Furt calificat

INSTANTA

Sub nr. 1961 din 18.05.2009 a fost inregistrat la instanta dosarul nr.  2008 al Parchetului de pe langa Judecatoria B, impreuna cu Rechizitoriul din 29 aprilie 2009 prin care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului PV – fiul lui D si R, nascut la data de XX in com. A, jud. V, domiciliat in sat. R, com. R, jud. V, cetatean roman, studii 6 clase, necasatorit, agricultor – cu antecedente penale – pentru savarsirea infractiunii de furt calificat – prev. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit. g,i Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal  impotriva partii vatamate  C G.

Din analiza actelor si lucrarilor dosarului instanta retine urmatoarele :

Inculpatul locuieste pe raza comunei R, jud. V, fiind consatean cu partea vatamata C G. Fiind in varsta de 76 ani si locuind singur, a apelat in cateva randuri la ajutorul inculpatului pentru a-i efectua anumite activitati gospodaresti.

Din acest motiv, inculpatul cunostea mai multe date despre obiceiurile partii vatamate precum si locuinta acesteia.

In seara zilei de 13.04.2008 – in jurul orei 20.00 – in timp ce partea vatamata nu se afla la domiciliu, inculpatul a patruns prin escaladarea portii in curtea locuintei si dintr-o magazie neasigurata, a sustras bunuri: dintr-o trusa cheile folosite la o motocicleta, doua pompe pentru pneuri, 3 cutite bucatarie, doua bujii, 4 pachete lame de barbierit, doua pietre abrazive si o galeata din plastic in care se aflau 25 oua. Bunurile au fost duse de inculpat la locuinta sa, folosindu-se in acest scop de o sacosa.

Inculpatul a abandonat in curte un furtun cu ceas pentru alimentarea unei butelii ce apartine partii vatamate.

Dupa efectuarea transportului, in aceeasi seara, inculpatul a revenit la locuinta partii vatamate si in aceeasi modalitate a patruns in curte.

 Dintr-un cotet neasigurat a sustras patru pasari.

A doua zi, inculpatul a valorificat bunurile unor persoane necunoscute.

In timpul savarsirii faptei, inculpatul a fost observat de martora D E .

La reconstituirea efectuata in prezenta martorilor asistenti P M si P D, inculpatul a indicat detaliile comiterii faptei.

Audiat fiind,  atat in faza de urmarire penala,  cat si in faza de judecata inculpatul a recunoscut savarsirea faptei.

Prejudiciul creat partii vatamate in suma de 400 lei nu a fost recuperat.

Cele retinute mai sus rezulta din:  declaratiile  inculpatului, declaratia  partii  vatamate  , declaratiile martorilor D E , P D,C S, proces-verbal de cercetare la fata locului si plansa foto proces-verbal de reconstituire , actele dosarului.

Inculpatul PV este in varsta de 48 ani, a absolvit 6 clase, este agricultor, necasatorit, cu antecedente penale. A savarsit fapta in stare de recidiva – prev. de art. 37 lit. b Cod penal, din fisa de cazier rezultand ca acesta a mai suferit 3 condamnari pentru fapte de furt si violare de domiciliu, ultima  pedeapsa fiind aplicata prin Sentinta penala nr. 405 din 19.03.2004 pronuntata de Judecatoria B, pedepasa in executarea careia a fost arestat la data de 29.07.2004- liberat la data de 15.11.2006 cu un rest neexecutat de 255 de zile, implinit la data savarsitii faptei pentru care este judecat in prezenta cauza, respectiv data faptei- 13.04.2008.

Fata de probele administrate in cauza, instanta apreciaza ca in modalitatea descrisa mai sus, fapta savarsita de inculpatul PV , care in seara zilei de 13.04.2008, pe timp de noapte a patruns prin escaladare in curtea partii vatamate de unde a sustras mai multe bunuri  – intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat – prev. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit. g, i Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal.

