Constatarea nulitatii raportului de control si a deciziei de plata emise de apia cu consecinta obligarii la plata integrala a subventiei pe campanie

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 23.10.2017 înregistrată sub nr. X/104/2017*, reclamanta PFA B D. G, în contradictoriu cu pârâta A.P.I.A. O a solicitat instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună constatarea nulităţii Raportului de control nr. RO/16/OT/X şi a Deciziei de plată nr. X/29.03.2017, cu consecinţa obligării la plata integrală a subvenţiei pe campania 2016, anularea tuturor consecinţelor şi obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.

În motivare arată că, în fapt, invocă nulitatea Raportul de Control nr. RO/16/OT/X deoarece au i-a fost comunicat in termenul de 3 (trei) luni, termen prevăzut de art.72 alin.3) din Regulamentul de punere in aplicare (CE) nr.809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014, care statuează ca: "Orice caz de neconformitate constatata este adus la cunoştinţa beneficiarului in termen de 3 luni de la data controlului la fata locului."

De la data efectuării controlului 18.07.2016-25.07.2016, data menţionata in Raportul de Control, pana la data comunicării Raportului de Control, prin posta către persoana fizica B G, respectiv 28.03.2017 au trecut 8 (opt) luni, caz in care termenul imperativ de 3 luni, despre care a făcut vorbire mai sus, a fost depăşit cu 5 luni, in condiţiile in care eventualele neconformitati nu puteau fi constatate decât la data efectuării controlului. In consecinţa nerespectarea termenului de comunicare atrage anularea Raportului de Control.

Pe langa aspectele arătate mai sus, Raportul de Control nr. RO/16/OT/X este lovit de nulitate si pentru faptul ca nu respecta condiţiile impuse de art. 41 alin.2 din Regulamentul de punere in aplicare (CE) nr.809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 care impune obligativitatea ca: „raportul de control sa fie trimis fara intarziere beneficiarului, căruia i se oferă astfel posibilitatea sa semneze raportul de contul sa adauge eventualele observaţii". „Daca in urma controalelor respective se constata o neconformitate, beneficiarului i se oferă posibilitatea de a semna raportul înainte ca autoritatea competent sa ia decizii, pe baza constatărilor, cu privire la eventualele reduceri, refuzuri, retrageri sau sancţiuni."

Întrucat nu i-a fost dată posibilitatea semnării si adăugării de observaţii la raportul de control, a fost încălcata si aceasta prevedere legală astfel ca Raportul de Control nr.RO/16/OT/X este un act administrativ ilegal si astfel este lovit de nulitate.

In concluzie, respectarea termenului de comunicare este foarte important atât pentru efectuarea de supracontroale in cazul contestării de către fermier a Raportului de Control cat si pentru producerea de probe suplimentare cu privire la situa existenta in teren, dar si pentru declaraţia anului următor de cerere pe care fermierul o depune la A.P.I.A., care trebuie făcuta având in vedere rezultatele unui astfel control.

Prin necomunicarea Raportului de Control in termenul legal s-a adus atingere principiului bunei credinţe prevăzut la art. 14 din Codul civil, buna credinţa trebuind să fie manifestata de inspectori in exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Raportul de control nr. RO/16/OT/X este netemeinic si nelegal pentru ca acesta nu prezintă situaţia reală  a culturilor existente in ferma in anul 2016.

Astfel arată faptul ca următoarele parcele: parcela X, bloc X, in suprafaţa de 16,02 ha; parcela X, bloc fizic 1, in suprafaţa de 1,47 ha; parcela X, bloc fizic 1, in suprafaţa de 1,48 ha; au fost cultivate cu plante de nutreţ in speţa, amestec de mazariche si iarba de sudan astfel ca pentru aceste suprafeţe codul de cultura 451, specific acestei categori de pante, trebuia confirmat. In raportul de control menţionat anterior, pentru suprafeţele amintite, la rublica "87. cultura gasita-cod" este menţionat codul 970 reprezentând teren întreţinut, lucru care nu recunoaşte faptul ca terenul agricol a fost cultivat anterior discuiri, acest fapt prezentând o situaţie falsa.

Menţionează faptul ca la data de 25.07.2016 plantele de nutreţ fuseseră deja recoltate dat fiind faptul ca măzărichea si iarba de sudan au fost seamanate primăvara devreme, in luna martie, asa cum o recomanda tehnologia culturii, iar perioada de vegetaţie a mazarichei este de circa 80-100 de zile, astfel ca daca pana la data de 25.07.2016 aceste plante de nutreţ nu ar fi fost reclotate acest lucru ar fi însemnat pierderea recoltei, deoarece in luna iunie aceastea erau deja înflorite.

In parcela 30a, bloc fizic 201, in suprafaţa de 3,5 ha, a fost cultivata integral cu porumb, nu cum este menţionat in raportul de control ca 0,53 ha ar fi fost doar teren întreţinut.

In răspunsul formulat de către A.P.I.A. O, din adresa nr. X/C din data de 22.05.2017, A.P.I.A. O i-a comunicat faptul ca in urma contestaţiei formulate de P.F.A. B D. G şi a documentelor depuse in susţinerea contestaţiei - fiind necesar răspunsul altor instituţii cu privire la aspectele contestate, A.P.I.A. O, suspenda termenul de răspuns la contestaţia formulată de PFA B D G. Astfel ca, A.P.I.A. O a sesizat

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice O pentru a verifica veridicitatea facturilor de vânzare a plantelor de nutreţ ataşate la contestaţia depusa de P.F.A. B D. G către A.P.I.A. O. Cu toate ca Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice O, emite procesul verbal cu numărul X din data de 19.06.2017, in care confirma faptul ca facturile: factura X/02.07.2016 in valoare de 1308 lei - cumpărător G G; factura X/05.07.2016 in valoare de 1308 lei - comparator PFA M I si factura X/03.07.2016 in valoare de 1308 lei - cumpărător C A sunt facturi înregistrate in evident contabila, deci sunt facturi reale, A.P.I.A. O in data de 12.06.2017, revine cu adresa X/C prin care respinge contestaţia formulată de P.F.A B D. G.

Desi reprezentanţi A.P.I.A. O primesc confirmarea legalităţii actelor doveditoare a vânzării, plantelor de nutreţ, din partea Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice O, decid sa nu ia in considerare evidenta stări de fapt a lucrurilor si îi aplica sancţiunea financiara pentru terenurile in cauza.

Invoca nulitatea, astfel solicită să de dispună anularea deciziei de plata nr.X/29.03.2017 deoarece a fost emisa in baza unui raport de control ilegal şi care nu prezintă situaţia reala a culturilor existente in ferma in anul de declarare 2016 pentru motivele arătate mai sus.

In drept - invocă legea 544/2004 si art.72 alin.3) din Regulamentul de punere în aplicare (CE) nr.809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014.

In probatoriu solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri si proba testimoniala cu martori.

Ataşează fotocopiile articolelor invocate din legislaţia europena: art.72 alin.3) din Regulamentul de punere in aplicare (CE) nr.809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014; art. 41 alin.2) din Regulamentul de punere in aplicare (CE) nr.809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014.

Dovada faptului ca respectivele parcele de teren au fost cultivate, anterior discuiri, o face cu următoarele înscrisuri pe care le anexează la prezenta cerere:

-fotocopiile facturilor: factura nr. X din data de 02.07.2016, factura nr. X din data de 03.07.2016, factura nr. X din data de 05.07.2016;

-fotocopiile avizelor de însoţire a mărfii: aviz de însoţire a mărfii nr. X din data de 02.07.2016, aviz de însoţire a mărfii nr. X din data de 03.07.2016, aviz de însoţire a mărfii nr. X din data de 05.07.2016*

-fotocopiile chitanţelor de plata pentru facturile emise pentru plantele de nutreţ: chitanţa nr. X din data de 02.07.2016, chitanţa nr. X din data de 03.07.2016, chitanţa nr. X din data de 05.07.2016.

Cu privire la proba testimoniala, va comunica numele si adresele martorilor pana la primul termen de judecata.

De asemenea, anexează următoarele fotocopii:

-fotocopie dupa Autorizaţia de funcţionare a P.F.A. B D G;

-fotocopie dupa Cartea de identitate a subsemnatului;

-fotocopia Raportului de Control nr. RO/16/OT/X;

-fotocopia comunicării cu numărul X/C din 22.05.2017, prin care A.P.I.A. 011 proroga termenul de pronunţare asupra contestaţiei depuse, pentru a verifica documentele anexate contestaţiei;

-fotocopia Deciziei de Plata nr. X/29.03.2017;

-fotocopia comunicări nr.X/c din data de 12.06.2017 prin care APIA O îi informează ca este respinsa contestaţia făcuta la Decizia de Plata;

-fotocopia Procesului Verbal cu numărul X/19.06.2017, emisă de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice O, in urma sesizării făcute de către A.P.I.A. O;

In caz de neprezentare, solicită judecarea cuzei în lipsa.

