Prin decizia civila nr. 565/07.09.2012, tribunalul a admis recursul declarat de recurenta-contestatoare M.M. si a casat sentinta atacata, trimitând cauza spre rejudecare aceleiasi instante
Pentru a pronunta aceasta hotarâre tribunalul a retinut ca prin cererea formulata si înregistrata la Judecatoria Rosiorii de Vede sub nr. 2950/292 din 13.07.2011, contestatoarea M.M. a formulat în contradictoriu cu intimatele B.T. Suc. G si Executor Bancar C.I.B., contestatie la executare solicitând anularea somatiei nr. 416 din data de 4 iulie 2011 emisa de executorul bancar în cadrul dosarului de executare nr. 99/ 2010 precum si a tuturor actelor de executare întocmite în acel dosar, privitoare la executarea sa silita, cu suspendarea executarii.
În motivarea contestatiei, contestatoarea a aratat ca la data de 4 iulie 2011, a fost emisa somatia ce o ataca prin prezenta contestatie, publicata la aceeasi data, prin care a fost somata ca în termen de o zi sa plateasca urmaritorului B T SA suma de 1.092.968 lei, pe care ar fi garantat-o cu 3 bilete la ordin ce i-au fost comunicate si atasate somatiei, pe care o considera nelegala ca si întreaga executare silita.
A mentionat ca a avut calitatea de asociat la SC D.G.M. SRL, aceasta calitate nemaiavând-o din anul 2009, invocându-se în executarea silita un numar de 3 bilete la ordin ce au fost avalizate de aceasta, în nume propriu, dar care nu au fost niciodata emise pentru sumele prevazute în acestea, biletele la ordin fiind completate exclusiv de banca, ulterior emiterii lor, pentru sume de bani pe care nu le-a garantat niciodata, încercând recuperarea acestora de la contestatoare, în mod ilegal.
A mai aratat ca în perioada cât a fost asociat al societatii mai sus amintite, a fost obligata ca pentru operatiunile curente pe cont ce se derulau prin B T, pentru creditele accesate pentru activitatea curenta, sa lase garantie în banca mai multe bilete la ordin, necompletate, aceasta fiind procedura pe care de altfel a si respectat-o, biletele la ordin nefiind completate cu nicio suma, fiind folosite doar în cazul nerambursarii acelor credite, numai ca acele credite pe care societatea le avea pentru desfasurarea curenta a activitatii, au fost achitate integral de catre societate. În scopul garantarii unui credit de o asemenea valoare, de peste 1.000.000 lei, arata creditoarea ca nu a avalizat niciodata societatea însa pentru ca biletele la ordin se aflau în posesia B T, fara acceptul sau si în mod ilegal, au fost completate cu sumele pe care societatea le avea de plata, completarile fiind de natura sa demonstreze ilegalitatea demersurilor bancii. Astfel, primul bilet la ordin ce are seria BTRL nr. 9494483 se sustine ca ar fi fost emis la data de 06 august 2007 si ca tot atunci l-ar fi avalizat însa aceasta mentiune ce a fost completata exclusiv de bana, ca de altfel si celelalte mentiuni cu privire la suma, sunt mentiuni false, întrucât nu i s-a eliberat acest bilet la ordin,împreuna cu alte cinci bilete la ordin abia la data de 19 ianuarie 2009, asa cum o demonstreaza adresa nr. 39203 din 19 ianuarie 2009 emisa de banca.
A mentionat contestatoarea ca nici în privinta celorlalte doua bilete la ordin, mentiunile nu sunt reale, întrucât a avalizat bilete la ordin exclusiv pentru creditele curente ale societatii ce au fost achitate si nu pentru alt credit pe care doar banca sustine ca l-ar fi garantat în nume propriu. Aceste ultime doua bilete la ordin, au ca data de emitere data de 5 august 2008 si 29 ianuarie 2008, tocmai pentru a induce ideea ca au fost emise pentru garantarea creditului, data de 29 ianuarie 2008, fiind chiar data încheierii unui contract de ipoteca pentru creditul garantat, în conditiile în care a primit biletele la ordin în litigiu, abia în 2009, fiind evidenta încercarea frauduloasa a bancii în aceasta privinta,incluzând-o, fara voie, într-un credit pe care nu l-a garantat niciodata, completând sumele si datele în mod unilateral, dupa ce acestea fusesera avalizate de creditoare, pentru credite curente.
A facut mentiunea creditoarea ca suma solicitata este oricum gresita, întrucât din valoarea totala a creditului a fost achitata o suma de aproximativ 400.000 lei anticipat iar tot în vederea recuperarii aceleiasi sume, a fost vândut la licitatie publica la data de 14 iulie 2010, un apartament situat în B, apartinând societatii, pentru suma de 342.100 lei, fiind adjudecata la acea data de numitul N V, conform procesului-verbal de licitatie din acea data emis de acelasi executor bancar, astfel ca nu mai putea fi, oricum, obligata la acea suma.