  Elementul material al infractiunii care formeaza obiectului dosarului de fata consta din actiunea de sustragere , din posesia partii vatamate a bunurilor mai sus mentionate , fara consimtamantul acesteia.

Urmarea imediata, reprezentata de deposedarea partii vatamate de bunurile respective si de trecerea acesteia in sfera de stapanire a inculpatului, se afla in raport de cauzalitate directa cu elementul material descris anterior.

 In  cauza urmeaza a fi retinut elementul circumstantial prevazut de art.209 alin.1 lit. g si i  C.pen., luand in considerare faptul ca fapta a fost savarsita pe timp de noapte si prin escaladare.

  Sub aspect subiectiv, inculpatul a actionat cu vinovatie sub forma intentiei directe, deoarece a prevazut ca prin actiunea de sustragere, partea vatamata va fi deposedata de bunuri, si a urmarit producerea acestui rezultat.

In baza textelor de lege enuntate mai sus si a dispozitiilor art. 345 Cod Procedura Penala,  instanta urmeaza sa aplice  inculpatului o pedeapsa la individualizarea careia se vor avea in vedere disp. art. 52 si 72 Cod Penal.

Conform acestor texte de lege,  la stabilirea si aplicarea pedepsei se va  tine seama si de limitele de pedeapsa fixate de lege, de gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana infractorului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.

La individualizarea  judiciara a pedepsei vor fi avute in vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal si anume dispozitiile partii generale, gradul de pericol concret al faptei, imprejurarile concrete  in care aceasta a fost comisa, valoarea prejudiciului .

Cunoasterea caracteristicilor unui infractor prezinta o deosebita importanta pentru determinarea gradului concret de pericol social a acestuia si pentru stabilirea unei pedepse eficiente.

Modul de comportare in societate, caracterizat prin disciplina in munca si o viata conforma cu regulile de convietuire sociala, poate determina concluzia ca nu a comis infractiunea datorita inclinatiei sale pentru comiterea unor fapte antisociale, ci ca urmare a unui complex de imprejurari care au contribuit ca inculpatul sa se abata de la conduita sa obisnuita.

Verificand situatia inculpatului se constata ca acesta este cunoscut in evidenta IPJ V cu mai multe  condamnari in perioada 1998-2004 .

Din fisa de cazier judiciar rezulta ca inculpatul a suferit pana in prezent multiple condamnari, pentru fapte similare cu aceea care face obiectul prezentei judecati.

Pedepsele anterioare, dintre care ultima  de 3 ani inchisoare, nu si-au atins scopul cu toate ca au fost executate in regim de detentie.

Perseverenta infractionala manifestata de inculpat  evidentiaza astfel un grad de pericol social sporit.

La stabilirea pedepsei s-au avut in vedere toate elementele ce caracterizeaza persoana inculpatului, inclusiv conduita procesuala sincera.

Pedeapsa trebuie sa fie de natura a asigura reeducarea inculpatului si atingerea scopului prev. de art. 52 alin. 1 teza ultima Cod penal „ prevenirea savarsirii de noi infractiunii.”

Valoarea prejudiciului, care  nu a  fost recuperata, si fara a fi derizorie va fi avuta in vedere  ca un element important la individualuzarea pedepsei, in sensul ca pedeapsa aplicata sa  constituie un tratament sanctionator adecvat si suficient.

Comportamentul inculpatului  indica o specializare din partea faptuitorului, o persistenta in savarsirea unui anumit gen de infractiuni, nicidecum nu se poate retine ca a fost un incident nefericit in viata inculpatului, ca este o exceptie de la regula ce indica un comportament prosocial.

Avand in vederea predispozitia constanta a inculpatului de a savarsi fapte penale de natura celei pentru care este judecat in prezenta cauza,  din fisa  de cazier a acestuia rezultand faptul ca inculpatului  a fost condamnat  pentru fapte de furt calificat, instanta apreciaza ca inculpatul dovedeste prin comportamentul sau un pericol social sporit si nu a dat dovada de indreptare, activitatea infractionala desfasurata de acesta impotriva patrimoniului ,  devenind un „modus vivendi”, aspect care urmeaza sa se reflecte in pedepsele aplicate.