La data de 05.12.2017, pârâta AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ – CENTRUL JUDEŢEAN O a formulat întâmpinare prin care  a solicitat respingerea acţiunii  formulată de reclamantă ca neîntemeiată.

In fapt, prin cererea de chemare in judecata înregistrata pe rolul Tribunalului OLT, reclamanta PFA B D. G, cu număr de inregistrare in Registrul Unic de Identificare a exploatatiilor ROX, solicită constatarea nulităţii Raportului de control nr. RO/16/OT/X şi a Deciziei de plată nr. X/29.03.2017, cu consecinţa obligării la plata integrală a subvenţiei pe campania 2016 şi anularea tuturor consecinţelor.

În conformitate cu prevederile OUG nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plaţi directe si plaţi naţionale directe complementare, care se acorda in agricultura în perioada 2015-2020, reclamanta cu ROX a depus cererea de plată cu nr. OT - X/16.05.2016 pentru suprafaţa totală de 94,00 ha în cadrul schemelor de plată pe suprafaţă şi ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul vegetal conform declaraţiei de suprafaţă.

Art. 8 alin. 1 din OUG nr. 3/2015 reglementează toate condiţiile de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească fermierii pentru a fi eligibili la plată. în conformitate cu prevederile lit. s, art. 8 din OUG nr. 3/2015, fermierii sunt obligaţi să identifice, să declare, în cadrul blocului fizic, parcelele agricole utilizate, în aplicaţia electronică GIS, pusă la dispoziţie de către APIA, care permite prelucrarea datelor spaţiale şi alfanumerice privind suprafeţele declarate, şi să utilizeze datele cadastrale disponibile.

La depunerea cererii, reclamanta a semnat formularul V.l. angajamente şi declaraţii, prin care declară că a luat la cunoştinţă de condiţiile şi modalităţile de acordare a plăţilor directe şi a ajutoarelor naţionale tranzitorii si se obligă "să respect condiţiile de eligibilitate şi specifice de acordare a sprijinului financiar pentru schemele de plată în sectorul zootehnic" şi "să respect normele de ecocondiţionalitate şi alte obligaţii relevante reglementate prin legislaţia naţională, pe toată suprafaţă agricolă a exploataţiei."

De asemenea, reclamanta a depus declaraţia de completare a formularului de cerere unică de plată prin IPA-online, declaraţie prin care "preia întreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea şi veridicitatea informaţiilor din cerere".

Având in vedere sesizarea primita la data de 12.07.2016, prin care se solicită verificarea mai multor terenuri necultivate, dar declarate de fermieri, în conformitate cu procedura de control în cazul sesizărilor sau autosesizărilor, instituţia a procedat la realizarea unui control preliminar, din perioada 18.07.2016-25.07.2016, in privinţa suprafeţelor de teren solicitate la plata de către reclamanta PFA B D. G.

In urma acestui control s-a constatat că pe blocurile fizice, 227, 1 şi 201 parcelele PI3a, PX, PX şi P30a „nu sunt eligibile din punct de vedere al componentei ANT1 deoarece aceste parcele au fost găsite cu teren necultivat (970) fiind executata o lucrare de arat sau discuit."

Întrucât controlul s-a făcut în urma unei sesizări şi nu a fost ca urmare a eşantionării în control, conform procedurii s-a solicitat către APIA central o selecţie manuală pentru emiterea raportului de control clasic final pentru campania 2016.

In urma controlului pe teren, raportat la declaraţia fermierului s-au constatat aspecte conform tabelului ataşat.

La punctul X din Raportul de control teren, inspectorii au consemnat următoarele: „In urma controlului efectuat pe teren, la parcela 2a s-a găsit suprafaţa declarata mai mica decât suprafaţa măsurata. S-a aplicat codul PA X. S-a aplicat codul PAX la parcelele: 4a, declarat 105 găsit 104; PI4b - declarat 201, găsit 108; P29a - declarat 108, găsit 201; P31b - declarat 110, găsit 201. S-a aplicat codul PA7 la parcelele: X si X - declarat 415 si s-a găsit 970, iar la PX - declarat 101 s-a găsit 970" .

În ceea ce priveşte codurile de neconformitate:

Codul PA 6 se aplica in cazul in care cultura declarată nu a fost găsită, dar face parte din acelaşi grup de plată, în această situaţie, suprafeţele de teren pe care s-a aplicat au fost confirmate la plata atat pentru componenta SAPS cat si pentru ANT1.

Codul PA 7 - cultura declarată nu a fost găsită, iar cultura prezentă în teren face parte din alt grup de plată.

Acest cod s-a aplicat pe parcelele X, X şi X declarate de fermier cu plante de nutreţ, respectiv grau, iar în teren s-a găsit teren necultivat. In această situaţie suprafaţa se confirmă doar pentru schema SAPS - plată pe suprafaţă, pe teren gasindu-se efectuata un minim de activitate agricola, dar fara a se confirma cultura declarata si implicit nici plata pentru componenta ANT1.

Codul PA 11- suprafaţa declarată a parcelei este mai mare decât suprafaţa confirmată.

In cazul reclamantei diferenţa in minus constatata pe parcela 2 fiind de 1,30ha - suprafaţa ce nu au afectat drepturile de plata pe componenta SAPS -fiind sub pragul de 2 ha si procentul de 3% (conform art. 19 din Regulamentul delegat 640/2014), dar afectând componenta ANT1, ca urmare a cumulării cu celelalte suprafeţe găsite neconforme - totalizând 20,80ha, respectiv 30,71% din suprafaţa determinta.

Astfel, ca urmare a controlului efectuat, în urma introducerii rezultatelor în Sistemul Integrat de Administrare şi Control, cat si a celorlalte documente a fost emisă Decizia de plată nr. X/29.03.2017.

Fata de constatarea nulităţii Raportului de control nr. RO/16/OT/X invocata de reclamanta, solicită constatarea inadmisibilitatii cererii, având in vedere ca acest raport nu este un act administrativ care sa producă el singur consecinţe juridice, ci este un simplu act constatator al unei situaţii de fapt, iar in sensul dispoziţiilor art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004, actul administrativ care produce efecte juridice este Decizia de plata nr. X/29.03.2017.

Astfel, in ceea ce priveşte calificarea raportului de control menţionează că acesta nu se încadrează în categoria actelor administrative, aşa cum sunt definite de Legea nr. 554/2004, el fiind doar un act constatator, premergător emiterii actului administrativ individual.

Mai mult, chiar din cuprinsul acestuia se observă că este un raport pe care APIA, în exercitarea atribuţiilor de autorizare la plata a cererii reclamantei, 1-a emis ca urmare a deplasării în teren şi a constatărilor conform realităţii.

Având in vedere cele menţionate, solicită respingerea cererii de anulare a Raportului de control nr. RO/16/OT/X ca inadmisibila, acest inscris nefiind un act administrativ, ci un document de verificare a unor condiţii de eligibilitate la plata, dar fara a produce el singur consecinţe juridice fata de reclamanta.

Actul administrativ care produce efecte juridice fata de reclamant este doar Decizia de plata nr. X/29.03.2017, emisa in urma coroborării mai multor documente printre care si Raportul de control in teren.

Raportul de control in teren conţine constatarea faptica a situaţiei terenului reclamantei, in campania 2016, dar nu putea atrage in mod automat excluderea la plata pe parcelele neconforme.

In procedura de autorizarea la plata, neconformitatile constatate prin raportul de control puteau fi jusitificate cu documentele depuse de fermier la dosarul cererii sale, documente din care sa rezulte infiintarea culturii pe parcelele respective (facturi de achiziţionare a plantelor ce pretinde ca le-a cultivat: sudan si mazariche, bonuri de efectuare a lucrărilor agricole, de consum motorina si alte inputuri agricole) sau documente din care sa rezulte un eventual caz de forţa majora.

Conform prevederilor art. 8 lit. i din OUG nr. 3/2015, specificate si in Anexa V.Declaratii si Angajamente semnata odată cu Cererea unica de plata 2016, reclamanta avea obligaţia sa notifice APIA, in scris, orice modificare a datelor declarate în cererea unică de plată in termen de 15 zile.

