Rovinieta îşi menţine valabilitatea, în cazul schimbării utilizatorului, numai în condiţiile în care utilizatorul informează în scris c.n.a.d.n.r. s.a. cu privire la schimbarea numărului de înmatriculare.

Hotărâre 3363 din 16.12.2011


Rovinieta îşi menţine valabilitatea, în cazul schimbării utilizatorului, numai în condiţiile în care utilizatorul informează în scris C.N.A.D.N.R. S.A. cu privire la schimbarea numărului de înmatriculare. Cu toate acestea, necomunicarea schimbării numărului de înmatriculare nu poate justifica aplicarea sancţiunii amenzii prevăzute de lege pentru fapta de a circula pe drumurile publice fără a avea o rovinietă valabilă, fiind suficientă aplicarea unui avertisment.

Pe rol se află soluţionarea plângerii contravenţionale formulate de petenta S.C. N S.R.L. împotriva procesului-verbal de contravenţie seria R11, nr. 040465/07.11.2011, în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. S.A. – CESTRIN.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns av. M D pentru petentă, lipsind reprezentantul legal al intimatei.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, care a învederat faptul că intimata a depus la dosar întâmpinare şi copii de pe actele care au stat la baza încheierii procesului-verbal de contravenţie, după care:

Reprezentanta petentei a depus la dosar copia cărţii de identitate a autovehiculului, procesul-verbal de contravenţie şi dovada primirii acestuia. Având cuvântul asupra probatoriului, a solicitat proba cu înscrisurile aflate la dosar.

Instanţa, în temeiul art. 167 alin. 1 C.proc.civ. a încuviinţat proba cu înscrisurile de la dosar, considerând-o pertinentă, concludentă şi utilă pentru justa soluţionare a  cauzei şi, constatând cauza în stare de judecată, a acordat cuvântul pentru concluzii asupra fondului.

Reprezentanta petentei a solicitat admiterea plângerii şi anularea procesului-verbal contestat, cu consecinţa exonerării petentei de plata amenzii, arătând că autovehiculul menţionat în procesul-verbal avea rovinieta valabilă la momentul depistării în trafic. A solicitat, de asemenea, obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Balş sub nr. 3093/184/2011 în data de 24.11.2011, petenta S.C. N S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.R. S.A. – CESTRIN, anularea procesului verbal de contravenţie seria R11, nr. 040465/07.11.2011 şi exonerarea de plata amenzii contravenţionale.

În motivarea plângerii petenta a arătat că în data de 18.11.2011 a primit la procesul-verbal de contravenţie contestat, prin care i s-a învederat că în data de 15.05.2011, ora 1632, pe DN 65 km 21+400, în localitatea Balş ar fi condus autovehiculul cu numărul de înmatriculare fără a deţine rovinietă valabilă.

 Petenta a arătat că în data de 31.05.2011 a achitat rovinieta seria 72000247030 cu valabilitate de la 31.05.2010 până la 30.05.2011 pentru autovehiculul cu numărul de identificare XXXXXXXXXXX care la acel moment era înmatriculat sub nr. XXXXXXXXXXX pe numele societăţii de leasing XXXXXXXXXXX., iar în data de 21.07.2010, după expirarea contractului de leasing, autovehiculul a fost înmatriculat pe numele său, sub nr. XXXXXXXXXXX.

A mai arătat petenta că agentul constatator a întocmit în mod eronat procesul-verbal, ghidându-se numai după numărul de înmatriculare al vehiculului, nu şi după numărul de identificare.

Petenta nu şi-a motivat în drept plângerea.

În dovedire, petenta a depus la dosar procesul-verbal contestat şi dovada primirii acestuia, copia cărţii de identitate a autoturismului, copia bonului fiscal nr. 11/31.05.2010, copia primei pagini a contractului de leasing nr. SGL 11291/19.04.2007 şi copia actului adiţional nr. 1/23.06.2010 la contractul de leasing respectiv.

Cererea petentei este scutită de taxă de timbru, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din OG 2/2001.

Prin întâmpinarea formulată, intimata a solicitat respingerea plângerii, arătând că procesul-verbal de contravenţie întruneşte toate condiţiile cerute de OG 15/2002 şi de OG 2/2001, fiind emis prin Sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control al rovinietei, iar utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administraţiei şi Internelor, Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor.

În drept, intimata a invocat dispoziţiile OG 2/2001, ale OG 15/2002 şi ale Ordinului nr. 769/2010.

Intimata a ataşat la întâmpinare copii de pe procesul-verbal de contravenţie şi planşa foto care a stat la baza acestuia.

În cauză a fost încuviinţată şi administrată proba cu înscrisurile aflate la dosar.

Analizând ansamblul actelor aflate la dosar, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul verbal de contravenţie seria R11 nr. XXXXXXXXXXXXXX încheiat la data de 07.11.2011 (fila 20), petentei i s-a aplicat sancţiunea amenzii contravenţionale în sumă de 750 lei, fiind obligată să achite şi tariful de despăgubire de 414,24 lei, reţinându-se că vehiculul categoria B înmatriculat sub numărul XXXXXXXXXXX, aparţinând petentei, a circulat fără rovinietă valabilă în data de 12.05.2011, ora 1632 pe DN 65 km 21+400 Balş, faptă prevăzută de dispoziţiile art. 8 alin. 1 din OG 15/2002 şi sancţionată potrivit art. 8 alin. 2 din acelaşi act normativ.

