R O M Â N I A
JUDECĂTORIA PITEŞTI
SECŢIA CIVILĂ
SENTINŢĂ CIVILĂ Nr.
Şedinţa publică de la 01 Noiembrie 2012
Completul compus din:
PREŞEDINTE C P
Grefier V M
Pe rol judecarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta B.D în contradictoriu cu pârâtul B.F, având ca obiect divorţ cu copii.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns reclamanta personal, asistată de apărător Daniela Florea şi pârâtul personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei că s-a depus la dosar adeverinţa cu veniturile realizate de pârât, precum şi faptul că nu s-a depus la dosar anchetele sociale efectuate la domiciliile părţilor.
Apărătorul reclamantei depune la dosar adeverinţa care atestă veniturile realizate de reclamantă şi referatul de anchetă socială efectuat la domiciliul reclamantei.
Pârâtul precizează că este de acord ca minorul să fie încredinţat spre creştere şi educare reclamantei.
Nemaifiind cereri noi de formulat instanţa constată terminată cercetarea judecătorească şi acordă cuvântul părţilor asupra fondului cauzei.
Reclamanta, prin apărător având cuvântul solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, desfacerea căsătoriei din vina exclusivă a pârâtului, reclamanta să revină la numele avut anterior căsătoriei, să se stabilească autoritatea părintească comună a ambilor părinţi cu privire la minor, să se stabilească locuinţa minorului la reclamantă, obligarea pârâtului la plata cu titlu de întreţinere în favoarea minorului, în contă de 25% din venitul său lunar, începând cu data introducerii acţiunii şi până la majoratul acestuia, cu cheltuieli de judecată.
Pârâtul având cuvântul precizează că nu este de acord cu divorţul.
INSTANŢA,
Deliberând asupra cauzei civile de fata :
Constată că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti la data de 04.04.2012 sub nr. B.F, pentru ca instanţa, prin hotărârea ce va pronunţa, sa dispună desfacerea căsătoriei încheiate la data de 12.09.2009 la Primăria Com. Popeşti Jud. Argeş, din culpa exclusivă a pârâtului; să încuviinţeze reclamantei revenirea la numele avut anterior căsătoriei, respectiv „Itica”; stabilirea locuinţei minorului B.A.I, născu la data de 18.02.2010 în mun. Piteşti, la locuinţa reclamantei în com. Popeşti, sat Slobozia-Traznitu, jud. Argeş la locuinţa mamei sale I. M.; obligarea pârâtului B.F la plata unei pensii de întreţinere pentru minor în cuantum de ¼ din veniturile realizate; exercitarea în comun a autorităţii părinteşti asupra celor doi copii minori conform înţelegerii dintre soţi.
In motivarea cererii, reclamanta a arătat că s-a căsătorit cu pârâtul la data de 12.09.2009, din căsătorie rezultând minorul B.A.I, născut la data de 18.02.2010.
De la momentul încheierii căsătoriei şi până în prezent relaţia lor s-a erodat şi au apărut diverse neînţelegeri, atât din motive financiare cât şi de natură comportamentală. Pârâtul are patima băuturii şi a manifestat de mai multe ori faţă de reclamantă agresiuni verbale şi fizice, fiind nevoită să îndure violenţe care îi provocau leziuni vizibile, dovedite cu certificat medico-legal depus la dosar. În anul 2010 a depus şi o plângere la Poliţe pentru comportamentul violent al pârâtului dar la insistenţele acestuia a retras plângerea dificultăţile economice au condus la tensiuni din ce în ce mai dese, comunicarea a devenit foarte anevoioasă, părţile fiind despărţite, în fapt, de aproximativ o lună, fiecare încercând să-şi croiască un drum în viaţă.
Reclamanta a mai arătat că un alt aspect care demonstrează lipsa de sinceritate şi loialitate a pârâtului faţă de aceasta este faptul că după căsătorie a aflat că acesta avea un copil dintr-o relaţie neoficializată, pârâtul ţinând permanent legătura cu mama acestui copil, continuând în cursul căsniciei lor să se întâlnească pe ascuns, să o ducă la părinţii săi şi să întreţină relaţii extraconjugale. După ce reclamanta aplecat la părinţii săi, pârâtul şi-a adus „amanta” şi copilul în domiciliul conjugal.
A mai arătat că pârâtul este total dezinteresat de cheltuielile gospodăriei, nu a achitat de câteva luni întreţinerea la locuinţă, astfel încât s-au acumulat restanţe în valoare de aprox. 2500 lei.
Reclamanta consideră că este în interesul superior al minorului să aibă locuinţa la ea, fiind singura în măsură dă se ocupe atent de supravegherea şi educarea copilului care se află la o vârstă destul de fragedă, având şi ajutorul mamei sale, iar autoritatea părintească să se exercite în comun, pe baza înţelegerii părţilor.