În drept, contestatia la executare a fost întemeiata pe disp. art. 399 si urmatoarele Cod procedura civila, art. 401 Cod procedura civila si art. 403 Cod procedura civila.
Contestatoarea a depus la dosar un set de înscrisuri.
La data de 27.07.2011, intimata B T SA Suc A a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestatiei la executare precum si respingerea cererii de suspendare a executarii.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiata pe disp. art. 115, art. 116 si art. 403 Cod procedura civila.
La data de 01.09.2011, contestatoarea a depus la dosar cerere completatoare, prin care a solicitat introducerea în cauza, a SC D.G.M. SRL, în calitate de debitor, societate aflata în procedura insolventei în cadrul dosarului nr. 2916/87/2011 urmând a fi citata la adresa practicianului în insolventa.
Prin încheierea din data de 27 octombrie 2011, a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive atât a intimatei SC D.G.M. SRL, prin adm. jud. cât si a executorului bancar C.I.B..
La data de 03.11.2011, contestatoarea a depus la dosar cerere precizatoare a contestatiei la executare prin care a aratat ca, solicita atât anularea somatiei nr.416 din data de 4 iulie 2011 emisa de executorul bancar, în cadrul dosarului de executare nr.99/2010 si a tuturor actelor de executare întocmite în acest dosar privitoare la executarea sa silita.
Prin sentinta civila nr. 205/26.01.2012, Judecatoria Rosiorii de Vede a respins ca nefondata contestatia la executare privind pe contestatoarea M.M., în contradictoriu cu intimatele B.T. Suc. G, Executor Bancar C.I.B., si SC ,, D.G.M. ,, SRL prin adm. jud..
A respins contestatia la executare fata de executor Bancar C.I.B si SC D.G.M. SRL, prin adm. judiciar, pentru lipsa calitatii procesuale pasive.
A anulat cererea privind suspendarea executarii silite pentru neplata cautiunii.
Pentru a hotarî astfel a retinut ca prin cererea sa, asa cum a fost precizata, contestatoarea a contestat tiltul, solicitând anularea celor 3 bilete la ordin eliberate de SC D.G.M. SRL, în alb, fara protest, avalizate de contestatoare în calitate de administrator si anularea executarii silite si a oricaror acte de executare. Aceasta a invocat aparari de fond, având în vedere ca titlurile executorii nu emana de la o instanta de judecata, faptul ca biletele la ordin nu respecta conditiile de forma impuse de art. 104 pct. 2 si 6 din Legea 58/1934, respectiv conditia privind promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata si mentionarea datei si a locului emiterii.
S-a retinut în concluzie ca prin aceste aparari contestatoarea a criticat valabilitatea biletelor la ordin, atât pe calea contestatie la titlu de drept comun si pe calea opozitiei la executare, procedura speciala reglementata de Legea 58/1934 si distincta de procedura de drept comun.
Instanta a retinut în considerente ca se impune respingerea opozitiei la executare întrucât contestatia la executare prevazuta de art. 399 alin. 3 C.p.civ. vizeaza aspecte de fond ale titlurilor executorii ce nu sunt emise de instantele judecatoresti, nu poate fi utilizata în cadrul biletelor la ordin, care titluri sunt reglementate de o procedura speciala.
Analizând contestatia la executare în cadrul biletelor la ordin, instanta a retinut ca trebuie sa se limiteze la aspecte ce tin de valabilitatea actelor de executare individuale, tinzând la anularea acestor acte de procedura, nu la anularea biletului la ordin în sine.
A retinut astfel valabilitatea celor 3 bilete la ordin în ceea ce priveste executarea silita pornita, a constatat ca nu s-a facut dovada nelegalitatii acesteia, creditorul pornind executarea silita împotriva avalistului M.M. ca persoana fizica, si care este tinut în acelasi mod ca si cel pentru care a garantat astfel cum prevad dispozitiile art. 35 din Legea 58/1934.
Constatând ca obligatia de plata a actiunii nu a fost executata conform art. 403 alin. 3 si 4 C.p.civ., instanta a anulat cererea de suspendare a executarii silite, iar fata de executorul bancar si fata de intimata SC D.G.M. SRL prin administrator judiciar, contestatia a fost respinsa pentru lipsa calitatii procesuale pasive a acestora – sub acest aspect, a retinut la 27.10.2011 ca, societatea falita nu are calitate întrucât executarea silita s-a pornit împotriva avalistului acesteia, M.M., si nu împotriva sa, executorul bancar care nu este legitimat pasiv în conditiile în care nu se vizeaza refuzul acestuia de a proceda la executare.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs-contestatoarea M.M., în termen, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
A motivat ca gresit a retinut instanta ca a solicitat anularea celor 3 bilete la ordin, invocând aspecte de fond, când de fapt s-au contestat formele de executare în speta, somatia 509/17.08.2011, în dosarul conexat.
