militare în activitate, acest articol fiind, de altfel, abrogat prin art. 86 din OG nr. 73/1999.

Reclamantul a formulat recurs împotriva sentinţei civile nr. 2925/PI/09.11.2006 a Tribunalului Timiş, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond.

În motivarea cererii de recurs se arată că reclamantul nu a contestat decizia nr. 87002/1980, potrivit legislaţiei în vigoare la data emiterii acesteia, deoarece doar după apariţia Legii nr. 164/2001, modificată şi completată prin Legea nr. 138/1999 şi Legea nr. 479/2003, a observat că a fost privat de mai multe drepturi, care se acordau de Serviciul de Pensii al Ministerului Afacerilor Interne pe baza cererii formulate de către cel îndreptăţit, în baza fişei anexă 2, emisă de I.P.J. Timiş – Serviciul Management şi Resurse Umane, şi semnată de către reclamantul – recurent. Această fişă este lovită de nulitate, conform art. 105 alin. 2 şi art. 304 pct. 5 şi 9 C. pr. civ., deoarece nu are completate pct. 11 şi pct. 13.

În raport de dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 138/1999 şi art. 3 pct. 1 lit. e şi pct. 4 din Legea nr. 479/2003,  se susţine că reclamantul beneficiază de gradaţia 7 în raport cu vechimea în muncă.

Instanţa de fond, în temeiul art. 129 pct. 4 şi pct. 5 C. pr. civ., avea posibilitatea să dispună efectuarea unei expertize de specialitate, apreciată ca utilă soluţionării cauzei, chiar dacă reclamantul a renunţat la efectuarea ei, întrucât toate drepturile solicitate sunt prevăzute în concret în legislaţia în vigoare pentru cadrele militare.

Recurentul a arătat că, faţă de probele depuse la dosar, hotărârea contestată este criticabilă sub mai multe aspecte, fapt ce determină aplicarea prevederilor art. 105 alin. 2, art. 129 alin. 4 şi 5 şi art. 304 pct. 5 şi 9 C. pr. civ. şi admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată şi precizată, ca fiind întemeiată prin raportare la dispoziţiile Legii nr. 164/2001, modificată prin Legea nr. 479/2003, şi ale Legii nr. 138/1999.

Astfel, se solicită ca la recalcularea pensiei să se ia în considerare: sporul de vechime corespunzător vechimii în muncă, fără întrerupere, de 31 de ani 8 luni şi 4 zile, întregită la 32 ani, din care 29 ani o lună şi 19 zile vechime efectivă de militar, ce presupune muncă desfăşurată în condiţii speciale şi deosebite, potrivit art. 22 lit. c, art. 17 şi art. 23 alin. 1 lit. b şi c din Legea nr. 164/2001; sporul de 2% pentru fiecare an de vechime în serviciu ce depăşeşte 30 de ani, conform art. 3 şi art. 24 din Legea nr. 164/2001; gradaţia 7 prevăzută de art. 11 alin. 1 pct. 1 şi pct. 5 din Legea nr. 138/1999; indemnizaţia de comandă prevăzută de art. 12 pct. 1 din Legea nr. 138/1999, deoarece a fost timp de 10 ani şef al cercetărilor penale la Poliţia Municipiului Lugoj, precum şi obligarea pârâtei la reducerea impozitului cu 50%, conform art. 10 din Legea nr. 80/1995, întrucât reclamantul a fost decorat cu Ordinul „Meritul Militar” clasa a I-a, şi la restituirea sumelor de bani, reţinute lunar din pensie, cu titlu de contribuţie la asigurările de sănătate, contrar prevederilor art. 23 şi art. 26 din Legea nr. 80/1995.

Recurentul a depus note de şedinţă, prin care a solicitat obligarea pârâtei la daune morale de 500 euro, întrucât de doi ani este privat de drepturile sale legale ce formează obiectul acţiunii pendinte.

Intimatul Ministerul Afacerilor Interne – Direcţia Finanţe şi Contabilitate – Serviciul de Pensii a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că dreptul la pensie al reclamantului-recurent a fost stabilit prin decizia de pensionare nr. 87002/12.09.1980, rămasă definitivă prin necontestare.

În temeiul art. 79 din Legea nr. 164/2001, pensia reclamantului a fost recalculată şi, potrivit art. 3 din H.G. nr. 1188/2001, baza de calcul a pensiei reclamantului-recurent s-a constituit din solda lunară brută în vigoare la 01.04.2001, de 6.249.000 lei ROL, cu următoarele elemente: solda de grad corespunzătoare gradului de locotenent-colonel (coef. 1,70) în cuantum de 1.125.000 ROL; solda de funcţie corespunzătoare funcţiei maxime prevăzute pentru gradul militar avut la data trecerii în  rezervă: locotenent-colonel (coef. 3.30) în cuantum de 2.246.000 lei ROL; gradaţia a VI-a (36%) în cuantum de 1.323.3600 lei ROL şi indemnizaţia de dispozitiv (25%) în cuantum de 1.249.840 lei ROL.