Mai mult, constatările din Raportul de control i-au fost comunicate reclamantei si aceasta a avut posibilitatea justificării lor in termen.

In ceea ce priveşte invocarea de către reclamant a dispoziţiilor art. 72 alin. 3 din Regulamentul CE nr. 809/2014, respectiv ca nu i-ar fi fost comunicat Raportul de control nr. RO/16/OT/X in termenul de 3 luni, precizează urmatorele:

In primul rand dispoziţiile art. 72 alin. 3 paragraful 1 prevăd ca « Orice caz de neconformitate constatat este adus la cunoştinţa beneficiarului în termen de trei luni de la data controlului la faţa locului.», de unde se trage concluzia ca obligatorie este comunicarea neconformitatilor.

Or, neconformitatile constatate i-au fost comunicate reclamantei cu confirmarea primirii din data de 29.08.2016, prin adresa nr. X/25.08.2016 de înaintare a Raporturilor de control preliminar ale fermelor pe care le administrează domnul B D. G, respectiv SC B G SRL, PFA B D. G si B M.

Iar in al doilea rand, următoarele paragrafe ale alin. 3 art. 72 vorbesc despre masurile corective, de remediere a neconformitatilor constatate de către beneficiar, in cazurile expres prevăzute de art. 99 alin. 2 si art. 97 alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, dar care nu se aplica situaţiei reclamantei PFA B D. G.

Neconformitatile constatate in cazul sau nu pot fi remediate -reclamanta nu a infiintat culturile solicitate la plata si nici nu a făcut dovada contrara.

Învederează că inspectorii APIA isi desfăşoară activitate de control pe teren în conformitate cu prevederile Ghidului pentru inspectorii care realizează controlul pe teren - controale realizate prin măsurători clasice pe teren, aprobat prin Decizia Directorului General al APIA.

In cazul reclamantei, in urma unei sesizări venite pe adresa APIA CJ O la data de 12.07.2016, prin care se solicită verificarea mai multor terenuri necultivate, dar solicitate la plata de fermieri, instituţia a procedat la realizarea unui control preliminar al suprafeţelor de teren solicitate la plata sprijinului in 2016, in perioada 18.07.2016-25.07.2016.

La punctul 13 procedura de control în cazul sesizărilor sau autosesizărilor, ghidul stabileşte ca „Rezultatele obţinute în urma controlului pe teren şi înregistrate în rapoartele preliminarii sunt preluate în Rapoartele generate din sistem după efectuarea selecţiei manuale".

Astfel ca Raportul de control nr. RO/16/OT/X, a preluat in totalitate constatările din Raportul de control preliminar din data de 25.07.2016.

In situaţia in care se va aprecia ca Raportul de control nr. RO/16/OT/X este totuşi act administrativ, atunci acelaşi caracter il are si Raportul de control preliminar din data de 25.07.2016, pe care reclamanta nu 1-a contestat la instanţa competenta, drept pentru care va solicită respingerea nulitatea invocata de reclamanta fata de Raportul de control nr. RO/16/OT/X, intrucat neconformitatile i-au fost comunicate in termenul legal si sa se constate tardivitatea contestării neconformitatilor găsite in teren.

In ceea ce priveşte comunicarea efectiva a Raportul de control nr. RO/16/OT/X, învederează ca acesta a fost confirmat în sistemul integrat de administrare şi control la data de 07 martie 2017, fiind comunicat in termen fermierului, care 1-a si contestat la data de 25.04.2017.

Astfel ca, in situaţia in care se va constata ca Raportul de control este act administrativ, învederrează ca reclamanta nu a susţinut aceleaşi motive din cererea de chemare in judecata si in contestaţia administrativa la Raportul de control nr. RO/16/OT/X depusa la instituţie.

In speţa, prin contestaţia nr. X/C/25.04.2017, reclamanta a contestat Raportul de control nr. RO/16/OT/X "pentru faptul ca pe suprafaţa de 16,02ha, situata in tarlaua X, blocul fizic X, existenta in extravilanul localităţii P O, judeţul O pe care PFA B D. G o are in folosinţa agricola, au fost cultivate plante de nutreţ in anul agricol 2016 lucru care nu vine recunoscut in raportul de control comunicat".

Or, prin cererea de chemare in judecata, reclamanta contesta toate parcelele găsite neconforme: parcela X, bloc X, in suprafaţa de 16,02ha; parcela X, bloc fizic 1, in suprafaţa de 1,47 ha; parcela X, bloc fizic 1, in suprafaţa de l,48ha; parcela 30a, bloc fizic 201, in suprafaţa de 3,5ha.

In virtutea dispoziţiilor legale care instituie obligativitatea procedurii administrative, precizează ca si controlul judecătoresc al actelor administrative in discuţie este cantonat la aceleaşi aspecte care au format obiectul contestaţiei, neputand fi extins la altele, care nu au făcut obiectul investirii organului de soluţionare a contestaţiei.

De aceea, apreciază ca instanţa de judecata este legal investita numai in raport cu actele si cu aspectele invocate in contestaţia administrativa, neputand fi supus judecaţii mai mult decât a fost supus contestării in procedura administrativa.

In ceea ce priveşte temeinicia neconformitatilor prevăzute in raportul de control, arată ca in urma controlului s-a constat ca pe parcelele X, X si X - nu se regăsesc culturile declarate, respectiv plante de nutreţ (cod 451) pe primele si grau de toamna (cod 101) -pe ultima, in teren constatandu-se ca pe suprafeţele menţionate nu au fost infiintate culturile declarate (resturile vegetale neconfirmand existenta plantelor de nutreţ si nici a culturii de grau) astfel ca inspectorii in mod corect au aplicat codul de neconformitate 970 -teren necultivat.

Facturile depuse privind vânzarea de plante de nutreţ nu fac dovada cultivării parcelelor declarate neconforme, in condiţiile in care fotografiile realizate de inspectorii APIA O in punctele GPS ale parcelelor poziţionate de reclamanta demonstrează fara putinţa de tăgada lipsa resturilor vegetale si a unei lucrări a terenului pentru înfiinţarea culturii conform declaraţiei.

Mai mult, reclamanta a declarat si in alti ani agricoli plante de nutreţ, astfel incat vânzarea putea fi din campaniile anterioare.

Întreaga procedură de efectuare a controlului este reglementată de Ghidul de control iar fotografiile s-au efectuat tot în conformitate cu aceste prevederi. La capitolul 4.5 din Ghidul de control este redată procedura de pregătire a materialelor necesare controlului pe teren.

Unul din paşii ce sunt realizaţi în pregătirea efectuării controlului este încărcarea în echipamentul GPS a datelor raster (imaginea localităţii) extrase din sistemul informatic şi blocurile fizice care fac obiectul controlului pe teren împreună cu vectorii shape a tuturor parcelelor declarate în aceste blocuri fizice digitizate în IPA.

Aceste date tehnice sunt încărcate în aparatura GPS iar fotografiile sunt associate cu puncte înregistrate cu aparatul GPS care indică clar locul din care au fost efectuate fotografiile, cu limita blocurilor măsurate. Anexăm fotografiile cu imaginile din teren şi imaginile cu punctele preluate pe fiecare parcelă fotografiată.

În finalul operaţiei, datele corespunzătoare acestor puncte sunt recuperate într-un minicalculator portabil în vederea creării planurilor. Toate aceste date tehnice se regăsesc şi pot fi verificate în baza de date a APIA.

In plus, conform Ordinului nr. 352/2015 - SMR 1-h - fermierii sunt obligaţi să întocmească la zi, să păstreze o perioadă de 5 ani şi să prezinte pentru control documentele de evidenţă ale exploataţiei cu privire la suprafaţa agricolă utilizată, structura culturilor, efectivele de animale, tipul şi cantitatea îngrăşămintelor cu azot aplicate pe terenul agricol şi documentele de livrare/expediere a îngrăşămintelor.

Acest document nu a fost prezentat deşi actul normativ reglementa existenţa acestuia pentru toţi fermierii, iar acesta este documentul oficial doveditor al situaţiei fermei.

Pe de altă parte, reclamanta este persoana fizica autorizata care, conform normelor în vigoare, are obligaţia să ţină o evidenta contabilă in partida simpla a întregii activităţi desfăşurate, evidentă din care ar fi trebuit să reiasă date privind efectuarea lucrărilor agricole, respectiv: arat, discuit, înfiinţarea si întreţinerea culturii. Nu este posibil ca reclamanta sa nu poată depună nici măcar o factura, un bon din care sa rezulte exploatarea terenului sau.