În acest dosar a fost somata pentru o suma de bani astfel urmând sa înceapa vânzarea imobilului proprietatea sa, imobil care însa nu îi mai apartine în urma unui partaj între soti, intervenit anterior începerii executarii silite.
A considerat ca hotarârea nu este motivata fata de motivele contestatiei din dosarul nou conexat ajungându-se la contradictii între considerente si dispozitiv.
Un alt motiv de recurs vizeaza faptul ca s-a respins contestatia cu motivarea ca atâta timp cât au fost invocate aparari de fond, nu pot fi primite pe calea contestatiei la executare întrucât primeaza procedura fiscala a opozitiei la executare, prevazuta de Legea 58/1934.
Instanta însa a omis motivele din contestatia la executare conexata, caz în care, conform art. 399 alin. 3 C.pr.civ. se pot invoca si aparari de fond.
A apreciat ca în mod gresit s-a respins contestatia fata de SC D.G.M. SRL prin administrator judiciar câta vreme acesta este avalistul catre care s-au eliberat biletele la ordin, chiar si în conditiile în care recurenta este aceea care le-a semnat ca avalist, întrucât peste semnatura a fost aplicata stampila societatii.
Prin întâmpinare, intimata BT SA Suc. Alexandria a cerut respingerea recursului.
Recurenta a depus înscrisuri.
Analizând legalitatea si temeinicia sentintei atacate, tribunalul a constatat ca recursul este întemeiat.
Instanta de fond a fost investita cu solutionarea a doua contestatii la executare pe care le –a reunit, formulate în baza dispozitiilor art. 399 alin.1 si urm. C.p.c, împotriva executarii silite începute din cadrul aceluiasi dosar de executare silita. A retinut ca s –a atacat valabilitatea biletelor la ordin emise de Banca Transilvania atât pe calea contestatiei la executare la titlu, pe dreptul comun cât si pe calea opozitiei la executare, procedura speciala reglementata de dispozitiile Legii 58/ 1934 si care este distincta de procedura de drept comun.
A retinut astfel ca formele de executare silita efectuate în baza unui bilet la ordin pot fi contestate numai pe calea opozitiei la executare, în baza art. 62 din Legea 58/1934, ca în cadrul opozitiei la executare pot fi invocate aparari de fond cu privire la valabilitatea titlului executoriu sau alte aparari legate de raporturile contractuale dintre parti si de executarea sau neexecutarea obligatiilor reciproce prin considerente (f. 133), aratând ca va respinge opozitia la executare, fara însa ca în dispozitivul sentintei sa se refere la aceasta cale speciala de atac împotriva titlului executoriu reglementat de Legea nr. 58/1934.
Constatând ca este investita si cu opozitia la executare, instanta avea de facut aplicarea dispozitiilor Legii 58/ 1934 si avea obligatia sa verifice îndeplinirea conditiilor de executare a actiunii cambiale (termen) si daca somatia cambiala îndeplineste formalismul impus de legea speciala. De aici si calea de atac împotriva sentintei de fond este diferita.
De asemenea, constatând ca executarea silita pornita împotriva recurentei – contestatoare este legala în conditiile în care instanta nu a analizat sustinerea acesteia si probele existente la dosar din contestatia conexata (dosar 3574/292/2011), sustinere în sensul ca imobilul asupra caruia se va porni executarea silita nu se afla în proprietatea recurentei, instanta a pronuntat o sentinta nelegala.
Motivarea instantei este contradictorie, retinând pe de o parte ca recurenta – contestatoare a invocat apararii pe calea opozitiei la executare pe care o va respinge, iar pe de alta parte. ca nu a uzat de aceasta procedura, prioritara fata de dreptul comun si de aceea se impune respingerea contestatiei la executare formulata, motiv pentru care, recursul a fost admis, iar hotarârea atacata a fost casata si trimisa spre rejudecare.
Judecătoria Onești
contestatie la ExECUTARE
Tribunalul Bihor
contestaţia la executare (art.598 NCPP)
Tribunalul Argeș
contestatie la executare
Judecătoria Brezoi
Contestaţie la executare; Competenţă instanţă de executare
Judecătoria Buzău
CONTESTAŢIE LA EXECUTARE- CLAUZE ABUZIVE