Contestaţie la executare

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ORADEA

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ  Nr. 11973/2013

Şedinţa publică de la ……… 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE ……….

Grefier ………

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe contestator …… şi pe intimat ……….., având ca obiect contestaţie la executare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu se prezintă nimeni.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier.

Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică  din data de ……..2013, fiind consemnate în acea încheiere, care face parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera şi pentru a da posibilitate părţilor să depună concluzii scrise, a amânat pronunţarea pentru data de …...2013, când în aceeaşi compunere şi pentru aceleaşi motive a hotărât următoarele:

INSTANŢA

Constată că prin contestatia la executare înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. de dosar ……….., legal timbrata, contestatorul ……….  in contradictoriu cu intimata ………., a solicitat instanţei ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna anularea tuturor formelor de executare silita pornite impotriva sa, acestea fiind demarate in baza unui titlu executoriu nul de drept, creanta nefiind certa, lichida si exigibila, dreptul creditoarei de completare a titlului dat in alb fiind prescris conform art. 12 alin 2 din legea nr. 58/1934 actualizata privind cambia si biletul la ordin, sa se dispuna restituirea sumelor poprite pana la solutionarea prezentei contestatii, cu cheltuieli de judecata.

Pe cale se exceptie, contestatorul arata ca dreptul creditoarei de a completa titlul executoriu emis in alb accesoriu contractului de credit ……… este prescris conform art. 12 alin 2 din legea nr. 58/1934 actualizata, acesta fiind emis la data de …….2009 in alb, creditoarea fiind in drept de a-l completa pentru executare / plata in termen de 3 ani de la data emiterii. Astfel, raportat la data punerii in executare considera ca titlul executoriu este prescris in ce priveste dreptul creditoarei de a-l mai completa.

Se mai sustine ca executarea silita a fost demarata pentru suma de 120.899,33 lei in baza unui titlu executoriu reprezentat de un bilet la ordin nul de drept, avand in vedere ca nu a fost corect completat, fiind nesocotita Norma Tehnica nr. 4/2009 emisa de BNR privitoare la noul format si continutul biletelor la ordin si combiilor incepand cu data de ……...2008.

Se mai arata ca executarea silita a fost demarata cu incalcarea art. 50 din legea nr. 58/1934, in ceea ce priveste obligatia de instiintare a avalistului referitor la neplata de catre tras.

Se mai sustine ca suma executata silita nu este o creanta certa, lichida si exigibila, avand in vedere ca aceasta reprezinta o linie de credit acordata debitoarei SC ………… SRL, societate in insolventa, care de la data utilizarii liniei de credit timp de 24 de luni a achitat suma de 1700 lei pe luna, reprezentand restituire credit plus dobanda.

Se sustine ca aceste sume achitate lunar nu au fost avute in vedere la momentul executarii, ele nefiind scazute din suma datorata, astfel ca intimata creditoare s-ar imbogati fara just temei.

Pe de alta parte, se mai invedereaza, creditoarea a incasat de la FNGC IMM SA – IFN fondul de garantarte, suma de 59.581,00 lei drept datorie credit existenta la momentul platii de catre fond, sens in care actiunea creditoarei este din punctul de vedere al contestatorului lipsita de interes.

Se mai arata ca procedura insolventei fata de creditorul principal SC ……….. SRL, pentru care a garantat acordarea creditului, nu este inchisa astfel ca intimata isi poate recupera creanta in procedura insolventie, ca urmare a valoficarii bunurilor falitei.

In probatiune, contestatorul a depus la dosarul cauzei in copie inscrisuri.

Intimata a depus la dosarul cauzei Intampinare prin care a solicitat respingerea contestatiei la executare, invocand si exceptia tardivitatii formularii acesteia.

In sustinerea exceptiei tardivitatii, intimata a aratat ca potrivit art. 62 din Legea nr. 58/1934, contestatia trebuia formulata “In termen de 5 zile de la comunicarea somatiunii, debitorul poate face contestatie la executare”. Ori, dupa cum se poate observa din inscrisurile aflate la dosarul executional nr. ……. al BEJ ………, somatia de plata (emisa la …….2013) a fost comunicata initial la data de ……..2013. Ulterior, ca urmare a solicitarii contestatorului, executorul judecatoresc a recomunicat somatia de plata la aceeasi adresa la data de ……..2013. Contestatorul, odata cu inregistrarea contestatiei, cu rea-credinta, a inteles sa ataseze cererii introductive doar dovada de comunicare din data de …..2013, intr-o incercare de inducere a eroare a instantei cu privire la momentul curgerii termenului de inregistrare a contestatiei.