Astfel, APIA Centrul JUDEŢEAN O a întocmit şi completat raportul de control în conformitate cu procedurile APIA, iar acesta a stat lai baza emiterii Deciziei de plata nr. X/29.03.2017.

De altfel, reclamanta nu a formulat alte motive de netemeinicie sau nelegalitate a Deciziei nr. X/29.03.2017, susţinerile sale vizând strict constatările Raportului de control pe teren.

Pentru toate aceste motive, având în vedere că PFA B D. G este fermierul care, prin depunerea cererii unice de plata 2016, a solicitat plata pentru o anumita categorie de culturi agricole ce nu au fost regăsite in teren, solicită respingerea acţiunii reclamantei ca neîntemeiată.

În drept, îşi întemeiază prezenta pe dispoziţiile: OUG nr. 3/2015, Ordinul 619/2015, Legea 554/2004, Regulamentul UE nr. 1306/2013 si Regulamentul delegat nr. 640/2014.

În dovedire solicită admiterea probei cu înscrisuri.

Depune in copie conforma cu originalul actele care au stat la baza actelor administrative contestate: Cererea unică de plată 2016; Angajamente şi Declaraţii - PCT. V. 1; Raport preliminar de control; Contestaţie si răspuns la Raport preliminar de control; Raport de control nr. RO/16/OT/X; Contestaţie si răspuns la contestaţia Raportului de control; Extrase din Ghidul pentru inspectorii care realizează controlul pe teren.

 Solicita judecarea cauzei in lipsă, in temeiul art. 223 coroborate cu art. 411 alin. 1 pct. 2 din Codul de Procedura Civila.

La data de 27.12.2017, reclamanta P.F.A. B D. G a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepţiilor procesuale invocate de pârâtă prin întâmpinare şi apărările invocate de aceasta pe fondul cauzei.

Aceasta a învederat că raportul de control este un act administrativ emis de o autoritate publică, în speţă pârâta AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ – CENTRUL JUDEŢEAN O  cu scopul de a reduce plăţile către ferma sa, producând efecte juridice prin faptul că schimbă modul de calcul a sprijinului acordat fermierului, fiind supus prevederilor art. 2 alin. 1 lit. c din legea nr. 544/2014.

În ceea ce priveşte comunicarea raportului de control pârâta încearcă să inducă ideea că aceste prevederi ar fi fost respectate prin transmiterea ciornei fără număr de înregistrare şi cu date diverse faţă de datele înscrise în raportul de control care poartă număr de înregistrare şi a fost comunicat la data de 23.03.2017, adică la opt luni distanţă faţă de perioada 18-25.07.2016 la care se pretinde că a fost efectuat controlul.

Prin sentinţa civilă nr. X/28.03.2018 a Tribunalului Olt a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamanta P.F.A. B D. G în contradictoriu cu pârâta AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ – CENTRUL JUDEŢEAN O şi s-a constat nulitatea raportului de control nr.RO/16/OT/X şi a deciziei de plată NR. X/29.03.2017, fiind obligată pârâta la plata integrală a subvenției pentru campania agricolă 2016, fiind anulate consecințele actelor de mai sus.

Prin decizia Curţii de Apel Craiova nr. X/05.07.2018 a fost admis recursul declarat de pârâta AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ – CENTRUL JUDEŢEAN O împotriva sentinței nr. X/2018 de la 28 Martie 2018, pronunțată de Tribunalul Olt Secția A II-A Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal, în dosar nr. X/104/2017, în contradictoriu cu intimata reclamantă P.F.A. B D. G având ca obiect anulare act administrativ, a fost casată sentința şi trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță, reţinându-se că motivarea primei instanțe nu răspunde acestor exigențe legale, iar în rejudecare, instanța de fond va proceda la examinarea cererii recurentului, va analiza motivat, în fapt şi în drept, toate susținerile din cererea de chemare în judecată şi precizările formulate, în raport cu probele administrate şi cu dispozițiile legale aplicabile pricinii, luând în considerare în aceeași măsură şi apărările formulate de pârâtă, prima instanță urmând a analiza în primul rând în ce măsură raportul de control are natura juridică a unui act administrativ, raportat la dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004, respectiv dacă acesta produce efecte juridice de sine stătătoare. De asemenea, va analiza susținerile recurentei privind comunicarea în termen a raportului de control pentru anul 2016 și relevanța comunicării/necomunicării în termenul de 3 luni, având în vedere că sancțiunea nulității unui act juridic operează pentru cauze anterioare sau concomitente cu momentul adoptării actului.

Dosarul a fost înregistrat în rejudecare pe rolul Tribunalului Olt - Secția a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal la data de 04.09.2018.

Prin încheierea din data de 25.09.2018 instanţa a respins ca neîntemeiată excepţia inadmisibilităţii cererii de constatare a nulităţii raportului de control invocată de intimată, întrucât raportul de control contestat în cauză reprezintă o operaţiune administrativă, o formă procedurală prealabilă actului administrativ, care poate fi atacată odată cu actul administrativ pe care l-a precedat, conform art. 18 alin.2 din Legea 554/2004, instanţa fiind competentă a se pronunţa şi cu privire la legalitatea operaţiunilor administrative (încheierea din data de 25.09.2018 – filele nr. 12-13 din dosarul din rejudecare).

În cursul cercetării judecătoreşti a fost încuviinţată şi administrată proba cu înscrisuri, proba testimonială, fiind audiat martorul C M şi proba cu mijloacele materiale de probă, respectiv cd şi fotografiile imprimate de pe acest cd.

 Analizând materialul probator administrat în cauză instanţa reţine următoarele:

În fapt, la data de 16.05.2016 reclamanta P.F.A. B D. G a formulat cererea de plată înregistrată cu nr. OT-X/16.05.2016 pentru suprafaţa totală de 94 ha în cadrul schemelor de plată pe suprafaţă şi ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul vegetal conform declaraţiei de suprafaţă (filele nr. 78-89 din dosarul de fond).

În perioada 18-25.07.2016 a fost efectuat de către reprezentanţii pârâtei, în urma sesizării nr. X/S/12.07.2016 (fila nr. 47 din dosarul de fond), un control cu privire la situaţia din teren privind-o pe reclamanta P.F.A. B D. G. Cu această ocazie s-a constatat că parcelele fizice nr. X, X, X şi 30a din blocurile fizice X, 1 şi X nu sunt eligibile din punct de vedere al componentei ANT-1 deoarece aceste parcele au fost declarate cu plante de nutreţ, iar în teren au fost găsite terenuri necultivate (cod 970), fiind întocmit în acest sens raportul preliminar de control din data de 21.07.2016 (fila nr. 48 din dosarul de fond), care i-a fost comunicat reclamantei la data de 29.08.2016 (conform dovezii de la fila nr. 49 din dosarul de fond).

Acest raport a fost contestat de reclamantă la data de 28.09.2016 (fila nr. 50 din dosarul de fond), pârâta comunicându-i reclamantei răspunsul la contestaţia sa (fila nr. 51 din dosarul de fond) la data de 02.11.2016 (conform dovezii de la fila nr. 52 din dosarul de fond).

La data de 25.07.2016 a fost întocmit şi raportul de control RO/16/OT/X (filele nr. 57-64 din dosarul de fond), pe care, de asemenea, reclamanta l-a contestat la data de 25.04.2017 (fila nr. X din dosarul de fond), contestaţia fiind respinsă la data de 23.06.2017 (filele nr. 54-55 din dosarul de fond).

Conform acestui raport de control la parcela 2a s-a găsit o suprafaţă mai mică (16,66) decât suprafaţa declarată (17,96), aplicându-i-se codul PA11, la parcelele X şi X a fost declarată cultura cu plante de nutreţ (cod 451) dar au fost identificate terenuri necultivate, aplicându-li-se codul 970, la parcela X a fost declarată cultură de grâu (cod 101) şi a fost identificat un teren necultivat, aplicându-i-se codul 970, la parcela 30a a fost declarată cultură de porumb (cod 108) şi a fost identificată o suprafaţă de 0,53 ha, din suprafaţa totală de 3,5 ha  teren necultivat, aplicându-i-se codurile 108 şi 970.