În cazul reclamantului-recurent, procentul rezultat din aplicarea dispoziţiilor legale a fost de 88%, deoarece are o vechime totală în serviciu de 44 ani. Pensia calculată (6.249.200 lei ROL x 88% = 5.499.296 lei ROL) a fost majorată cu sporul de 20%, corespunzător Ordinului Meritul Militar clasa I, prevăzut la art. 11 alin. 3 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare. A rezultat o pensie recalculată de 6.599.155 lei ROL, mai mare cu 350.800 lei ROL decât cea recalculată conform prevederilor H.G. nr. 1188/2001. Diferenţa s-a cuvenit pentru lunile august şi septembrie 2004.

Întrucât norma legală referitoare la procentul ce se aplică asupra bazei de calcul, respectiv art. 5 din H.G. nr. 1188/2001, nu include şi sporul corespunzător condiţiilor speciale sau deosebite de muncă, solicitarea reclamantului – recurent privind includerea sporului de la art. 22 lit. c din Legea nr. 164/2001 este neîntemeiată. Prin aplicarea art. 22 lit. a şi art. 24 din lege, la procentul de 60% corespunzător vechimii complete de 30 de ani, s-a adăugat un procent de 28% pentru cei 14 ani peste vechimea completă, rezultând în final procentul de 88%.

Reclamantul-recurent a luat la cunoştinţă şi a fost de acord cu menţiunile făcute de I.P.J. Timiş în fişa cu elementele necesare recalculării pensiei, unde apare gradaţia VI la data trecerii în rezervă, la fel cu cea prevăzută prin H.G. nr. 1188/2001. Totodată, din fişă rezultă că reclamatul-recurent nu a beneficiat de indemnizaţie de comandă la data trecerii în rezervă (31.07.1980), astfel încât, potrivit art. 3 alin. 3 din H.G. nr. 1188/2001, aşa cum a fost modificat prin H.G. nr. 691/2004,  aceasta nu poate fi luată în considerare ca bază de recalculare a pensiei.

Recalcularea pensiei reclamantului-recurent s-a efectuat cu respectarea prevederilor art. 3 alin. 3 şi alin. 4 din H.G. nr. 1188/2001, astfel cum a fost modificată şi completată prin H.G. nr. 691/2004.

După operaţiunea de recalculare, s-a făcut aplicarea prevederilor art. 48 alin. 1 lit. a din Legea nr. 164/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel că pensia reclamantului-recurent a fost actualizată la 01.01.2005 în raport de datele din fişă, respectiv elementele soldei lunare brute în vigoare la datele sus menţionate.

Referitor la solicitarea reclamantului-recurent privind reducerea cu 50% a impozitului pe venitul provenit din pensii, instanţa de fond reţine, în mod corect, că art. 10 din Legea nr. 80/1995 a fost abrogat de art. 86 din O.G. nr. 73/1999 şi, chiar dacă ar mai fi fost în vigoare, acel articol se referea la cadrele militare în activitate, ori, reclamantul-recurent dobândise calitatea de pensionar cu circa 15 ani înainte de apariţia acestor prevederi.

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, a probelor existente la dosarul cauzei şi a prevederilor art. 304 pct. 5 şi pct. 9 coroborate cu cele ale art. 3041 C. pr. civ., Curtea a apreciat că este neîntemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Dreptul la pensie militară de serviciu al reclamantului a fost stabilit prin decizia de pensionare nr. 87002/12.09.1980, emisă în temeiul Decretului nr. 214/1977, decizie care n-a fost contestată de către reclamant, aşa cum se arată şi în cererea de recurs, şi care a rămas astfel definitivă.

Conform art. 79 alin. 1 lit. a şi prevederilor H.G. nr.1188/2001, pensia reclamantului a fost recalculată, pe baza următoarelor elemente: solda de grad corespunzătoare gradului de locotenent-colonel (coef. 1,70) în cuantum de 1.125.000 ROL; solda de funcţie corespunzătoare funcţiei maxime prevăzute pentru gradul militar avut la data trecerii în rezervă: locotenent-colonel (coef. 3.30) în cuantum de 2.246.000 lei ROL; gradaţia a VI-a (36%) în cuantum de 1.323.3600 lei ROL; indemnizaţia de dispozitiv (25%) în cuantum de 1.249.840 lei ROL, stabilindu-se un cuantum de 6.249.000 lei ROL, în care s-a inclus şi sporul la pensie prevăzut de art.11 alin.3 din Legea nr.80/1995.

În temeiul fişei cu elementele necesare recalculării pensiei militare, conform H.G. nr. 691/2004, înregistrată la M.A.I. sub nr. 1006624/29.10.2004, s-a procedat la o nouă recalculare a pensiei reclamantului. Din fişa depusă de reclamant au rezultat aceleaşi elemente, care au fost utilizate la recalcularea efectuată în temeiul art.3 din H.G. nr. 1188/2001, astfel încât solda lunară brută a fost aceeaşi cu cea stabilită potrivit H.G. nr. 1188/2001, respectiv de 6.249.000 lei.