Insumand, arata  ca somatia cambiala a fost comunicata legal si adusa la cunostinta contestatorului la data de ……….2013, de la acest moment curgand termenul de formulare a contestatiei.

Fata de aceste aspecte, in conditiile in care comunicarea somatiei cambiale s-a facut la data de ……….2013, iar contestatia a fost intentata la data de ……..2013, cu depasirea termenului legal imperativ, solicita sa se admita exceptia tardivitatii si sa respingeti actiunea ca fiind tardiv introdusa.

Pe fondul contestatiei, intimata a arata ca la data de 04.06.2013, ….. a intentat contestatie la executare (in acord cu prevederile Legii nr. 58/1934) prin care a inteles sa critice actele de executare cambiala indreptate impotriva sa in cadrul dosarului executional nr. …………. Acesta a solicitat instantei admiterea contestatiei si anularea tuturor formelor de executare, restituirea sumelor poprite, precum si acordarea cheltuielilor de judecata.

Actele de executare silita ce fac obiectul dosarului executional nr. …… al BEJ C……sunt indreptate inpotriva avalistului ……, pentru o creanta totala de 129.417,78 lei. Titlul executoriu care sta la baza executarii cambiale reprezinta un Bilet la ordin emis de SC …….SRL si avalizat in nume personal de …….

Se mai arata ca sustinerile contestatorului sunt neintemeiate si urmeaza a fi respinse de catre instanta.

In literatura de specialitate Biletul la ordin este definit ca fiind acel inscris comercial prin care o persoana numita emitent isi asuma obligatia personala si neconditionata sa plateasca pentru respectivul inscris unei alte persoane numita beneficiar (creditor) o anumita suma de bani, la o data fixa numita scadenta si intr-un loc bine determinat.

Totodata, potrivit art. 33-35 din Legea 58/1934 privind cambia si biletul la ordin: “plata unei cambii poate fi garantata printr-un aval pentru intreaga suma sau numai pentru o parte din ea. Aceasta garantie poate fi data de un tertiu sau chiar de un semnatar al cambiei. Avalul este socotit ca rezulta din simpla semnatura a avalistului pusa pe fata cambiei...”

In aceeasi ordine de idei, in acord cu dispozitiile art. 35 alin.1 din Legea 58/1934, “Avalistul este tinut in acelasi mod ca si acela pentru care a garantat”.

Potrivit dispozitiilor pct. 207 – Normele cadru ale BNR 6/1994: “Obligatia avalistului este o obligatie cambiala autonoma, in sensul  ca avalistul se poate servi in contra posesorului de exceptiile derivand din raporturile sale personale cu acesta, daca ele exista, dar in niciun caz nu se poate servi de exceptiile personale ale persoanei pentru care a dat avalul fata de posesorul cambiei. Posesorul poate sa se indrepte pe cale legala direct in contra avalistului obligatului pricipal, pe calea actiunii cambiale directe, fara a mai fi respectata ordinea din dreptul civil, caci obligatia acestuia este o obligatie autonoma si solidara.”

Impotriva actelor de executare cambiala, contestatorul a adus diferite critici pe care le combate dupa cum urmeaza:

1.Contestatorul sustine ca dreptul creditoarei de completa titlul executoriu emis IN ALB ar fi prescris, “creditoarea fiind in drept de a-l completa pentru executare/plata in termen de 3 ani de la data emiterii”. Rationamentul contestatorului este gresit, intrucat, desi in sustinerea tezei se invoca dispozitiile art. 12 alin. 2 din Legea 58/1934, se pierde din vedere faptul ca prevederile acestei legi traseaza cadrul juridic al institutiei “cambiei”. Legea nr. 58/1934 reglementeaza inclusiv institutia Biletului la ordin, dar prevederile legii enuntate anterior se aplica numai in masura in care nu contravin naturii juridice a acestui titlu de credit.

