Dreptul la un proces echitabil. Principiile nemjlocirii si contradictorialitatii în faza de judecata.

Decizie 369 din 08.09.2008


Prin sentinta penala nr. 29/P/09.01.2008 pronuntata de Judecatoria Medgidia în dosarul nr. 4884/256/2007 s-a dispus în baza art.208 - 209 alin.1 lit.e si i cod penal, cu aplicarea art.37lit.b cod penal, condamnarea inculpatului I. I., recidivist postexecutoriu, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru savârsirea infractunii de furt calificat.

În baza art,71 cod penal au fost interzise inculpatului drepturile prevazute de art 64 lit a, b cod penal.

În baza art.14 c.pr.pen. si art.998 c.civ., a fost admisa actiunea civila, fiind obligat inculpatul catre partea vatamata la plata sumei de 600 lei reprezentând prejudiciu material.

În baza art.191 alin 1 c.proc.pen. a fost obligat inculpatul  la plata sumei de 100 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art.189 c.proc.pen. s-a dispus avansarea din fondurile Ministerului Justitiei  catre Baroul Constanta a sumei de 100 lei  onorariu avocat oficiu, pentru avocat  Gh. G., delegatia nr.28411.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre prima instanta  a retinut ca din declaratiile martorilor rezulta ca în data de 17.10.2007 inculpatul a fost vazut în incinta Spitalului Medgidia, Sectia Chirurgie. Martorul P. V., pacient internat în spital, în salonul 17, vis-a-vis de sala de mese,  l-a vazut pe inculpat intrând în sala de mese. Martorul C. V. E., brancardier în spital s-a întâlnit cu inculpatul pe holul sectiei chirurgie. Inculpatul desi a negat prezenta în incinta spitalului în ziua de 17.10.2007, a fost recunoscut , din grup, de catre martorii mai înainte mentionati.

Inculpatul, în declaratia data în ziua de 19.10.2007 arata ca nu a fost deloc în curtea spitalului. Dupa efectuarea recunoasterii în grup , în declaratia din 20.10.2007, revine si arata ca  a savârsit fapta fiinca nu are mijloace sa-si întretina familia , iar spre finalul declaratiei neaga din nou savârsirea faptei. Declara ca nu are probe de administrat în sustinerea nevinovatiei.

În ce priveste sustinerea inculpatului ca în ziua respectiva se afla în spital pentru a-si vizita mama internata, prima instanta a constatat ca aceasta nu se verifica întrucât din cercetarile organelor de politie a rezultat faptul ca mama inculpatului a fost internata în data de 04.10.2007 la Sectia Neurologie, fiind externata în aceeasi zi.

De asemenea, din declaratiile martorilor, coroborat cu declaratia inculpatului f-27, în care arata ca s-a deplasat la spitalul Mun. Medgidia pentru a fura bunuri din buzunarele cetatenilor, rezulta faptul ca inculpatul este cunoscut de catre personalul spitalului ca venind des în incinta spitalului pentru a comite furturi marunte.

Astfel, se retine ca în data de 17.10.2007, în incinta Spitalului Medgidia, inculpatul a sustras din poseta partii vatamate suma de 350 lei si un telefon mobil, escaladând si deschizând un oblon al ghiseului de servire din sala de mese, aflata la etajul doi al spitalului. Fapta inculpatului întruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat si se va dispune condamnarea pentru savârsirea acestei infractiuni.

La alegerea pedepsei, precum si la individualizarea cuantumului acesteia, prima instanta, conform art.72 c.pen., a avut în vedere pericolul social concret al faptei savârsite, determinat atât  de modul în care fapta a fost comisa cât si de valoarea bunurilor sustrase, precum si de datele privind persoana inculpatului. În acest sens , prima instanta a constatat ca fapta dedusa judecatii a fost savârsita în stare de recidiva, si apreciaza ca o pedeapsa de 3 ani închisoare este apta sa raspunda scopurilor prevazute de art.52 c.pen. În ce priveste pedeapsa accesorie, prima instanta a retinut ca atitudinea sfidatoare fata de lege si ordine, fata de normele morale ale societatii ( putin îi pasa ca într-un spital sunt oameni suferinzi), circumstantele personale ale inculpatului (recidivist, cu alte trei condamnari pentru furt) conduc la concluzia existentei unei nedemnitati în exercitarea drepturilor de natura electorala prevazute de art. 64 lit. a si b c. pen.

În ce priveste prejudiciul creat partii vatamate prin infractiune, prima instanta a constatat ca acesta nu a fost acoperit, partea vatamata s-a constituit parte civila cu suma de 600 lei si apreciind cererea justificata a admis-o, obligând inculpatul la acoperirea prejudiciului.