Având în vedere dispoziţiile art. 5 din H.G. nr. 1188/2001 coroborate ce cele ale art. 22 lit. a şi art.24 din Legea nr.164/2001, modificată şi completată, şi vechimea totală în serviciu a reclamantului de 44 de ani, s-a stabilit, în mod corect,  că procentul ce trebuie aplicat la baza de calcul, în cazul reclamantului, este de 88%, rezultat din însumarea procentului de 60% cuvenit pentru activitatea desfăşurată în condiţii normale, deoarece reclamantul nu a probat că a lucrat în condiţii speciale sau deosebite de muncă, cu cel de 28% stabilit prin acordarea unui spor de 2% pentru fiecare an în plus de vechime în serviciu peste limita de 30 de ani.

Raportând procentul de 88% la baza de calcul: 6.249.000 lei, rezultă o pensie în cuantum de 5.499.296 lei ROL, la care s-a aplicat sporul corespunzător Ordinului Meritul Militar clasa I, prevăzut de art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, pensia totală fiind de 6.599.166 lei.

Prin urmare, reclamantului i-a fost acordat sporul de 2% pentru fiecare an de vechime în serviciu ce depăşeşte limita de 30 de ani, contrar susţinerilor sale.

Întrucât, din fişa depusă de reclamant şi însuşită de el prin semnare, nu rezultă că a beneficiat de indemnizaţia de comandă la data trecerii în rezervă, în solda lunară brută, luată ca bază de recalculare a pensiei, nu poate fi inclusă o astfel de indemnizaţie.

Susţinerea reclamantului-recurent că fişa susmenţionată este nulă, deoarece nu are completate toate rubricile este neîntemeiată, iar dispoziţiile art. 105 alin. 2 şi art. 304 pct. 5 şi pct. 9 C. pr. civ. nu pot justifica excepţia nulităţii într-o astfel de situaţie, această fişă nefiind un act procedural cenzurabil pe calea recursului.

Reclamantul-recurent nu este îndreptăţit la luarea în considerare a sporului de vechime pentru condiţii speciale sau deosebite de muncă, deoarece nu a dovedit că a lucrat în astfel de condiţii. Ori, art. 1169 C. civ. prevede că: „cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească”.

Art. 3 alin. 4 din H.G. nr. 1188/2001, modificată şi completată prin H.G. nr. 691/2004, prevede că: „ gradaţiile sunt cele avute la data trecerii în rezervă sau se stabilesc potrivit prevederilor art.11 din Legea nr. 138/1999, cu modificările şi completările ulterioare, în raport cu vechimea în serviciu”.

Pe cale de consecinţă, reclamantul nu poate beneficia decât de gradaţia VI, menţionată în certificatul de scoatere şi alocare de drepturi, eliberat de I.P.J. Timiş, deoarece textul legal citat trimite la dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 138/1999, doar pentru ipoteza în care gradaţia nu a fost stabilită la data trecerii în rezervă.

Dispoziţiile art. 10, art. 23 şi art. 26 din Legea nr. 80/1995 nu îi sunt aplicabile reclamantului-recurent, întrucât aceste articole reglementează anumite drepturi doar pentru „cadrele militare în activitate”, astfel încât capetele de cerere întemeiate pe aceste prevederi legale apar ce neîntemeiate.

Prin urmare, recalcularea pensiei reclamantului s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale aplicabile în cauză.

Critica recurentului referitoare la neîncuviinţarea probei cu martori de către prima instanţă şi la neadministrarea, din oficiu, a probei cu expertiza tehnică de specialitate, în temeiul art. 129 alin. 4 şi alin. 5 C. pr. civ., este nefondată, deoarece aceste probe nu erau utile soluţionării cauzei, atâta timp cât unele din prevederile legale invocate de reclamant au fost respectate de către pârât, iar celelalte nu erau aplicabile în cauză, nefiind necesară lămurirea unor împrejurări de fapt, ci doar verificarea incidenţei şi aplicării unor dispoziţii legale.

Prin notele de şedinţă, depuse la dosar, la termenul din 06.02.2007, reclamantul-recurent a solicitat obligarea pârâtei la plata unor daune morale în cuantum de 500 euro, cerere ce urmează a fi respinsă ca inadmisibilă de către instanţa de recurs, întrucât, conform art.316 raportat la art. 294 alin. 1 C. pr. civ., în recurs nu se poate schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot face alte cereri noi.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, Curtea a apreciat că hotărârea recurată este temeinică şi legală, nefiind incidente în cauză motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 5 şi pct. 9 C. pr. civ. sau vreun alt motiv de recurs, ce poate fi analizat conform art. 3041 C. pr. civ., astfel încât, în temeiul art. 312 alin. 1 C. pr. civ., a respins ca neîntemeiat recursul declarat de reclamantul-recurent P.M.

Domenii speta

Spete similare