De asemenea, la o simpla analiza a prevederilor art. 12 din Legea 58/1934 observam faptul ca: “Daca o cambie, necompletata la emitere, a fost completata fara a se tine seama de intelegerile intervenite, neobservarea acestor neintelegeri nu va putea fi opusa posesorului, afara numai daca acesta a dobandit cambia cu rea-credinta sau a savarsit o greseala grava in dobandirea ei”. Rezulta asadar ca, raportat la natura juridica a Biletului la ordin, aceea de a fi un “titlu complet, abstract, si care creeaza obligatii autonome”, rezulta ca toate obligatiile care se nasc odata cu emiterea Biletului la ordin au o existenta de sine statatoare si sunt prezumate a fi valabil nascute, operand implicit prezumtia de buna-credinta a posesorului Biletului la ordin.

Insumand, observam faptul ca intimata este un posesor de buna credinta a Biletului la ordin ce sta la baza executarii silite, astfel incat nu ii pot fi opuse criticile formulate, din moment de contestatorul nu a probat in niciun moment faptul ca subscrisa “am dobandit cambia cu rea-credinta sau am savarsit o greseala grava in dobandirea ei”.

2.De asemenea, contestatorul sustine ca intimata ar fi inceput “executarea silita in baza unui alt Bilet la ordin, si ca respectivul titlul nu mai este actual in raport cu dispozitiile ce se desprind din art. 9 alin. 2 si 3 din Norma Tehnica nr. 5/2008 a BNR”. Aprecierile contestatorului sunt, si in acest caz, neintemeiate. Dintr-o simpla analiza a Biletului la ordin contestat reiese faptul ca acesta indeplineste toate conditiile de valabilitatea si validitate pentru a fi pus in executare in mod legal. Astfel, la momentul punerii in executare titlu avea completate toate campurile prevazute sub sanctiunea nulitatii (data emiterii, data scadentei, locul platii, etc.), avand inclusiv aplicata stampila si semnatura emitentului, precum si cea a avalistului, in acord cu dispozitiile Normei Tehnice a BNR nr. 5/2008, astfel cum a fost completata prin NormaTehnica nr. 4/2009 a BNR.

Invedereaza instantei ca posibilitatea emiterii in alb a Biletelor la ordin este prevazuta in mod expres de lege. Potrivit pct. 70 din Normele cadru ale BNR nr. 6/1994(aplicabile si biletului la ordin): “Cambia in alb este titlu care cuprinde numai semnatura tragatorului, iar uneori si o parte din mentiunile cerute de art. 1 din Legea cambiei si biletului la ordin.” De asemenea, conform pct. 71: ”Mentiunile care lipsesc trebuie sa fie completate de catre posesor atunci cand acesta prezinta titlul la plata sau il remite unei institutii de credit in scopul prezentarii la plata...”

3.Totodata, in cadrul actiunii introductive se invoca faptul ca executarea cambiala ar fi fost inceput fara ca subscrisa sa fi “instiintat avalistul cu privire la refuzul de a plati al trasului, astfel cum prevede art. 50 din L58/1934”. Ori, revenind la aspectele discutate anterior, L 58/1934 se aplica institutiei Biletului la ordin in masura in care prevederile legii nu sunt incompatibile cu natura juridica a acestui titlu de credit. Remarcam faptul ca sunt aduse critici cu privire la lipsa instiintarii avalistului fata de refuzul de plata al “trasului”, ori, institutia Biletului la ordin nu este compatibila cu notiunea de “tras” (specifica cambiei). Acestea fiind spuse, remarcam faptul ca prevederile art. 50 din L.58/1934 nu sunt aplicabile in speta de fata din moment ce nu exista in cadrul raporturilor juridice create un “tras” care sa accepte “obligatia de a plati” rezultata din emiterea Biletului la ordin.

De asemenea, in cadrul actiunii introductive, se arata faptul ca suma urmarita nu reprezinta in fapt o creanta, certa, lichida si exigibila, ca s-ar urmari o imbogatire fara justa cauza, ori se invoca faptul ca creditul acordat ar fi fost garantat de FNGCIMM SA.

Aceste chestiuni superflue au menirea de a sublinia, daca mai era nevoie, cadrul general trasat de intreaga actiune introductiva, un cadru din care se remarca incercarile disperate de sustragere a contestatorului de la demersurile de executare silita indreptate impotriva sa.

In combaterea acestor alegatii, invedereaza instantei ca debitul ce urmeaza a fi recuperat pe calea executarii silite indeplineste conditiile de a fi cert, lichid si exigibil.

Potrivit art. 662 din CPC: 1.“Executarea silita nu se poate face decat daca creanta este certa, lichida si exigibila”.

