1.Diferenţa dintre actul administrativ şi operaţiunea tehnico administrativă. Relevanţă asupra admisibilităţii acţiunii întemeiate pe dispoziţiile legii 554/2004

1.Diferenţa dintre actul administrativ şi operaţiunea tehnico administrativă. Relevanţă asupra admisibilităţii acţiunii întemeiate pe dispoziţiile legii 554/2004.

(4) .SENTINŢA  Nr. 1431/ 02 Noiembrie 2010

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, la data de 08.09.2010, reclamantul CONSILIUL JUDEŢEAN a chemat în judecată pârâtul Instituţiei Prefectului, pentru ca prin hotărârea ce se va  pronunţa să  se dispună anularea în parte a actului administrativ nr.10228/2010 şi obligarea Instituţiei Prefectului să emită un alt act administrativ, în sensul că numărul de 141 posturi se referă exclusiv la numărul posturilor din cadrul serviciului de pază al Direcţiei Judeţene de Pază şi Servicii.

În motivarea în fapt a acţiunii, arată că, în data de 13.07.2010, prin actul nr.10228 al Instituţiei Prefectului judeţului, a fost comunicat numărul maxim de posturi pentru aparatul de specialitate al consiliului judeţean şi pentru instituţiile şi serviciile de interes judeţean; acest act administrativ a fost transmis în conformitate cu prevederile art. III alin (8) şi art. V din OUG nr.63/2010.

Pentru Direcţia Judeţeană de Pază şi Servicii s-a prevăzut un număr de 141 total posturi, fără să se facă distincţie între activitatea de pază şi celelalte activităţi din cadrul direcţiei.

La data de 04.08.2010, prin adresa nr.10032 a formulat plângere prealabilă împotriva actului administrativ amintit mai sus, solicitând refacerea comunicării în sensul că numărul de 141 de posturi se referă exclusiv la numărul posturilor din cadrul serviciului de pază al direcţiei şi nu la totalul posturilor din direcţie.

Astfel, stabilirea numărului de posturi de pază se face în conformitate cu punctul 3 din anexa la OUG nr.63/2010 şi ţinând cont că în prezent serviciul de pază din cadrul direcţiei are 249 de posturi, acestea trebuie reduse la numărul de 141.

Direcţia Judeţeană de Pază si Servicii are în domeniul de activitate si ca structură organizatorică şi alte activităţi, nu doar aceea de pază, precum: vânzarea de locuinţe, urmărirea contractelor pentru spaţiile locative şi cu altă destinaţie, servicii de servire.

Este evident că numărul de posturi pentru aceste activităţi se stabileşte potrivit punctului 1 din anexa la OUG nr.63/2010 şi nu trebuie inclus în numărul de 141 posturi.

În data de 11.08.2010, prin adresa nr.11238, i-a fost comunicat răspunsul la plângerea prealabilă, prin care Instituţia Prefectului judeţului îşi intitulează actul administrativ nr.10228/2010 ca fiind comunicare nicidecum act administrativ, motivând aceasta prin faptul că OUG 63/2010 prevede în text noţiunea de "comunicare", care nu poate fi asimilată unui act administrativ, fiind de fapt o operaţiune administrativă.

Punctul de vedere exprimat în cuprinsul răspunsului la plângerea prealabilă este eronat, adresa nr.10228/2010 este un act administrativ, fiind o manifestare unilaterală şi expresă de voinţă a autorităţii publice emitente, realizată în scopul de a produce efecte juridice, în temeiul puterii publice.

Astfel, prin emiterea acestui act administrativ, Instituţia Prefectului judeţului a stabilit numărul maxim de posturi pentru aparatul de specialitate al Consiliului Judeţean, fiind emis in vederea executării legii, dând naştere şi modificând raporturi juridice.

A susţinut reclamantul că ne aflăm în prezenţa unui act administrativ, prin acest act instituţia prefectului creează efecte juridice, circumstanţiind modul de aplicare a prevederilor OUG 63/2010, prin aducerea la cunoştinţa destinatarului a "numărului maxim de posturi", aşa cum se stipulează în economia textului art. III, alin (8) din actul normativ anterior amintit.

Astfel, stabilirea numărului de posturi de pază se face în conformitate cu pct.3 din anexa la OUG 63/2010, în concret serviciul de pază din cadrul Direcţiei Judeţene de Pază şi Servicii având 249 posturi, acestea trebuie reduse la 141 posturi. Nu se pot raporta cele 141 posturi la întreaga direcţie ci numai la serviciul de pază, textul aplicabil fiind expres şi de strictă interpretare.

În acest caz, Instituţia Prefectului judeţului nu poate avea o atitudine liberă de interpretare după bunul plac.

În ceea ce priveşte Raportul înregistrat sub nr. 11213/05.08.2010, precum şi hotărârea Consiliului Judeţean nr. 178/12.08.2010privind aprobarea organigramei, a statului de funcţii şi a regulamentului de organizare şi funcţionare pentru Direcţia Judeţeană de Pază şi Servicii, aceasta a fost adoptată pentru a preîntâmpina situaţia extremă de blocare a fondurilor şi pentru a nu intra in imposibilitatea plăţii salariilor, conform art. III alin (9) din OUG 63/2010, acest lucru nu trebuie interpretat ca o însuşire a punctului de vedere al prefectului.

