Modul de soluţionare a acţiunii reconvenţionale de către prima instanţă este nelegal întrucât în situaţia în care considera că acţiunea reconvenţională formulată de pârât are natura unei contestaţii la executare trebuia să fie calificată în acest sen...

Decizie 56/R/2010 din 04.06.2010


Contestaţie la executare

Decizie civilă

Modul de soluţionare a acţiunii reconvenţionale de către prima instanţă este nelegal întrucât în situaţia în care considera că acţiunea reconvenţională formulată de pârât are natura unei contestaţii la executare trebuia să fie calificată în acest sens, eventual să o disjungă, să se formeze un dosar separat şi să o soluţioneze, potrivit dispoziţiilor specifice prevăzute de art. 399 şi urm. Cod procedură civilă, inclusiv sub aspectul termenului introducerii unei asemenea contestaţii.

(Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. civ., dec. nr. 56/R/3 martie 2010)

Prin sentinţa civilă nr. 1235/2009 pronunţată de Judecătoria Beclean s-a admis acţiunea civilă formulată de reclamanta BM prin mandatar împotriva pârâţilor CI şi Biroul executorului judecătoresc MVM  Beclean. S-a constatat că defuncta CC a dobândit prin reconstituire dreptul de proprietate cu privire la terenul în suprafaţă de 4 ha şi 5683 mp situat în Blăjenii de Jos, potrivit Titlului de Proprietate nr. 44434/18.02.1997 emis de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud, singurul acceptant al moştenirii fiind pârâtul CI.

S-a constatat că reclamanta a dobândit prin cumpărare la licitaţie publică în baza actului de adjudecare din 30 mai 2007 terenul situat în localitatea Blăjenii de Jos nr. adm.108 în suprafaţă de 4.358 mp, identificat prin tarlaua 101, parcela 510 şi 518 din Titlul de Proprietate nr.44434/1997.

S-a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate astfel dobândit potrivit tabelului de mişcare parcelară ce face parte integrantă din sentinţă, categoria de folosinţă, teren arabil intravilan c.f.568 nr.top.237/1 de 338 mp şi 237/2 de 4020 mp în favoarea reclamantului. 

A fost respinsă cererea reconvenţională formulată de pârâtul CI.

A fost obligat pârâtul CI să plătească reclamantei suma de 746 lei cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul reclamant reconvenţional CI.

Recursul declarat este fondat.

Pârâtul CI a formulat în dosarul în care s-a dat sentinţa atacată întâmpinare prin care a arătat că se opun acţiunii civile formulate de reclamantă şi a solicitat prin acţiunea reconvenţională de la dosar, să se constate nulitatea absolută a procesului verbal de licitaţie şi a actului de adjudecare din data de 30 mai 2007, atât pentru cauză ilicită, preţul vânzării fiind neserios, cât şi pentru eroare asupra obiectului vânzării.

Tribunalul observă că primă instanţă a respins acţiunea reconvenţională fără a examina şi analiza pe fond motivele invocate de către pârât în cuprinsul cererii reconvenţionale, susţinând că cele două acte de executare silită pot fi atacate doar pe calea specială a contestaţiei la executare prev. art. 399 şi urm. Cod procedură civilă în termenul de 15 zile prev. art. 401 din acelaşi cod.

Tribunalul consideră că modul de soluţionare a acţiunii reconvenţionale de către prima instanţă este nelegal întrucât în situaţia în care considera că acţiunea reconvenţională formulată de pârât are natura unei contestaţii la executare trebuia să fie calificată în acest sens, eventual să o disjungă, să se formeze un dosar separat şi să o soluţioneze, potrivit dispoziţiilor specifice prevăzute de art. 399 şi urm. Cod procedură civilă, inclusiv sub aspectul termenului introducerii unei asemenea contestaţii.

Pe de altă parte, tribunalul statuează, contrar celor reţinute de prima instanţă, că actul de adjudecare din 30 mai 2007 întocmit de executorul judecătoresc are o natură juridică mixtă, respectiv reprezintă atât un act de executare care finalizează procedura executării silite imobiliare, dar în acelaşi timp constituie şi titlul de proprietate pentru adjudecatar, în cauza de faţă pentru reclamanta intimată, iar un asemenea act de proprietate este un act civil ce poate fi atacat în justiţie de către cel care se consideră vătămat în drepturile  sau interesele sale legitime cu o acţiune prin care să se invoce inclusiv nulitatea acestui titlu de proprietate.

Întrucât prima instanţa nu a procedat la analizarea si examinarea motivelor de nulitate cu privire la actul de adjudecare ce constituie titlu de proprietate în favoarea reclamantei, tribunalul, în baza art. 312 alin.2, 5 Cod procedură civilă va admite recursul declarat şi întrucât nu s-a cercetat fondul acţiunii reconvenţionale va dispune casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe.

Tribunalul va dispune casarea în întregime a sentinţei atacate, întrucât şi soluţionarea acţiunii civile principale formulată de reclamantă sub aspectul dobândirii dreptului de proprietate în baza actului de adjudecare din 30 mai 2007 asupra imobilului teren în suprafaţă de 4358 mp, şi petitul prin care s-a solicitat întabularea dreptului de proprietate este influenţată în mod decisiv de soluţia ce urmează a se da pe fondul acţiunii reconvenţionale, după verificarea şi analizarea motivelor de nulitate invocate de recurent sub aspectul cauzei ilicite şi a erorii asupra obiectului vânzării a actului de adjudecare.

În rejudecare, prima instanţă urmează a proceda la administrarea probelor necesare în vederea justei soluţionării a acţiunii reconvenţionale formulată de pârât prin prisma motivelor de nulitate invocate, inclusiv sub aspectului preţului de adjudecare raportat la valoarea terenului obiect al executării silite la data adjudecării. Se vor analiza  şi clarifica apărările pârâtului privind obiectul vânzării la licitaţie publică pentru a se  stabili existenţa ori inexistenţa unor diferenţe între terenul ce a făcut obiectul executării silite imobiliare menţionat în actul de adjudecare şi respective cel înscris în titlul de proprietate al antecesorului pârâtului CI.