Verificând, potrivit art. 34 al.1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de contravenţie contestat, instanţa reţine că acesta a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor legale incidente în materie, în ceea ce priveşte forma sa.

Analizând temeinicia celor cuprinse în procesul verbal, instanţa constată că starea de fapt reţinută de agentul constatator corespunde realităţii, documentele depuse la dosar de către petentă nefăcând dovada contrară.

Instanţa constată că, aşa cum susţine petenta, din copia bonului fiscal nr. 11/31.05.2011 (fila 9) şi din copia cărţii de identitate a autovehiculului (filele 18-19) reiese că pentru autovehiculul înmatriculat iniţial sub nr. XXXXXXXXXXX (şi ulterior sub nr. XXXXXXXXXXX) a fost achiziţionată o rovinietă valabilă pe o perioadă de un an, de la 31.05.2010 până la 30.05.2011, depistarea în trafic realizându-se în intervalul de timp arătat.

Este adevărat că, potrivit art. 1 alin. 10 din OG 15/2002, în cazul schimbării utilizatorului vehiculului, rovinieta îşi menţine valabilitatea. Însă, potrivit alineatului 12 al aceluiaşi articol, începând cu data de 1 octombrie 2010, în cazul schimbării numărului de înmatriculare al vehiculului, rovinieta îşi menţine valabilitatea numai în condiţiile în care utilizatorul informează în scris Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. cu privire la schimbarea numărului de înmatriculare, în vederea operării modificării în baza de date.

Verificând situaţia de fapt prin prisma textelor legale arătate, instanţa nu poate reţine apărarea petentei referitoare la valabilitatea rovinietei, aceasta pierzându-se odată cu necomunicarea către intimată a schimbării numărului de înmatriculare al vehiculului.

Analizând, însă, modul în care agentul a făcut individualizarea sancţiunii aplicate, instanţa apreciază că aceasta nu e corespunzătoare pentru gradul de pericol social concret al faptei contravenţionale. Potrivit art. 5 alin. 5 din OG 2/2001, coroborat cu dispoziţiile art. 21 alin. 3 din aceeaşi ordonanţă,  sancţiunea contravenţională trebuie aplicată în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările, modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

În speţă, se observă că, deşi rovinieta nu era valabilă la momentul depistării în trafic, petenta achitase tariful de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, aşa cum reiese din copia bonului fiscal nr. 11/31.05.2010. În aceste împrejurări, instanţa constată că petentei i se poate reţine o culpă numai în privinţa necomunicării către intimată a modificării numărului de înmatriculare autovehiculului, culpă pentru care sancţiunea avertismentului este suficientă, aceasta fiind aptă să-i atragă petentei atenţia asupra importanţei valorilor sociale ocrotite prin norma contravenţională încălcată. Instanţa are în vedere şi dispoziţiile art. 7 alin. 3 din OG 2/2001, în conformitate cu care avertismentul se poate aplica şi în cazul în care actul normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei nu prevede această sancţiune.

Cu privire obligarea petentei de a achita tariful de despăgubire, instanţa arată că respectiva dispoziţie din procesul-verbal şi-ar găsi justificare în ipoteza în care petenta nu ar fi achitat tariful de utilizare a reţelei de drumuri naţionale, tariful de despăgubire având tocmai menirea de a acoperi prejudiciul suferit de către intimată prin utilizarea de către petentă a drumurilor naţionale fără achitarea cuvenitului tarif. Or, în situaţia concretă din speţă, unde petenta deja achitase tariful de utilizare, aceasta nu mai poate fi obligată să achite şi tariful de despăgubire, întrucât s-ar ajunge la o reparare a unui prejudiciu inexistent.

Faţă de considerentele expuse, instanţa urmează să admită în parte plângerea formulată de petentă şi să modifice procesul-verbal de contravenţie seria R11 nr. XXXXXXXXXXXXXX încheiat la data de 07.11.2011, în sensul înlocuirii sancţiunii amenzii contravenţionale în cuantum de 750 lei aplicate petentei prin acest act pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 8 alin. 1 din OG 15/2002, cu sancţiunea avertismentului. Totodată, instanţa va înlătura dispoziţia prin care petenta a fost obligată la achitarea tarifului de despăgubire în valoare de 414,24 lei.

În ceea ce priveşte cererea petentei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată, instanţa arată că art. 274 alin. 1 C.proc.civ. prevede că partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Aplicarea acestei dispoziţii legale este condiţionată, însă, de stabilirea culpei procesuale la producerea respectivelor cheltuieli a părţii căzute în pretenţii. În speţă, instanţa nu poate reţine în sarcina intimatei niciun fel de culpă în declanşarea şi derularea litigiului având ca obiect plângere contravenţională promovat de către petentă, necesitatea acestui litigiu fiind generată de nerespectarea de către petentă a obligaţiei de a informa intimata cu privire la schimbarea numărului de înmatriculare al autovehiculului, în vederea operării modificării în baza de date. Pe aceste considerente, instanţa va respinge cererea petentei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată ca fiind neîntemeiată.