În drept, a invocat dispoziţiile art.2, alin.(l), litera c), art.8 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, art. III alin.(l), (8) şi (9), art. V şi punctul 3 din OUG 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare.

Pârâtul Instituţia Prefectului a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat inadmisibilitatea acţiunii întemeiată pe dispoziţiile L. 554/2004.

A precizat că actul contestat reprezintă o simplă comunicare, nicidecum un act administrativ; acest lucru este susţinut şi de art.26 din legea 340/2004, potrivit căruia Prefectul emite Ordine, cu caracter normativ sau individual;

Prin sentinţa nr. 1431/ 02 Noiembrie 2010 Tribunalul Dolj a respins acţiunea ca inadmisibilă.

În motivare a reţinut că, actul a cărui anulare s-a cerut a fost emis în baza şi în executarea Ordonanţei de Urgenţă nr.63/2010, de către o autoritate publică.

Potrivit art.III alin.8 din OUG 63/2010, în termen de 20 de zile de la publicarea ordinului comun al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului finanţelor publice, prevăzut la alin. (11), în Monitorul Oficial al României, Partea I, prefectul comunică numărul maxim de posturi prevăzut la alin. (1) si (2), pe fiecare unitate/subdiviziune administrativ - teritorială. Comunicările se transmit, în format electronic, şi Ministerului Administraţiei şi Internelor, Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, precum şi direcţiilor generale judeţene ale finanţelor publice, respectiv Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, după caz.

În drept, potrivit art.1 din legea 554/2004,  orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente;

Prin urmare, obiectul acţiunii în contencios administrativ îl constituie actul administrativ, definit de art.2 lit.c –act unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice.

Faţă de aceste dispoziţii, dând o calificare actului contestat, instanţa a apreciat că acesta nu se încadrează în categoria actelor administrative, pentru că în conţinutul său nu se regăsesc caracteristicile acestui act, cum ar fi:  manifestare de voinţă expresă, unilaterală, capacitatea de a da naştere, a modifica sau stinge raporturi juridice.

Ceea ce caracterizează actul contestat este scopul său, respectiv acela de a comunica destinatarului "numărul de posturi din aparatul de specialitate al consiliului judeţean, determinat potrivit anexei parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă" (art.III alin.1 din OUG 63/2010).

Concluzia se impune deoarece prin ea însăşi, comunicarea respectivă nu este o manifestare proprie de voinţă a emitentului, de natură a produce efecte juridice faţă de Consiliul Judeţean. În acest sens este evident că numărul de posturi din aparatul de specialitate al consiliului judeţean (modul de calcul) este stabilit prin anexa la OUG 63/2010 iar nu prin actul contestat;

Pe de altă parte, pentru ca actul emis de o autoritate publică să fie un act administrativ, este necesar ca el să producă efecte, adică să dea naştere la drepturi şi obligaţii între părţi, ceea ce nu este cazul în speţă, întrucât obligaţia Consiliului Judeţean de a se încadra într-un număr de posturi decurge tot din dispoziţiile OUG 63/2010 (pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege, la stabilirea numărului de posturi din aparatul de specialitate al consiliului judeţean, autorităţile administraţiei publice locale se încadrează în numărul maxim de posturi determinat potrivit anexei care face parte integranta din prezenta ordonanţa de urgenţă-art-III alin.1).

Mai mult, pârâtei nici măcar ni i s-a conferit prerogativa stabilirii numărului de posturi, ci doar atribuţia de a comunica numărul de posturi stabilit de actul normativ.

În concluzie, instanţa a apreciat că actul contestat este o simplă operaţiune administrativă de comunicare, ce are drept scop transmiterea unor informaţii;

 Operaţiunile tehnico-materiale reprezintă ansamblul faptelor administrative care nu produc efecte juridice, dar sunt indispensabile pentru realizarea sarcinilor administraţiei publice. Aceste operaţiuni deţin ponderea în cadrul activităţii administraţiei publice, cea mai mare parte a personalului din cadrul acesteia având ca obligaţii de serviciu realizarea unor asemenea operaţiuni.

Operaţiunile tehnico-productive sunt specia faptelor administrative nejuridice prin care se realizează fizic, material prestarea, de către administraţie, a unor servicii de interes general. Prin aceste operaţiuni se transpun în practică, atât acte juridice ale autorităţilor administraţiei publice, cât şi legile în baza cărora au fost emise actele respective.

Faţă de această calificare, s-a apreciat că acţiunea în anularea actului, întemeiată pe dispoziţiile legii 554/2004, apare ca inadmisibilă, urmând a fi respinsă în consecinţă.

Sentinţa a devenit irevocabilă prin respingerea recursului.

Domenii speta

Spete similare