Instanta apreciaza ca pericolul social concret al faptei este mare, prin modalitatea de concepere a traseului infractional , perseverenta infractionala asa cum rezulta din fisele de cazier – pedepsele anterioare avand o durata mare, dar care nu si-a atins scopul, respectiv efectul de reeducare, desi au fost executate in regim de detentie .

Sustragerea de bunuri a devenit  pentru inculpat un mod de viata,  de castig material in mod facil si ilegal , de procurare a mijloacelor de trai in mod constant ilicit.

Instanta apreciaza ca este necesara  aplicarea unei  pedepse mai aspre, care sa-si atinga scopul de  reeducare , prin izolare temporara de societate, pedeapsa care sa asigure si siguranta  cetatenilor privind protejarea bunurilor, a patrimoniului, siguranta in forta ocrotitoare a legii, dar si in exemplul  moral in sensul ca o pedeapsa eficienta si proportionala cu gravitatea faptei, descurajeaza  obtinerea de venituri in mod ilicit sanctionand aceste manifestari in mod corespunzator.

Fata de modalitatea de savarsire a faptelor gravitatea acesteia  , curajul infractional,  dovedesc din partea inculpatului, care nu este la prima fapta antisociala impotriva patrimoniului, o preocupare infractionala, in detrimentul oricarei alte peocupari educative sau de dobandire de resurse de existenta prin mijloace licite, instanta apreciaza ca scopul de prevenire si reeducare putand fi atins doar prin aplicarea unei pedepse de o durata mai mare.

In temeiul art. 71 Cod Penal , se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II si b Cod Penal .

Instanta nu va interzice inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza I cod Penal , desi art. 71 reglementeaza obligatia instantei de a interzice drepturile prevazute de art.64 lit. a-c Cod Penal.

Interzicerea dreptului de a vota contravine art. 3 din Protocolul nr.1 al Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale , astfel cum a statuat CEDO prin Hot. din 30.03.2004 privind cauza Hirst contra Marii Britanii.

In motivarea acestei hotarari s-a retinut ca indiferent de durata pedepsei si de natura infractiunii care a atras-o nu se justifica excluderea celor condamnati din campul persoanelor cu drept de vot neexistand nici o legatura intre interdictia votului si scopul pedepsei , de a preveni savarsirea de noi infractiuni si de a asigura reinsertia sociala a infractorului.

De asemenea , nu se vor interzice inculpatului nici drepturile prev. de art. 64 lit. c Cod  Penal , deoarece acesta nu s-a folosit de o profesie , in savarsirea infractiunii.

 Cu privire la latura civila, in temeiul art. 14 si 346 Cod procedura penala raportat  la art. 998 Cod civil instanta , instanta va admite in parte actiunea civila formulata de partea vatamata C G.

In timpul urmarii penale partea vatamata s-a constituit parte civila cu suma de 400 lei reprezentand contravaloarea bunurilor sustrase, dar in faza de judecata  si-a majorat pretentiile la suma de 1.600 lei, dar nu a precizat  ce reprezinta, si nu a facut dovada pretentiilor sale.

Instanta apreciaza ca raportat la valoarea economica a bunurilor sustrase,  acestea au fost evaluate in mod real in timpul urmaririi penale, asa cum reiese si din probe, la valoarea de 400 lei.

In consecinta, va obliga pe inculpat sa plateasca partii vatamate suma de 400 lei cu titlu de despagubiri.

Ca o consecinta a condamnarii in temeiul art. 191 alin 1 Cod Procedura Penala, inculpatul va fi obligat  la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in cauza, din care onorariul avocat din oficiu,  asistenta in  cursul judecatii pentru inculpat, va fi platit Baroului V din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.

1

Domenii speta

Spete similare