PENAL.Vătămare corporală

Asupra prezentului recurs penal :

Prin sentinţa penală nr.304/8.04.2010,Judecătoria Buzău, a respins ca inadmisibilă plângerea formulată de petentul VMF, şi a menţinut soluţia dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău prin rechizitoriul nr.6406/P/2007 privind pe intimatul MF.

Pentru a hotărî astfel,instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt :

Prin rechizitoriul nr.6406/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău s-a dispus trimiterea in judecată a inculpatului MCC pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală în dauna părţii vătămate VMF şi scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului MF  pentru săvârşirea infractiunilor de instigare la vătămare corporală şi insultă.

Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Buzău având primul termen de judecată la 31.08.2009.

Petentul VMF a formulat plângere împotriva soluţiei de scoatere de sub urmărire penală a numitului MF,nemulţumit de felul în care procurorul a interpretat probele din dosar.

Judecătoria Buzău, a stabilit că petentul a depăşit termenul de 20 de zile în care se putea adresa cu plângere către prim procurorul Parchetului,astfel că plângerea la instanţă este inadmisibilă.

Pentru pronunţarea acestei soluţii a avut în vedere faptul că VMF, a luat cunoştinţă de soluţia de scoatere de sub urmărire penală la 10.11.2009,când , în dosarul ce fusese trimis deja instanţei, i s-a luat declaraţie.

Împotriva acestei hotărîri a declarat recurs petentul,criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie,susţinând că instanţa nu putea să respingă plângerea ca inadmisibilă întrucât anterior a adresat-o prim procurorului şi că soluţia de scoatere de sub urmărire i-a fost comunicată la 29.01.2010,când a primit un exemplar de pe rechizitoriu.

La 6.02.2010 a formulat plângere la prim procuror, iar acesta nu a respins-o ca tardivă.

A făcut plângere la instanţă şi greşit i-a fost respinsă ca inadmisibilă,pentru motivul că s-a adresat târziu cu plângere la prim procuror.

Tribunalul, analizînd recursul declarat de petent,constată că acesta este întemeiat urmând a fi admis pentru următoarele considerente :

Petentul VMF a formulat plângere penală împotriva numiţilor MCC pentru infracţiunea de vătămare corporală prev.de art.181 cod penal şi MF pentru instigare la vătămare corporală şi insultă.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău,MCC a fost trimis în judecată,însă în ceea ce îl priveşte pe MF s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală.

Această ultimă soluţie este criticată de petent care se adresează cu plângere la prim procurorul Parchetului la 5.02.2010,conform rezoluţiei procurorului .

Prim procurorul Parchetului se pronunţă la 10.02.2010 iar petentul se adresează cu plângere la instanţă la 2.03.2010 ( conform datei poştei aflată pe plicul de la dosar).

Prin urmare,petentul a respectat termenul de 20 de zile în care putea formula plângere la instanţă.

Judecătoria Buzău consideră în mod greşit că petentul nu a respectat termenul de 20 de zile în care putea face această plângere la prim procurorul Parchetului deoarece petentul a aflat de soluţia pronunţată tunci când a fost audiat în dosarul ce fusese trimis instanţei,la 10.11.2009.

Este greşit acest punct de vedere întrucât procurorul era obligat să îi comunice părţii vătămate soluţia pronunţată în cauză,conform art.249 alin.2  cod pr.penală.

Nu are nicio importanţă că partea vătămată a aflat de această soluţie la momentul audierii sale atât timp cât procurorul nu şi-a respectat această obligaţie legală.

La 29.01.2010 i-a fost înmânat un exemplar de pe rechizitoriu si s-a adresat în termen cu plângere la prim procuror,dovadă fiind şi faptul că acesta a soluţionat-o pe fond,neconsiderând-o tardivă.

În concluzie,cum cele 2 plângeri au fost făcute în termenul legal,în baza art.38515 pct.2 lit.c cod pr.penală,Tribunalul va admite recursul,va casa sentinţa si va trimite cauza la prima instanţă pentru a soluţiona pe fond plângerea petentului împotriva soluţiei de netrimitere în judecată.

Domenii speta

Spete similare