Aspectele consemnate în acest raport de control sunt confirmate de mijloacele materiale de probă administrate în cauză (cd-ul şi fotografiile de la filele nr. X- verso din dosarul din rejudecare – măsurătorile efectuate cu privire la parcela 2a, blocul fizic 254, filele nr. X-X din dosarul din rejudecare – situaţia identificată cu privire la parcela X, blocul X, filele nr. X-X din dosarul din rejudecare – situaţia identificată cu privire la parcela X, blocul fizic 1, fila nr. X-X din dosarul din rejudecare – situaţia identificată cu privire la parcela X, blocul fizic 1, filele nr. X-X din dosarul din rejudecare – situaţia identificată cu privire la parcela Xa, blocul fizic X şi fila nr. X din dosarul din rejudecare cu privire la măsurătorile efectuate cu privire la porţiunea din această suprafaţă identificată cu teren necultivat). 

Prin decizia de plată nr. X/29.03.2017 emisă de AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ – CENTRUL JUDEŢEAN O s-a stabilit suma de plată faţă de reclamanta P.F.A. B D. G pentru campania 2016, respectiv: total de plată: 87.750,71 lei, sancţiuni multianuale/suplimentare recuperate: 29.572,86 lei şi rest de plată: 58.177,75 lei rezultat din calculul din data de 29.03.2017, format din SAPS – 20.522,38 lei, ANT1- 0 lei, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu – 23.365 lei, plata redistributivă – 5.475,29 lei şi M13.2 – plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative – 8.815,08 lei (filele nr. X-X din dosarul de fond).

În drept, schemele de plăţi, ca mecanisme de susţinere şi de garantare a producătorilor agricoli şi a operatorilor economici, respectiv schemele de plăţi directe şi ajutoarele naţionale tranzitorii, care se aplică în agricultură în perioada 2015 – 2020, sunt următoarele: a) schema de plată unică pe suprafaţă; b) plata redistributivă; c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu; d) plata pentru tinerii fermieri; e) schema de sprijin cuplat; f) schema simplificată pentru micii fermieri (art. 1 alin. 2 din O.U.G. nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015 - 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură).

Schema de plată unică pe suprafaţă presupune acordarea unei plăţi unice pe hectarul eligibil declarat de fermier, decuplată total de producţie (art. 11 alin. 1 din O.U.G. nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015 - 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură).

Ajutoarele naţionale tranzitorii - ANT se acordă în domeniul vegetal şi zootehnic în limita prevederilor bugetare anuale alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (art. 1 alin. 3 din O.U.G. nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015 - 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură).

Acestea reprezintă plăţi care se acordă fermierilor din sectoarele care au beneficiat de plăţi naţionale directe complementare în anul 2013 şi se acordă pentru suprafeţele determinate la plată în anul de cerere (art. 12 alin. 1 şi 3 din O.U.G. nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015 - 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură).

Pentru a beneficia de plăţile directe fermierii trebuie: a) să fie înregistraţi în Registrul unic de identificare, administrat de APIA; b) să depună cerere unică de plată în termen; c) să exploateze un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuştilor fructiferi, suprafaţa parcelei agricole trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha şi/sau, după caz, să deţină un număr minim de animale; d) fermierii persoane fizice care în anul anterior anului depunerii cererii unice de plată au primit plăţi directe de peste 5.000 euro potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) pot dovedi calitatea de fermier activ potrivit prevederilor art. 6 alin. (2) sau (3); e) fermierii persoane fizice care nu au depus cereri unice de plată în anul anterior depunerii cererii, cuantumul estimat al plăţii depăşind plafonul de 5.000 euro, pot dovedi calitatea de fermier activ potrivit prevederilor art. 6 alin. (2) sau (3); f) să declare toate parcelele agricole, în sensul prevederilor art. 72 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013. Fermierii care deţin parcele agricole cu o suprafaţă de până la 0,1 ha nesolicitate la plată pot să nu le declare, cu condiţia ca suprafaţa însumată a acestor parcele să nu depăşească un hectar. De asemenea, fermierii care nu depun cerere pentru nicio plată directă bazată pe suprafaţă nu au obligaţia de a-şi declara parcelele agricole dacă suprafaţa totală nu depăşeşte 1 ha. În toate cazurile, fermierul indică în cererea sa că are la dispoziţie parcele agricole şi, la cererea APIA, indică localizarea acestora. Fermierii care participă la schema pentru micii fermieri, astfel cum este prevăzut în titlul V din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013, nu au obligaţia de a-şi declara parcelele agricole pentru care nu depun cerere de plată, cu excepţia cazului în care o astfel de declaraţie este necesară pentru obţinerea unui alt tip de ajutor sau sprijin; f1) să declare toate zonele de interes ecologic prevăzute la art. 20 alin. (1); g) să declare la depunerea cererii unice de plată datele de identificare şi de contact actualizate şi să notifice APIA despre modificarea acestora în termen de 15 zile calendaristice de la modificare; h) persoanele juridice trebuie să notifice APIA în termen de 15 zile calendaristice cu privire la modificările apărute în înregistrările de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului privind: administratorul/administratorii, sediul social, obiectul de activitate; i) orice modificare a datelor declarate în cererea unică de plată şi în documentele doveditoare survenită în perioada cuprinsă între data depunerii cererii şi data acordării plăţii se comunică în termen de 15 zile calendaristice, în scris, la APIA; j) să înscrie, sub rezerva aplicării sancţiunilor prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, date reale, complete şi perfect valabile în formularul de cerere unică de plată şi în documentele anexate acesteia privind lista suprafeţelor şi/sau efectivele de animale; k) să fie de acord ca datele din formularul de cerere unică de plată să fie introduse în baza de date a Sistemului Integrat de Administrare şi Control, procesate şi verificate în vederea calculării sumelor de plată şi transmise autorităţilor responsabile în vederea elaborării de studii statistice şi de evaluări economice, în condiţiile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare; l) să fie de acord ca datele personale, datele înscrise în cererea unică de plată despre suprafeţele şi animalele din exploataţie să facă obiectul controalelor administrative încrucişate cu bazele de date ale altor autorităţi publice cu competenţe în gestionarea acestor tipuri de date; m) să respecte normele de ecocondiţionalitate prevăzute la art. 93 şi anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, pe întreaga exploataţie; n) să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc că terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se află la dispoziţia lor sau o copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităţilor administrativ-teritoriale, dacă este cazul. Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi trebuie să fie valabile la data depunerii cererii; o) să furnizeze toate informaţiile solicitate motivat de către APIA în termenele stabilite de aceasta; p) să permită efectuarea controalelor de către APIA sau de către alte instituţii abilitate în acest sens, cu respectarea prevederilor legale în vigoare; r) să marcheze în teren limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeaşi cultură cu a parcelei/parcelelor învecinate; s) să identifice, să declare, în cadrul blocului fizic, parcelele agricole utilizate, în aplicaţia electronică GIS, pusă la dispoziţie de către APIA, care permite prelucrarea datelor spaţiale şi alfanumerice privind suprafeţele declarate, şi să utilizeze datele cadastrale disponibile (art. 8 alin. 1 din O.U.G. nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015 - 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură).

Sistemul de identificare a parcelelor agricole se instituie pe baza hărților, a documentelor de registru cadastral sau a altor referințe cartografice (art. 70 alin. 1 din Regulamentul (UE) NR. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune).

Identificarea parcelei/parcelelor agricole utilizate înseamnă declararea, localizarea şi delimitarea în cadrul blocului fizic a parcelei/parcelelor agricole utilizate, în aplicaţia electronică GIS, pusă la dispoziţie de către APIA. Pentru identificare se utilizează informaţiile cadastrale ca urmare a înregistrării sistematice a imobilelor prin Programul naţional de cadastru şi carte funciară, în situaţia în care acestea sunt disponibile şi relevante. Identificarea presupune ca parcela să nu se suprapună peste parcelele declarate de către alţi fermieri şi să nu depăşească limita blocului fizic (art. 2 lit. n1 din Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015 - 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020).

Parcela agricolă reprezintă suprafaţa continuă de teren, care face obiectul unei declaraţii din partea unui singur fermier, cu aceeaşi categorie de folosinţă, pe care se cultivă o singură grupă de culturi, în conformitate cu art. 67 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului; cu toate acestea, în cazul în care se solicită o declaraţie separată privind utilizarea unei suprafeţe care face parte dintr-o singură grupă de culturi în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013, utilizarea respectivă limitează suplimentar, dacă este necesar, suprafaţa respectivă (art. 2 lit. r din Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 619/2015).