În drept, au fost invocate prevederile art. 379 alin. 1, corob. cu art. 397, 400, 402 C.civ. şi art. 612 C.pr.civ..
La dosarul cauzei au fost depuse în copie: certificat de naştere al minorului, certificat medico-legal, certificat de căsătorie, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2042/25.08.2009, (f. 9-14).
Pârâtul, legal citat, nu a formulat întâmpinare sau apărări scrise, dar s-a prezentat în faţa instanţei şi a arătat că nu este de acord cu divorţul.
În cauza au fost administrate proba cu înscrisuri, proba testimonială cu un martor: V.O., interogatoriul pârâtului.
Deşi instanţa a dispus efectuarea anchetelor sociale la domiciliile părţilor, a fost efectuată doar ancheta socială de la domiciliul reclamantei.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine că în fapt că părţile s-au căsătorit la data de 12.09.209, căsătoria fiind trecută în registrul de stare civilă al Primăriei com. Popeşti, jud. Argeş, sub nr. 5, iar din căsătoria soţilor a rezultat minorul B.A.I, născut la data de 18.02.2010.
Din probatoriul administrat în cauză, respectiv referatul de anchetă socială efectuat la domiciliul reclamantei, coroborat cu depoziţia martorei V. O., audiată în cauză, instanţa apreciază că relaţiile dintre soţi sunt grav si iremediabil vătămăte, iar continuarea căsătoriei nu mai este posibilă, din cauza comportamentului manifestat de pârât în ceea ce priveşte viaţa de cuplu.
In concret, din declaraţia martorei rezultă că pârâtul este o fire foarte agresivă şi a fost violent cu soţia sa pe care a lovit-o, în nenumărate rânduri i-a împrumutat cu bani, iar după ce reclamanta a plecat cu minorul la domiciliul mamei sale şi i-a cerut soţului său să ii aducă medicamente la copil, când acesta a venit cu medicamentele i-a cerut reclamantei să-i de banii pe acestea, în opinia martorei nemaifiind posibilă continuarea acestei căsătorii.
Susţinerile acestei martore sunt confirmate prin menţiunile referatului de anchetă socială efectuat în cauză. Cu privire la agresiunile fizice manifestate de pârât asupra reclamantei, deşi pârâtul nu le recunoaşte, din certificatul medico-legal depus la dosar la fila 10 rezultă că „numita B.D prezintă leziuni traumatice produse prin lovire cu corpuri dure, ce pot data din 15.08.2010, pentru care necesită 5-6 zile de îngrijiri medicale”.
Prin interogatoriul luat pârât recunoaşte că a manifestat un comportament inadecvat faţă de reclamantă, soldat cu expresii jignitoare şi bruscări fizice, că nu s-a implicat în creşterea şi educarea minorului, dar susţine acesta că din cauza reclamantei, că a contribuit la cheltuielile ocazionate de întreţinerea casei şi procurarea de alimente, îmbrăcăminte şi medicamente pentru minor doar cât au locuit împreună şi că are un copil dintr-o relaţie anterioară.
Din aceleaşi dovezi reiese că reclamanta este cea care se ocupă în mod exclusiv de creşterea şi educaţia copilului.
Având în vedere cele expuse, instanţa va reţine că acţiunea reclamantei, aşa cum a fost formulată, este întemeiată în ceea ce priveşte culpa în desfacerea căsătoriei, urmând să o admită în această măsură si va dispune desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a pârâtului, reţinându-se că prin atitudinea sa manifestată prin neimplicarea în problemele familiei, dezinteresul faţă de fiul său, precum şi comportamentul agresiv faţă de reclamantă a contribuit la destrămarea familiei.
Faţă de cererea reclamantei şi întrucât între părţi nu a intervenit o înţelegere cu privire la purtarea pe viitor de către pârâtei a numelui dobândit prin căsătorie, în baza art. 383 alin.3 din Noul Cod Civil, instanţa va dispune ca aceasta să revină la numele purtat anterior încheierii căsătoriei, acela de „Itica”.
In ceea ce priveste încredinţarea minorului B.A.I, instanţa reţine următoarele:
Potrivit art. 396 Cod civ., instanţa de tutelă hotărăşte, odată cu pronunţarea divorţului, asupra raporturilor dintre părinţii divorţaţi şi copiii lor minori, ţinând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, precum şi, dacă este cazul, de învoiala părinţilor, pe care îi ascultă.
Conform disp. art. 397 Cod civil, după divorţ, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi, afară de cazul în care instanţa decide altfel.
Dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinţi, celălalt părinte păstrându-şi dreptul de a veghea asupra modului de creştere şi educare a copilului, astfel cum rezultă din economia disp. art. 398 Cod civil.
In conformitate cu disp. art.400 alin.1 Cod civil, în lipsa unei înţelegeri dintre părinţi, sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului, instanţa de tutelă stabileşte, odată cu pronunţarea divorţului, locuinţa copilului minor la părintele cu care locuieşte în mod statornic.Potrivit alin. 2 din textul normativ mai sus invocat, dacă până la divorţ copilul a locuit cu ambii părinţi, instanţa îi stabileşte locuinţa la unul dintre ei, ţinând seama de interesul său superior.
In cauza de faţă, instanţa va avea în vedere atitudinea de pasivitate a tatălui pârât constând în dezinteresul faţă de fiul său, pe care nu l-a vizitat de la despărţirea în fapt a părţilor, faptul că pârâtul nu a formulat o cerere în ceea ce priveşte exercitarea autorităţii părinteşti şi stabilirea domiciliului minorului rezultat din căsătoria părţilor, precum şi împrejurarea că minorul locuieşte împreună cu mama reclamantă la domiciliul mamei acesteia în com. Popeşti, jud. Argeş. Aceste aspecte vor fi coroborate şi cu menţiunile referatului de anchetă socială efectuat la domiciliul reclamantei, din concluziile căruia rezultă că, în prezent, reclamanta locuieşte cu minorul la locuinţa mamei sale şi împreună cu un frate al reclamantei, având condiţii materiale pentru creşterea şi îngrijirea copilului. Din acelaşi referat reiese că minorul este ataşat de mama şi bunica acestuia.
Din aceleaşi elemente probatorii reiese că reclamanta realizează venituri cu caracter permanent şi împrejurarea că aceasta oferă condiţii optime de creştere şi educare minorului, adecvate vârstei şi necesităţilor acestuia. Pe de altă parte, mijloacele de probă administrate evidenţiază faptul că tatăl pârât deşi realizează venituri nu este interesat de creşterea şi educarea minorului şi nici nu a formulat o cerere în acest sens. Prin urmare, o măsură de stabilire a domiciliului minorului în locuinţa tatălui, ar însemna plasarea acesteia într-un mediu total nepotrivit dezvoltării sale, ce ar putea avea consecinţe negative asupra evoluţiei personalităţii copilului.
Pentru aceste considerente, instanţa urmează să dea eficienţă disp. art. 397 Cod civil şi să dispună exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi în ceea ce priveşte pe minorul B.A.I, având în vedere cu prioritate interesul superior al copilului.
În ceea ce priveşte locuinţa minorului, instanţa va reţine că numai reclamanta a formulat o cerere în acest sens şi de la despărţirea în fapt a părţilor minorul a locuit împreună cu mama reclamantă, şi văzând faptul că disp. art. 400 alin.1 Cod civil, recomandă stabilirea locuinţei minorului la părintele la care acesta locuieşte în mod statornic, instanţa va dispune stabilirea domiciliului copilului în locuinţa mamei, în com. Popeşti, sat Slobozia-Traznitu, jud. Argeş.
În temeiul art. 402 Cod civ. rap. la art. 499 Cod civil, instanţa urmează să oblige pe tatăl pârât la plata în favoarea copilului, cu titlu de pensie de întreţinere, a cotei procentuale lunare de 25% din venitul său lunar net, începând cu data introducerii cererii şi până la majoratul acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite acţiunea formulată de reclamanta B.D, cu domiciliul în mun. Piteşti, Aleea Negoiul, nr. 2, bl. 10, sc. A, ap. 18, jud. Argeş, în contradictoriu cu pârâtul B.F, cu domiciliul în mun. Piteşti, Aleea Negoiul, nr. 2, bl. 10, sc. A, ap. 18, jud. Argeş.
Desface căsătoria părţilor înregistrată sub nr. 35 în registrul de stare civilă al Primăriei com. Popeşti, jud. Argeş, din vina pârâtului.
Reclamanta va reveni la numele anterior căsătoriei acela de „I”.
Stabileşte autoritatea părintească comună a ambilor părinţi cu privire la copilul A I, născut la data de 18.02.2010.
Stabileşte locuinţa copilului la mamă, în com. Popeşti, sat Slobozia-Traznitu, jud. Argeş.
Obligă pe tată la plata cu titlu de pensie de întreţinere în favoarea copilului a cotei de 25% din venitul său lunar net, începând cu data introducerii cererii şi până la majoratul acestuia.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică azi 01.11.2012
Preşedinte,
C P
Grefier,
V M
Red. C.P.
Tehnored. E.M./28.11..2012
Ex. 4/2 com.