2. “Crenta este certa cand existenta ei neindoielnica razulta din insusi titlul executoriu”.

3. “Creanta este lichida atunci cand obiectul ei este determinat sau cand titlul executoriu contine elemente care permit stabilirea lui”.

4. “Creanta este exigibila daca obligatia debitorului este ajunsa la scadenta sau acesta este decazut din beneficiul termenului de plata”.

Din analiza prevederilor legale, raportat la caracteristica Biletului la ordin care reprezinta nu numai un instrument de plata, ci si un titlu de credit, avand in vedere momentul declararii scadentei anticipate a creditului (cu efectele ulterioare), rezulta fara putinta de tagada faptul ca debitul supus executarii silite indeplineste conditiile de a fi cert, lichid si exigibil.

De asemenea, contestatorul arata faptul ca creditul acordat societatii ………. SRL ar fi fost garantat cu un imobil reprezentand “teren intravilan situat in Oras ………., inscris in CF …., cadastral ………, suprafata 250 mp.”

In primul rand, acest aspect nu are nicio inraurire asupra contestatiei pendinte, creditorul urmaritor putand sa puna in executare orice titlu executoriu in vederea satisfacerii integrale a creantei sale. Nu subzista rationamentul contestatorului conform caruia era necesar ca in prealabil intimata sa puna in executare contractul de ipoteca si ulterior Biletul la ordin. Potrivit dispozitiilor legale, creditorul are posibilitatea de a analiza gradul de solvabilitate al diferitilor debitori, si in functie de solvabilitatea acestora sa demareze executarea silita, fara a fi tinut sa execute cu întâietate un anumit titlu executoriu.

In aceeasi ordine de idei, potrivit pct. 207 – Normele cadru ale BNR nr. 6/1994: “Posesorul poate sa se indrepte pe cale legala direct in contra avalistului obligatului principal, pe calea actiunii cambiale directe, fara a mai fi respectata ordinea din dreptul civil, caci obligatia acestuia este o obligatie autonoma si solidara.”

Aceste prevederi legale deschid calea pentru subscrisa, in baza obligatiei autonome si solidare a avalistului, de a-mi indrepta actele de executare silita direct contra avalistului, nefiind tinuta sa execut in prealabil emitentul biletului la ordin (SC ……… SRL).

Totodata, trebuie sa tinem cont de caracteristica esentiala a Biletului la ordin, aceea de “titlu abstract”- drepturile si obligatiile rezultate din cambie exista in mod valabil, independent de cauza juridica care le-a generat (raporturile fundamentale).

Ori, prin criticile enumerate mai sus, cu privire la cuantumul creantei supuse executarii cambiale, la faptul ca respectiva creanta nu este certa, lichida si exigibila sau cu privire la garantiile instituite odata cu acordarea creditului, se analizeaza practic raportul juridic fundamental, iar aceste aspecte nu pot face obiectul analizei de catre instanta in cadrul contestatiei pendinte (reglementata de Legea 58/1934). Aceste idei sunt intarite si de faptul ca obligatia avalistului este o obligatie autonoma, in sensul  ca “avalistul se poate servi in contra posesorului de exceptiile derivand din raporturile sale personale cu acesta, daca ele exista, dar in niciun caz nu se poate servi de exceptiile personale ale persoanei pentru care a dat avalul fata de posesorul cambiei.”

In sustinerea pozitiei sale procesuale intimata a depus la dosarul cauzei in copie inscrisuri.

In drept invoca art. 205 C.proc.civ, art. 12, art. 33-35 din legea 58/1934, pct. 207- Norme cadru BNR 6/1994.

Instanta a incuviintat pentru parti proba cu inscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Referitor la exceptia tardivitatii formularii contestatiei la executare, instanta o va respinge ca neintemeiata pentru motivele ce urmeaza.

Astfel, dupa cum rezulta din proba cu inscrisurile de la dosar, instanta va retine ca somatia executionala i-a fost comunicata contestatorului in data de …...2013, iar contestatia la executare a fost inregistrata la instanta la data de ………..2013, cu respectarea termenului de 15 zile prevazut de art. 714 cod. proced civ., precum si cu respectarea termenului de 5 zile prevazut de art. art. 62 din Legea nr. 58/1934.