La depunerea cererii unice de plată, fermierul identifică parcela agricolă. Suprafaţa declarată a parcelei solicitate la plată este suprafaţa rezultată în urma procesului de digitizare a parcelei în aplicaţia electronică GIS pusă la dispoziţie de către APIA, în conformitate cu documentele care fac dovada utilizării terenului agricol. Excepţie fac cazurile în care pe parcela digitizată se regăsesc suprafeţe neagricole mai mici de 100 de metri pătraţi, dar care însumate depăşesc 100 de metri pătraţi. Suprafaţa digitizată a parcelei poate fi diferită faţă de suprafaţa declarată în limita toleranţei, calculată în aplicaţia electronică GIS, de 0,75 m x perimetrul parcelei digitizate, dar nu mai mare de 1 ha (art. 11 alin. 1 şi 2 din Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 619/2015).

În cadrul Politicii Agricole Comune, statele membre adoptă toate actele cu putere de lege și actele administrative și iau orice altă măsură necesară pentru a asigura protecția eficace a intereselor financiare ale Uniunii și în special pentru: a) a controla legalitatea și corectitudinea operațiunilor finanțate din Fonduri; b) a asigura combaterea eficientă a fraudelor, în special în domeniile cu un nivel de risc mai ridicat, și care să acționeze ca factor disuasiv, ținând cont de costuri și beneficii, precum și de caracterul proporțional al măsurilor;

c) a combate, a depista și a corecta neregulile și frauda; d) a aplica sancțiuni eficace, disuasive și proporționale în conformitate cu dreptul Uniunii sau, în absența acestuia, cu dreptul intern și a iniția proceduri judiciare în acest scop, dacă este nevoie; e) a recupera plățile necuvenite, plus dobânzile aferente, și a iniția proceduri judiciare în acest scop, dacă este nevoie (art. 58 alin. 1 din Regulamentul (UE) NR. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune). De asemenea, statele membre instituie sisteme de gestionare și control eficiente pentru a asigura respectarea legislației care reglementează schemele de sprijin din partea Uniunii, în vederea minimizării riscului ca Uniunea să sufere prejudicii financiare (art. 58 alin. 2 din Regulamentul (UE) NR. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune) .

Statele membre desfășoară, prin intermediul agențiilor de plăți sau al organismelor pe care le-au autorizat să acționeze în numele acestora, controale administrative privind cererile de ajutor pentru a verifica îndeplinirea condițiilor de eligibilitate pentru acordarea ajutorului. Controalele respective sunt completate de controale la fața locului (art. 74 alin. 1 din Regulamentul (UE) NR. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune).

AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ este instituţia responsabilă pentru implementarea schemelor de plăţi directe pentru agricultură, având ca sursă de finanţare FEGA, precum şi fonduri din bugetul naţional şi utilizează, ca instrument de derulare şi gestionare financiară, Sistemul Integrat de Administrare şi Control, aşa cum este definit în Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, pentru gestionarea fondurilor Uniunii Europene şi naţionale destinate agriculturii pentru plăţile prevăzute în cererea unică de plată şi pentru control (art. 4 alin. 2 din O.U.G. nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015 - 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură).

Controlul administrativ înseamnă controlul care are ca scop verificarea corectitudinii şi exhaustivităţii informaţiilor furnizate în cererea unică de plată, în documentele ataşate acesteia sau în alte declaraţii, a respectării conformităţii cu toate criteriile de eligibilitate, cu angajamentele şi cu alte obligaţii privind schema de ajutoare şi/sau măsura de sprijin în cauză, a condiţiilor în care este acordat ajutorul şi/sau sprijinul, a cerinţelor şi a standardelor relevante pentru ecocondiţionalitate, conform art. 24 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 809/2014 (art. 2 lit. i din Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 619/2015).

Controalele la fața locului vizează măsurarea suprafețelor și verificarea criteriilor de eligibilitate, a angajamentelor și altor obligații privind suprafața declarată de beneficiar în cadrul schemei de ajutoare și/sau al măsurilor de sprijin (art. 37 alin. 2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul integrat de administrare și control, măsurile de dezvoltare rurală și ecocondiționalitatea).

Eligibilitatea parcelelor agricole se verifică prin orice mijloc corespunzător. Respectiva verificare include și o verificare a culturii, dacă este cazul. În acest scop, se solicită dovezi suplimentare, dacă este necesar (art. 39 alin. 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul integrat de administrare și control, măsurile de dezvoltare rurală și ecocondiționalitatea).

În cazul în care în cadrul unui control la faţa locului a fost constatată o neconformitate, modificările sau retragerile nu se mai pot face pentru parcelele agricole la care se referă neconformitatea (art. 12 alin. 2 din Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 619/2015).

Neconformitatea reprezintă, în cazul criteriilor de eligibilitate, al angajamentelor sau al altor obligaţii legate de condiţiile de acordare a ajutorului sau sprijinului menţionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, orice nerespectare a acelor criterii de eligibilitate, angajamente sau alte obligaţii sau, în cazul ecocondiţionalităţii, neconformitatea cu cerinţele de reglementare în materie de gestionare din cadrul legislaţiei Uniunii Europene, cu standardele privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor, definite de statele membre în conformitate cu articolul 94 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, sau cu cerinţa privind întreţinerea pajiştilor permanente menţionată la articolul 93 alineatul (3) din acelaşi regulament (art. 2 lit. q din Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 619/2015).

Pentru fiecare control la fața locului efectuat în privinţa schemei de ajutoare pe suprafaţă se întocmește un raport de control care permite analiza detaliilor controalelor efectuate și formularea unor concluzii privind conformitatea cu criteriile de eligibilitate, cu angajamentele și cu alte obligații (art. 41 alin. 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul integrat de administrare și control, măsurile de dezvoltare rurală și ecocondiționalitatea).

Nu se acordă plăţi directe pentru suprafaţa care depăşeşte suprafaţa maximă eligibilă a blocului fizic (art. 10 alin. 1 din Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 619/2015).

Blocul fizic este suprafaţa de teren utilizată în scopuri agricole de unul sau mai mulţi fermieri, delimitată de limite naturale sau artificiale stabile şi care poate include una sau mai multe parcele agricole, iar suprafaţa maximă eligibilă a parcelei de referinţă este suprafaţa maximă pentru care se pot acorda plăţi directe pentru fiecare bloc fizic (art. 2 lit. f  şi x din Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 619/2015).

De asemenea, nu sunt eligibile la plată suprafeţele agricole pe care se constată în urma controlului pe teren că nu s-a desfăşurat activitatea agricolă (art. 10 alin. 5 lit. a  din Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 619/2015); suprafeţele de pârloagă declarate/determinate pe acelaşi amplasament mai mult de 1 an, cu excepţia suprafeţelor arabile menţinute necultivate pe o perioadă mai mare decât 1 an pentru respectarea angajamentelor din cadrul măsurii prevăzute la art. 33 alin. (2) lit. a) din ordonanţă, dacă este respectată activitatea agricolă (art. 10 alin. 5 lit. m din Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 619/2015); şi suprafeţele declarate în cererea unică de plată în afara limitelor blocului fizic; excepţie sunt cazurile în care fermierul semnalează, la depunerea cererii, necesitatea actualizării limitelor blocului fizic, iar APIA confirmă observaţia fermierului pe baza celor mai recente imagini ortofoto sau în urma verificărilor în teren pentru acest scop (art. 10 alin. 5 lit. n din Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 619/2015).

Activitate agricolă înseamnă, după caz: a) producţia, creşterea sau cultivarea de produse agricole, inclusiv recoltarea, mulgerea, reproducerea animalelor şi deţinerea acestora în scopuri agricole; b) menţinerea unei suprafeţe agricole într-o stare care o face adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, fără nicio acţiune pregătitoare care depăşeşte cadrul metodelor şi al utilajelor agricole uzuale, cu respectarea normelor de ecocondiţionalitate; sau c) efectuarea unei activităţi minime pe suprafeţele agricole, menţinute în mod obişnuit într-o stare adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, prin îndepărtarea vegetaţiei prin lucrări de cosit sau discuit ori prin erbicidare cel puţin o dată pe an pe terenul arabil; d) efectuarea unei activităţi minime pe suprafeţele agricole, menţinute în mod obişnuit într-o stare adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, prin păşunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha cu animalele pe care fermierul le exploatează sau un cosit anual pe pajiştile permanente, potrivit prevederilor legislaţiei specifice în domeniul pajiştilor. În cazul pajiştilor permanente situate la altitudini de peste 1.800 m, menţinute în mod natural într-o stare adecvată pentru păşunat, activitatea minimă constă în păşunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, cu animalele pe care le exploatează. Pe suprafeţele de pajişti permanente care fac obiectul angajamentelor multianuale aflate în derulare în cadrul măsurii 214 "Plăţi de agro-mediu" din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013, activitatea minimă constă în păşunat cu asigurarea unei încărcături de cel puţin 0,3 UVM/ha cu animalele pe care le exploatează sau un cosit anual; e) efectuarea unei activităţi minime pe suprafeţele agricole, menţinute în mod obişnuit într-o stare adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, prin realizarea a cel puţin o tăiere anuală de întreţinere şi, respectiv, cel puţin o cosire anuală a ierburilor dintre rânduri sau o lucrare anuală de întreţinere a solului, în cazul viilor şi livezilor (art. 2 alin. 2 din O.U.G. nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015 - 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură).

