Contestatie la executare.

Sentinţă civilă 18191 din 15.12.2011


Sentinţa civila  Nr. 18191/15 decembrie 2011

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 Bucuresti sub numărul de mai sus, contestatorul SOA a formulat, in contradictoriu cu intimata Administratia Finantelor Publice Sector 3 Bucuresti, contestaţie la executare împotriva  somaţiei xxx şi a titlului executoriu xxxx .

In motivarea cererii, a arătat că deciziile accesorii menţionate in titlu nu i-au fost comunicate. Somaţia atacata se referă la dosarul de executare xxx  in care a fost emis titlul executoriu reprezentat de decizia de impunere xxxx  împotriva căreia au promovat contestaţie la executare. Prin sentinţa xxx Judecătoria sector 3 a judecat parţial contestaţia, a disjuns cererea privind contestarea deciziilor dispunând formarea unui alt dosar pe care l-a declinat spre competenta judecare Tribunalului Bucuresti. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Secţiei IX –a sub nr. xxxx şi a fost judecat in 05.04.2011, decizia nefiind redactata.

Contestaţia nu a fost motivată în drept.

Intimata deşi legal citata, nu a depus întâmpinare in termen şi nu a comunicat acte din dosarul de executare deşi a fost citată cu această menţiune.

In cauza a fost încuviinţată şi administrată proba cu înscrisuri.

Analizând cererea, prin prisma probelor administrate, instanţa reţine:

Conform art. 45 din OG nr. 92/2003, actul administrativ fiscal produce efecte din momentul in care este comunicat contribuabilului sau la o data ulterioara menţionata in actul administrativ comunicat, potrivit legii.

Modalităţile de comunicare a actelor administrative fiscale sunt prevăzute de art. 44 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, la alin. 2 lit. d prevăzându-se si posibilitatea realizării acestei comunicări prin publicitate. Deşi din cuprinsul art. 44 alin. 2 din OG nr. 92/2003 s-ar deduce ca formele de comunicare respective sunt echivalente, instanţa constata ca, la alineatul 4, exista precizarea ca dispoziţiile codului de procedura civila privind comunicarea actelor de procedura sunt aplicabile in mod corespunzător. Or, potrivit art. 95 Cpc, citarea si comunicarea actelor de procedura se face prin publicitate numai daca nu s-a aflat domiciliului paratului, ceea ce nu este cazul in speţă de fata.

In prezenta cauza, titlul executoriu xxxx  (f. 5) a avut la baza o serie de decizii calcul accesorii, dar intimata nu a făcut dovada comunicări lor către contestatoare.

Publicarea prin anunţ colectiv pe site-ul MFP a deciziilor, aşa cum am arătat mai sus, nu este o comunicare valabila, AFP având domiciliul contestatorului la care trebuia sa îi comunice actele.

Astfel ca, faţa de disp. art. 45 OG 92/2003, rezulta ca deciziile necomunicate nu produc încă efecte, iar executarea silita începută in temeiul acestei decizii este nelegala, creanţa nefiind exigibila, astfel cum impune art. 379 Cpc. De abia după comunicarea legala a unei decizii, persoana are dreptul si posibilitatea sa formuleze contestaţie chiar la organul fiscal, contestaţie in cadrul căreia să invoce apărări pe fondul deciziilor, urmând ca, doar după expirarea termenului de formulare a contestaţiei sau după respingerea irevocabila  a contestaţiei, titlul de creanţa sa devina executoriu si să poată fi emis titlul executoriu.

 Pentru aceste motive, instanţa va admite contestaţia si va anula titlul executoriu xxxx şi executarea demarata in temeiul acestui titlu.

In temeiul art. 129 alin. 6 C.rp.cv, instanţa va lua act ca reclamantul contestator nu solicită cheltuieli de judecată.