Sustinerea intimatei in sensul ca termenul de 15 zile pentru formularea contestatiei la executare ar fi curs de la data de …..2013, cand i s-ar fi comunicat contestatorului o alta pretinsa somatie ( emisa la data de …………...2013), este neintemeiata.

Astfel, chiar in conditiile in care contestatorului i-ar fi fost emisa o alta somatie de executare ( alta decat cea comunicata la data de 30.05.2013), acesta poate formula cate o contestatie la executare distincta pentru fiecare act de executare  intreprins impotriva sa, dupa cum rezulta din prevederile art. 711 cod procedura civila.

In consecinta, raportat la somatia emisa in data de …….2013, care constituie in mod evident „un act de executare”, in sensul art. 711 cod proced civ, contestatia la executare ce face obiectul prezentei cauze, este formulata in termenul legal de 15 zile prevazut de art. 714 cod. proced civ., astfel ca va fi respinsa ca neintemeiata exceptia tardivitatii formularii contestatiei la executare, invocata de intimata prin intampinarea depusa la dosarul cauzei.

Pe fondul cauzei, instanta va retine ca intre prin contractul de credit nr ……… intimata …… BANK SA a acordat firmei SC ….. SRL o linie de credit in suma de 120.000 RON pentru o perioada de 1 an. Creditul a fost garantat de societatea –debitor principal - cu o garantie ipotecara constand in teren intravilan situat in oras ……, inscris in CF ….., cadastral …….., in suprafata de 250 mp, teren evaluat la data acordarii creditului la suma de 31 500 EURO si cu un Bilet la Ordin in alb avalizat fara protest de contestatorul din prezenta cauza, ...

Totodata Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii a garantat rambursarea liniei de credit pana la concurenta sumei de 60000 RON reprezentand ½  din suma imprumutata.

In data de ……...2010, debitorul principal - SC …….. SRL – a intrat in procedura insolventei iar din acea data nu au mai fost achitate obligatiile catre creditoarea intimata U……………..

La data de …….2011 Tribunalul Bihor admite cererea administratorului judiciar si dispune trecerea SC .. in faliment, procedura falimentului facand obiectul dosarului nr ……….. aflat pe rolul Tribunalului Bihor.

Ca urmare a intrarii in insolventa a debitorului principal, intimata creditoare a demarat executarea silita impotriva contestatorului …… in dosar executional nr. ………, pentru incasarea unei sume totale de 129.417,78 RON, in baza titlului executoriu reprezentat de Biletul la Ordin emis la data de ……...2009 de SC ……..SRL si avalizat de catre contestator.

Suma urmarita silit in cuantum total de 129.417,78 RON, este compusa din: 120.899,33 lei, 8.072 lei reprentand onorariu executor judecatoresc, 12,45 lei taxa judiciara de timbru si 434 lei cheltuieli de executare silita.

In ceea ce priveste suma de 120.000 lei, reprezentand debit principal ( credit acordat), instanta va retine ca intimata a incasat  suma de 59.581 lei de la Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, situatie in care nu-l mai poate urmari silit pe contestator decat pentru suma de 60.419 lei ( diferenta dintre 120.000 lei si 59.581 lei), in caz contrar intimata incasand de doua ori aceeasi suma, imbogatindu-se fara justa cauza.

In acelasi sens, instanta va retine ca impotriva contestatorului a fost demarata o executare silita de catre Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, in dosarul nr. executional nr ……… al BEJ ……., pentru suma de 59 581 RON in baza aceluiasi Bilet la Ordin, ca actiune in regres pentru suma platita in locul debitorilor SC ………...

Sustinerile intimatei in sensul ca de fapt suma de 120.899,33 lei ar reprezenta debit restant ( prin scaderea sumei achiate de garantul Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii) la care s-ar adauga penalitati de intarziere, nu pot fi retinute de catre instanta.

Astfel din cuprinsul dosarului executional si chiar din cuprinsul somatiei emise rezulta in mod evident ca suma de 120.899,33 lei este urmarita cu titlu de „pretentii”, adica debit principal.

In consecinta instanta apreciaza ca doar o parte din suma urmarita slit cu titlu de debit principal  reprezinta o creanta certa, lichida si exigibila in sensul art. 662 cod procedura civila, anume dosar suma de 60.419 lei ( diferenta dintre 120.000 lei si 59.581 lei).