Pentru a beneficia de acordarea de plăţi în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă, fermierii trebuie să îndeplinească prevederile art. 6, 7 şi art. 8 alin. 1-3, 5-8 din O.U.G. nr. 3/2015 şi ale art. 3-13 din Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 619/2015 (art. 29  din Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 619/2015), iar pentru a beneficia de acordarea ajutoarelor naţionale tranzitorii fermierii trebuie: a) să fie înregistraţi în Registrul unic de identificare, administrat de APIA; b) să depună cerere unică de plată în termen; c) să exploateze un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solarelor, culturilor de hamei, suprafaţa parcelei agricole trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha; d) să declare la depunerea cererii unice de plată datele de identificare şi de contact actualizate; e) persoanele juridice trebuie să notifice APIA în termen de 15 zile calendaristice cu privire la modificările apărute în înregistrările de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului privind: administratorul/administratorii, sediul social, obiectul de activitate; f) orice modificare a datelor declarate în cererea unică de plată şi în documentele doveditoare survenită în perioada cuprinsă între data depunerii cererii şi data acordării plăţii se comunică în termen de 15 zile calendaristice, în scris, la APIA; g) să înscrie, sub sancţiunea legii, date reale, complete şi perfect valabile în formularul de cerere unică de plată şi în documentele anexate acesteia privind lista suprafeţelor şi/sau efectivele de animale; h) să fie de acord ca datele din formularul de cerere unică de plată să fie introduse în baza de date a IACS, procesate şi verificate în vederea calculării sumelor de plată şi transmise autorităţilor responsabile în vederea elaborării de studii statistice şi de evaluări economice, în condiţiile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare; i) să fie de acord ca datele personale, datele înscrise în cererea unică de plată despre suprafeţele din exploataţie să facă obiectul controalelor administrative încrucişate cu bazele de date ale altor autorităţi publice cu competenţe în gestionarea acestor tipuri de date; j) să respecte normele privind ecocondiţionalitatea prevăzute la art. 93 şi anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, pe întreaga exploataţie agricolă (normele privind ecocondiționalitatea includ cerințele de reglementare în materie de gestionare din cadrul dreptului Uniunii și standardele privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor stabilite la nivel național, enumerate în anexa II, referitoare la următoarele domenii: a) mediu, schimbări climatice și bunele condiții agricole ale terenurilor; b) sănătate publică, sănătatea animalelor și sănătatea plantelor; c) bunăstarea animalelor); k) să prezinte, la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia, documentele prevăzute la art. 5 alin. (2); l) să furnizeze toate informaţiile solicitate de APIA în termenele stabilite de aceasta; m) să permită efectuarea controalelor de către APIA sau de către alte instituţii abilitate în acest sens; n) să marcheze în teren limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeaşi cultură cu a parcelei/parcelelor învecinată/învecinate. În cazul în care sunt identificate neconformităţi, dacă limitele parcelelor utilizate în comun nu sunt marcate în teren, fermierii sunt sancţionaţi proporţional în cazurile de neconformitate privind normele de ecocondiţionalitate; o) să identifice, să declare, să localizeze şi să delimiteze parcelele agricole în aplicaţia electronică GIS pusă la dispoziţie de către APIA şi să utilizeze informaţiile cadastrale ca urmare a înregistrării sistematice a imobilelor prin Programul naţional de cadastru şi carte funciară, în situaţia în care acestea sunt disponibile şi relevante (art. 33 alin. 1 din Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 619/2015).

Ajutor naţional tranzitoriu, decuplat de producţie, în cuantum fix pe hectar, se acordă fermierilor din sectorul vegetal care cultivă următoarele culturi amplasate pe teren arabil: cereale (grâu comun, grâu dur, secară, orz, ovăz, porumb, sorg, orez, triticale, porumb dulce şi alte cereale), culturi proteice (mazăre, fasole, bob, lupin, linte, alte leguminoase pentru boabe), plante industriale (floarea-soarelui, rapiţă, soia convenţională, in şi cânepă pentru fibră, tutun, in pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale), rădăcinoase (sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr), cartofi, legume, căpşuni, pepeni, flori şi plante ornamentale, plante de nutreţ, loturi semincere, alte culturi pe teren arabil (art. 34 alin. 1 din Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 619/2015).

Dacă, în ceea ce privește o grupă de culturi (grupe de culturi: suprafețe declarate în scopul activării drepturilor la plată din cadrul schemei de plată de bază sau în scopul acordării plății unice pe suprafață; o grupă pentru fiecare dintre suprafețele declarate în scopul aplicării oricărei alte scheme de ajutoare sau măsuri de sprijin pe suprafață, în cazul căreia este aplicabilă o rată a ajutorului sau a sprijinului diferită; suprafețe declarate în cadrul rubricii „alte utilizări”), suprafața declarată în cadrul oricăror scheme de ajutoare sau măsuri de sprijin pe suprafață depășește suprafața determinată în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul UE nr. 640/2014, ajutorul se calculează pe baza suprafeței determinate, din care se scade dublul diferenței constatate, dacă această diferență depășește 3 % sau două hectare, dar nu depășește 20 % din suprafața determinată. În cazul în care diferența depășește 20 % din suprafața determinată, nu se acordă niciun ajutor sau sprijin pe suprafață pentru grupa de culturi în cauză (art. 19 alin. 1 şi 2 din Regulamentul Delegat (UE) nr. 640/2014 AL Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește Sistemul Integrat de Administrare și Control și condițiile pentru refuzarea sau retragerea plăților și pentru sancțiunile administrative aplicabile în cazul plăților directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală și al ecocondiționalității).

Instanţa constată că sunt neîntemeiate susţinerile reclamantei P.F.A. B D. G din cererea de chemare în judecată legate de nulitatea raportului de control nr. RO/16/OT/X pentru motivul că acesta nu i-a fost comunicat în termenul de trei luni prevăzut de art. 72 alin. 3 din Regulamentul (CE) nr. 809/2014 (conform căruia orice caz de neconformitate constatat este adus la cunoștința beneficiarului în termen de trei luni de la data controlului la fața locului) întrucât în primul rând nulitatea unui act juridic, ca sancţiune care lipseşte actul juridic respectiv de efectele sale specifice, se analizează în raport de momentul încheierii actului juridic, acesta fiind momentul în raport de care se apreciază conformitatea actului juridic cu legea şi nu unul ulterior încheierii actului juridic cum este cel al comunicării sau nu a actului respectiv. De asemenea, necomunicarea raportului de control nu poate atrage nulitatea acestuia, necomunicarea neconformităţilor, dacă această situaţie intervine, oferindu-i persoanei controlate, pentru respectarea dreptului său la un proces echitabil, posibilitatea de a face obiecţiuni la controlul la faţa locului până în momentul când ia cunoştinţă de neconformităţi, or în cauză se observă că reclamanta a avut posibilitatea şi a uzat de dreptul său de a formula obiecţiuni cu privire la constatările de la faţa locului atât în procedura administrativă prealabilă, cât şi în faţa instanţei de judecată unde a reiterat criticile din contestaţiile administrative, adăugând chiar şi critici noi.

În al doilea rând art. 72 alin. 3 din Regulamentul (CE) nr. 809/2014 instituţie obligaţia aducerii la cunoştinţa beneficiarului în termen de trei luni de la data controlului la faţa locului a cazurilor de neconformitate identificate cu ocazia controlului, aspect care în cauză a avut loc întrucât reclamantei i-a fost comunicat raportul preliminar de control din data de 21.07.2016 la data de la data de 29.08.2016 (conform dovezii de la fila nr. 49 din dosarul de fond), în acest raport fiind indicate cazurile de neconformitate constatate.

