Acţiune în constatarea nulităţii dispoziţiei de retrocedare în natură a unui imobil în temeiul Legii nr.10/2001 şi rectificare de carte funciară. Competenţă materială.
Acţiune în constatarea nulităţii dispoziţiei de retrocedare în natură a unui imobil în temeiul Legii nr.10/2001 şi rectificare de carte funciară exercitată după rămânerea definitivă şi întabularea în C.F. a acesteia este supusă competenţei materiale de drept comun şi nu competenţei speciale a secţiei civile a Tribunalului prescrisă de art. 26(3) din Legea nr. 10/2001.
Secţia civilă – Decizia civilă nr. 329/A/ 6 decembrie 2007
Tribunalul Sibiu a fost investit de primarul Municipiului Sibiu cu acţiunea având ca obiect constatarea nulităţii absolute a dispoziţiei nr. 291/17.03.2003 prin care s-a restituit imobilul identificat cu date de C.F. în favoarea pârâtei A.C.C.M. Sibiu şi rectificării de C.F în sensul anulării încheierii de întabulare nr. 4376/2003 şi reînscrierea imobilului în favoarea Statului Român.
Tribunalul Sibiu prin sentinţa civilă nr. 774/21 octombrie 2004 a admis acţiunea faţă de dispoziţiile art.3 al.1 lit. c din Legea nr.10/2001.
Împotriva acestei sentinţe pârâta A.C.C.M. Sibiu a declarat apel criticând-o ca netemeinică şi nelegală pentru că au fost încălcate dispoziţiile art.3 al.1 lit. c din Legea nr.10/2001 precum şi pentru faptul că dispoziţia nu mai putea fi modificată după ce a intrat în circuitul civil odată cu întabularea în C.F. pe simpla reapreciere a situaţiei juridice a imobilului a reclamantului emitent.
Curtea examinând legalitatea sentinţei apelate a constata că dispoziţia de retrocedare a imobilului din litigiu s-a întabulat în C.F. prin încheierea nr. 4376/2003 deoarece nu a fost atacată şi a rămas definitivă , iar titulara dreptului şi l-a valorificat în concordanţă cu art. 2(2) din Legea nr.10/2001.
În conformitate cu dispoziţiile art. 25(4) din Legea nr.10/2001, dispoziţia definitivă emisă în procedura retrocedării imobilelor preluate abuziv este recunoscută de legiuitor cu forţa probantă a oricărui înscris autentic şi constituie titlu executoriu, pentru punerea în posesie după îndeplinirea formelor de publicitate.
În aceste condiţii se constată că instanţa de fond a judecat cauza cu încălcarea normelor de competenţă materială , deoarece în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 26(3) din Legea nr.10/2001 pentru a fi competentă secţia civilă a Tribunalului, întrucât nu se mai atacă în termen de 30 de zile de la comunicare dispoziţia emisă în raportul juridic de retrocedare în natură a imobilului ci în cazul în care este atacată dispoziţia recunoscută de legiuitor ca un real titlu de proprietate.
Nici sub aspectul incidenţei dispoziţiilor art. 2 lit. b Cod procedură civilă nu s-a constatat atrasă competenţa materială a judecării cauzei în primă instanţă de către Tribunal, chiar dacă, după invocarea nulităţii titlului s-a solicitat rectificarea de C.F., ceea ce ar reprezenta o revendicare a imobilului în favoarea statului faţă de împrejurarea că valoarea imobilului la data judecăţii este de 835 milioane lei ROL, ceea ce este evident sub valoarea de 5 miliarde prevăzută de textul menţionat.
Ca urmare în temeiul art.304 pct. 5 coroborat cu art.312 Cod procedură civilă, admiţând recursul, Curtea a desfiinţat sentinţa şi a trimis cauza pentru judecarea fondului la Judecătoria Sibiu.
Judecătoria Mediaș
Fara titlu
Curtea de Apel Ploiești
ACŢIUNE ÎN CONSTATAREA CALITĂŢII DE MOŞTENITOR. PROCEDURĂ CONTENCIOASĂ. LIPSĂ CALITATE PROCESUALĂ PASIVĂ.
Curtea de Apel Constanța
Drept administrativ. Actiune în contencios administrativ având ca obiect anularea actului administrativ emis de autoritatea publica. Examinarea interesului legitim privat.
Curtea de Apel București
Art. 148 alin. (1) şi (2) C.pr.civ. Cerere adresată instanţei prin înscris în formă electronică. Semnătura electronică. Semnătura fotocopiată. Excepţia nulităţii apelului pentru lipsa semnăturii.
Judecătoria Buftea
practică relevantă civil semestrul II