In ceea ce priveste apararile contestatorului referitoare la „prescriptia titlului executoriu” sau la „nulitatea” titlului executoriu, instanta le va respinge ca vadit neintemeiate,

Astfel,  dupa cum s-a aratat in literatura de specialitate si in practica judiciara,  Biletul la ordin poate fi definit ca fiind acel inscris comercial prin care o persoana numita emitent isi asuma obligatia personala si neconditionata sa plateasca pentru respectivul inscris unei alte persoane numita beneficiar (creditor) o anumita suma de bani, la o data fixa numita scadenta si intr-un loc bine determinat.

Totodata, potrivit art. 33-35 din Legea 58/1934 privind cambia si biletul la ordin: “plata unei cambii poate fi garantata printr-un aval pentru intreaga suma sau numai pentru o parte din ea. Aceasta garantie poate fi data de un tertiu sau chiar de un semnatar al cambiei. Avalul este socotit ca rezulta din simpla semnatura a avalistului pusa pe fata cambiei...”

In aceeasi ordine de idei, in acord cu dispozitiile art. 35 alin.1 din Legea 58/1934, “Avalistul este tinut in acelasi mod ca si acela pentru care a garantat”.

Potrivit dispozitiilor pct. 207 – Normele cadru ale BNR 6/1994: “Obligatia avalistului este o obligatie cambiala autonoma, in sensul  ca avalistul se poate servi in contra posesorului de exceptiile derivand din raporturile sale personale cu acesta, daca ele exista, dar in niciun caz nu se poate servi de exceptiile personale ale persoanei pentru care a dat avalul fata de posesorul cambiei. Posesorul poate sa se indrepte pe cale legala direct in contra avalistului obligatului pricipal, pe calea actiunii cambiale directe, fara a mai fi respectata ordinea din dreptul civil, caci obligatia acestuia este o obligatie autonoma si solidara.”

Apararile contestatorului ca dreptul creditoarei de completa titlul executoriu emis in alb ar fi prescris, sunt neintemeiate.

Astfel, desi in sustinerea apararii se invoca dispozitiile art. 12 alin. 2 din Legea 58/1934, se pierde din vedere faptul ca prevederile acestei legi traseaza cadrul juridic al institutiei “cambiei”. Legea nr. 58/1934 reglementeaza inclusiv institutia Biletului la ordin, dar prevederile legii enuntate anterior se aplica numai in masura in care nu contravin naturii juridice a acestui titlu de credit.

De asemenea, din cuprinsul prevederilor art. 12 din Legea 58/1934 se observa ca: “Daca o cambie, necompletata la emitere, a fost completata fara a se tine seama de intelegerile intervenite, neobservarea acestor neintelegeri nu va putea fi opusa posesorului, afara numai daca acesta a dobandit cambia cu rea-credinta sau a savarsit o greseala grava in dobandirea ei”.

Rezulta asadar ca, raportat la natura juridica a Biletului la ordin, aceea de a fi un “titlu complet, abstract, si care creeaza obligatii autonome”, rezulta ca toate obligatiile care se nasc odata cu emiterea Biletului la ordin au o existenta de sine statatoare si sunt prezumate a fi valabil nascute, operand implicit prezumtia de buna-credinta a posesorului Biletului la ordin.

In speta, intimata este un posesor de buna credinta a Biletului la ordin ce sta la baza executarii silite, astfel incat nu ii pot fi opuse criticile formulate, din moment de contestatorul nu a probat in niciun moment faptul ca intimata “a dobandit cambia cu rea-credinta sau am savarsit o greseala grava in dobandirea ei”.

 De asemenea, contestatorul sustine ca intimata ar fi inceput “executarea silita in baza unui alt Bilet la ordin, si ca respectivul titlul nu mai este actual in raport cu dispozitiile ce se desprind din art. 9 alin. 2 si 3 din Norma Tehnica nr. 5/2008 a BNR”.

Si aceste sustineri sunt neintemeiate, in conditiile in care  dintr-o simpla analiza a Biletului la ordin contestat reiese faptul ca acesta indeplineste toate conditiile de valabilitatea si validitate pentru a fi pus in executare in mod legal. Astfel, la momentul punerii in executare titlu avea completate toate campurile prevazute sub sanctiunea nulitatii (data emiterii, data scadentei, locul platii, etc.), avand inclusiv aplicata stampila si semnatura emitentului, precum si cea a avalistului, in acord cu dispozitiile Normei Tehnice a BNR nr. 5/2008, astfel cum a fost completata prin NormaTehnica nr. 4/2009 a BNR.