De asemenea, sunt nefondate susţinerile reclamantului legate de nulitatea raportului de control dedusă din încălcarea dispoziţiilor art. 41 alin. 2 din Regulamentul (CE) nr. 809/2014 (care prevăd că beneficiarului i se oferă posibilitatea de a semna raportul în timpul controlului, pentru a atesta prezența sa la control, și posibilitatea de a adăuga observații. Dacă statele membre utilizează un raport de control întocmit prin mijloace electronice pe parcursul controlului, autoritatea competentă prevede posibilitatea unei semnături electronice a beneficiarului sau posibilitatea ca raportul de control să fie trimis fără întârziere beneficiarului, căruia i se oferă astfel posibilitatea să semneze raportul și să adauge eventuale observații. În cazul constatării oricărei neconformități, beneficiarul primește o copie a raportului de control. În cazul în care controlul la fața locului este efectuat prin teledetecție în conformitate cu articolul 40, statele membre pot decide să nu îi ofere beneficiarului posibilitatea de a semna raportul de control dacă, în urma controlului prin teledetecție, nu s-a constatat nicio neconformitate. Dacă, în urma controalelor respective, se constată o neconformitate, beneficiarului i se oferă posibilitatea de a semna raportul înainte ca autoritatea competentă să ia decizii, pe baza constatărilor, cu privire la eventuale reduceri, refuzuri, retrageri sau sancțiuni.) întrucât reprezentantul reclamantei nu a fost prezent la controlul la faţa locului pentru a se atesta prezenţa sa la control, iar reclamantei i s-au comunicat copii atât de pe raportul preliminar de control din data de 21.07.2016, cât şi de pe raportul de control nr. RO/16/OT/X, aceasta contestându-le pe amândouă la data de 29.08.2016 (conform dovezii de la fila nr. 49 din dosarul de fond) şi la data de 25.04.2017 (fila nr. 53 din dosarul de fond), contestaţii în care a avut posibilitatea de a-şi preciza observaţiile sale cu privire la neconformităţile constatate.

În ceea ce priveşte situaţia de fapt constatată de reprezentanţii pârâtei la faţa locului şi redată în raportul de control şi în decizia de plată nr. X/29.03.2017 se constată că aceasta este confirmată de mijloacele materiale de probă administrate în cauză (cd-ul – fila nr. X din dosarul din rejudecare şi fotografiile şi măsurătorile efectuate de reprezentanţii pârâtei prin aplicaţia GIS care permite prelucrarea datelor spaţiale şi alfanumerice privind suprafeţele şi care utilizează şi datele cadastrale disponibile - filele nr. X-X din dosarul din rejudecare).

Astfel, în ceea ce priveşte suprafaţa parcelei X reclamanta a arătat la termenul din data de 25.09.2018 că suprafaţa declarată a reieşit din propriile măsurători (încheierea din data de 25.09.2018 – filele nr. 12-13 dosarul din rejudecare) deşi pentru identificare suprafaţa declarată a parcelei solicitate la plată ar fi trebuit să fie suprafaţa rezultată în urma procesului de digitizare a parcelei în aplicaţia electronică GIS pusă la dispoziţie de către APIA, în conformitate cu documentele care fac dovada utilizării terenului agricol, şi aceasta ar fi trebuit să utilizeze informaţiile cadastrale ca urmare a înregistrării sistematice a imobilelor prin Programul naţional de cadastru şi carte funciară, în situaţia în care acestea sunt disponibile şi relevante. Deşi reclamanta a declarat pentru această parcelă o suprafaţă de 17,96 ha, din măsurătorile efectuate de reprezentanţii pârâtei a rezultat o suprafaţă de 16,66 ha (cd-ul, raportul de control RO/16/OT/X şi fotografiile de la fila nr. X- verso din dosarul din rejudecare).

În cazul parcelelor X, X, X şi 30a cu privire la care reclamanta a formulat critici se observă din fotografiile ataşate că deşi pentru aceste parcele au fost declarate culturi de plante de nutreţ, grâu şi porumb la faţa locului au fost găsite terenuri necultivate în totalitate, respectiv parţial în cazul parcelei 30a (cd-ul şi fotografiile de la filele nr. 65-66 din dosarul din rejudecare – situaţia identificată cu privire la parcela X, blocul X, filele nr. X-X din dosarul din rejudecare – situaţia identificată cu privire la parcela X, blocul fizic 1, fila nr. X-X din dosarul din rejudecare – situaţia identificată cu privire la parcela X, blocul fizic 1, filele nr. X-X din dosarul din rejudecare – situaţia identificată cu privire la parcela Xa, blocul fizic X şi fila nr. X din dosarul din rejudecare cu privire la măsurătorile efectuate cu privire la porţiunea din această suprafaţă identificată cu teren necultivat).

Declaraţia martorului C M şi facturile de la filele nr. X-X din dosarul de fond privind vânzarea plantelor de nutreţ nu prezintă relevanţă pentru soluţionarea fondului cauzei întrucât în privinţa parcelelor nr. X şi Xa, declarate ca fiind cultivate cu grâu şi porumb martorul nu a făcut nicio menţiune, acesta arătând doar că a efectuat unele transporturi cu baloţi de iarbă pentru reclamantă, el neputând preciza perioada sau locurile exacte din care a efectuat transporturile, arătând că, în vara anului 2016, lunile iunie-iulie,  a luat baloţii din zona Pădurii S, fără a se putea stabili, astfel, cu certitudine dacă transporturile au avut loc înainte sau după efectuarea controlului în perioada 18-25.07.2016 sau dacă iarba fusese recoltată de pe parcelele de teren nr. X din blocul X şi X blocul fizic 1 pe care reclamanta declarase culturi de plante de nutreţ (măzăriche şi iarbă de sudan aşa cum a indicat la termenul din data de 25.09.2018 – filele nr. X-X din dosarul din rejudecare).

Mai mult decât atât din analizarea cd-ului şi a fotografiilor parcelelor X şi X se observă fără dubiu că de pe acestea nu a fost recoltat nimic, aşa cum a susţinut reclamanta la termenul din data de 25.09.2018, terenurile fiind de fapt necultivate cu plante de nutreţ (filele nr. X-X şi X-X din dosarul din rejudecare). De asemenea şi în cazul parcelelor nr. X şi Xa se constată inexistenţa culturilor declarate, respectiv grâu pe toată parcela X, neobservându-se urme de recoltare a grâului aşa cum a susţinut reclamanta că s-ar fi întâmplat, terenul fiind acoperit cu diferite ierburi şi în niciun caz cu grâu (filele nr. nr. X-X din dosarul din rejudecare nu se constată existenţa vreunei culturi de grâu), şi porumb pe o porţiune din parcela nr. Xa, terenul fiind neîntreţinut şi acoperit cu diferite ierburi şi nu cu porumb (filele nr. X-X din dosarul din rejudecare – nu se observă nicio cultură de porumb), fiind astfel irelevante contractul de comodat din 18.04.2010 pentru folosinţa unui utilaj, contractele de vânzare-cumpărare a unor autovehicule sau facturile ataşate de reclamantă (unele dintre aceste facturi fiind emise la mult timp după efectuarea controlului - 10.10.2016-29.12.2016 - astfel că în niciun caz nu pot justifica efectuarea unor lucrări despre care reclamanta a susţinut că au avut loc în primăvara anului 2016).

De asemenea, sunt nefondate şi susţinerile reclamantei legate de o eroare de măsurătoare în cazul parcelei Xa (încheierea din data de 25.09.2018 – filele nr. 12-13 din dosarul din rejudecare), aceste afirmaţii neavând nici un suport probator întrucât reclamanta, deşi îi revenea sarcina probei, conform art. 249 din codul de procedură civilă, nu a combătut în nici un fel măsurătorile efectuate de reprezentanţii pârâtei, astfel că nu a fost înlăturată prezumţia de legalitate şi temeinicie a actul administrativ contestat, respectiv a deciziei de plată nr. X/29.03.2017 emisă de AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ – CENTRUL JUDEŢEAN O.

În raport de cele ce preced tribunalul constată că raportul de control nr. RO/16/OT/X şi decizia de plată nr. X/29.03.2017 contestate au fost emise în mod legal şi temeinic de către pârâtă, în conformitate cu situaţia de fapt identificată cu ocazia efectuării controlului la faţa locului, motiv pentru care se va respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta P.F.A. B D. G în contradictoriu cu pârâta AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ – CENTRUL JUDEŢEAN O.

Reţinând culpa procesuală a reclamantei în declanşarea procesului se va respinge ca neîntemeiată şi cererea acesteia de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, urmând a se lua act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Data publicarii pe portal: 25.02.2020

Domenii speta

Spete similare