De altfel, posibilitatea emiterii in alb a biletelor la ordin este prevazuta in mod expres de lege, dupa cum dispune pct. 70 din Normele cadru ale BNR nr. 6/1994 (aplicabile si biletului la ordin): “Cambia in alb este titlu care cuprinde numai semnatura tragatorului, iar uneori si o parte din mentiunile cerute de art. 1 din Legea cambiei si biletului la ordin.”

De asemenea, conform pct. 71: ”Mentiunile care lipsesc trebuie sa fie completate de catre posesor atunci cand acesta prezinta titlul la plata sau il remite unei institutii de credit in scopul prezentarii la plata...”

Totodata, in cadrul actiunii introductive se invoca faptul ca executarea cambiala ar fi fost inceput fara ca intimata sa fi “instiintat avalistul cu privire la refuzul de a plati al trasului, astfel cum prevede art. 50 din L58/1934”.

Or, legea nr. 58/1934 se aplica institutiei Biletului la ordin in masura in care prevederile legii nu sunt incompatibile cu natura juridica a acestui titlu de credit.  Criticile cu privire la lipsa instiintarii avalistului fata de refuzul de plata al “trasului”, sunt nefondate in conditiile in care institutia Biletului la ordin nu este compatibila cu notiunea de “tras” (specifica cambiei).

In ceea ce priveste suma de 8.072 lei reprentand onorariu executor judecatoresc, instanta apreciaza ca acesta a fost calculat in mod nelegal, mai cu seama in conditiile in care debitul principal datorat de contestator este doar de 60.419 lei ( diferenta dintre 120.000 lei si 59.581 lei).

Astfel, potrivit art. 39 din legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti: “ (1) Executorii judecătoreşti au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale şi maximale stabilite de ministrul justiţiei, cu consultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. În cazul executării silite a creanţelor având ca obiect plata unei sume de bani, onorariile maxime sunt următoarele:

a) pentru creanţele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;

b) pentru creanţele în valoare de peste 50.000 lei, dar până la 80.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5.000 lei plus un procent de până la 3% din suma care depăşeşte 50.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite; (….) “

In consecinta, avand in vedere ca valoarea creantei ce face obiectul executarii silite este de 60.419 lei, onorariul maximal pe care il poate percepe executorul judecatoresc in speta este de 5.312,57 lei ( 5.000 lei + 312,57 ce reprezinta 3% din 10.419 lei, adica din suma ce depaseste 50.000 lei).

In consecinta, pentru motivele de fapt si de dpept mai sus aratate, instanta va admite in parte contestatia la executare, in sensul ca va anula in parte actele si formele de executare silita intreprinse in dosarul executional nr. 150/E/2013 al BEJ ………., pentru suma urmarita cu titlu de debit ce depaseste 60.419 lei, precum si pentru suma urmarita cu titlu de cheltuieli de executare ( onorariu executor judecatoresc) ce depaseste 5.312,57 lei, respingand ca neintemeiate celelalte pretentii.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, instanţa constată că nu s-a făcut dovada de către contestator a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaţial, iar taxa judiciară de timbru se restituie contestatorului, în condiţiile prevăzute de art. 23, alin. 1, lit. e) din legea nr. 147/1997, neputând fi inclusă în cuantumul cheltuielilor de judecată la care urmează a fi obligat intimatul, motiv pentru care va respinge aceasta cerere.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

H O T A R A S T E :

Respinge exceptia tardivitatii formularii contestatiei la executare, invocata de intimata.

Admite in parte contestaţia la executare formulată de contestatorul ……., domiciliat in ORADEA, ……… impotriva intimatei ……… BANK, cu sediul in sector 1, Bucureşti, B-…………. si in consecinta:

Anuleaza in parte actele si formele de executare silita intreprinse in dosarul executional nr. …….. al BEJ ……….., pentru suma urmarita cu titlu de debit ce depaseste 60.419 lei, precum si pentru suma urmarita cu titlu de cheltuieli de executare ( onorariu executor judecatoresc) ce depaseste 5.312,57 lei.

Respinge ca nefondate celelalte pretenţii.

Fara cheltuieli de judecata.

Cu apel, care se va inregistra la Judecatoria Oradea, în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei hotarari.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, ………….2013.

PREŞEDINTE GREFIER  …

Domenii speta

Spete similare