Împotriva sentintei penale nr. 29/P/09.01.2008 pronuntata de Judecatoria Medgidia în dosarul nr. 4884/256/2007 a declarat apel inculpatul I. I., care a solicitat reducerea pedepsei aplicate de prima instanta.

Examinând sentinta penala apelata prin prisma criticilor formulate, precum si din oficiu, conform art. 378 alin. 1 C. Pr. Pen., tribunalul apreciaza ca apelul declarat este fondat.

Prin rechizitoriul nr. 3797/P/2007 din 17.11.2007 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Medgidia  a fost pusa în miscare actiunea penala si a fost trimis în judecata inculpatul I. I. pentru savârsirea infractiunii prevazuta de art. 208-209 lit. e si i c. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b c. pen.

Cauza a fost înregistrata pe rolul Judecatoriei Medgidia sub nr. 4884/256/2007, primul si singurul termen fiind stabilit la data de 09.01.2008, pentru când au fost citati inculpatul si martorii din lucrari (C. V. E. si P. V.). Prima instanta a audiat cei doi martori prezenti, dupa care a declarat terminata cercetarea judecatoreasca si a dat cuvântul pentru dezbateri.

Inculpatul I. I.  nu a fost audiat de prima instanta, acesta lipsind de la termenul din 09.01.2008, pentru când procedura de citare s-a realizat prin afisare.

Potrivit art. 289 C. pr. pen. judecata cauzei se desfasoara în sedinta, oral, nemijlocit si în contradictoriu. Aceste principii care guverneaza faza de judecata îsi gasesc aplicarea în reglementarea judecatii cauzei în prima instanta. Astfel, instanta are obligatia de a proceda la audierea inculpatului, a partii vatamate si a martorilor, în acest fel fiind respectate principiile nemijlocirii si contradictorialitatii.

Prezenta cauza a avut în prima instanta un singur termen de judecata, pentru care procedura de citare cu inculpatul s-a realizat prin afisare la domiciliu, conform art. 179 alin. 4 C. pr. pen. Desi procedura de citare a fost legal îndeplinita cu inculpatul, prima instanta trebuia sa efectueze demersuri pentru a asigura prezenta în instanta  a inculpatului si audierea acestuia, în masura în care inculpatul consimtea sa fie audiat în cauza. Audierea inculpatului era necesara cu atât mai mult cu cât în faza de urmarire penala acesta a negat savârsirea faptei, dar si pentru a permite acestuia sa-si exercite dreptul la aparare. Era util cauzei ca inculpatul sa fie prezent la audierea martorilor, în conditiile în care acesta a negat savârsirea faptei.

De asemenea, prima instanta avea obligatia, conform art. 327 C. pr. pen. sa procedeze la audierea martorilor, pentru ca administrarea probelor propuse sa aiba loc în conditii de contradictorialitate si nemijlocire.

Aparent, prima instanta a audiat doi dintre martorii din lucrari. Din examinarea declaratiilor martorilor C. V. E. si P. V. date în fata primei instante rezulta ca acestia si-au mentinut declaratiile date în faza de urmarire, fara nici un fel de detaliere a faptelor si împrejurarilor cunoscute de martori. Aceeasi situatie se constata si în cazul audierii partii vatamate S. M.

Modalitatea de audiere la care a recurs prima instanta are un caracter pur formal si nu poate corespunde dispozitiilor art. 77, 86 C. pr. pen. si exigentelor unui proces echitabil, caracterizat prin respectarea principiilor nemijlociri si contradictorialitatii. Prima instanta avea obligatia de a percepe în mod direct faptele si împrejurarile cunoscute de parti si de martori, pentru a respecta dispozitiile ce reglementeaza ascultarea partilor si martorilor.

Cu privire martorii S. A. si S. M. prima instanta a facut aplicarea art. 327 alin. 3 C. pr. pen., desi doar cu privire la martorul S. A. erau date ca nu poate fi audiat nemijlocit, întrucât era plecat din tara. Martorul S. M. a lipsit de la singurul termen al cauzei, dar aceasta împrejurare nu determina imposibilitatea administrarii probei, instanta putând apela la mijloace procedurale pentru aducerea martorului.

Judecata în prima instanta nu a respectat dreptul la un proces echitabil, garantat atât prin dispozitiile Codului de procedura penala, dar si prin Conventia europeana a drepturilor omului.

Art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului garanteaza dreptul la un proces echitabil, care implica mai multe garantii procedurale. Astfel, în art. 6 paragraful 3 aliniatele c, d, e din Conventia europeana a drepturilor omului se prevede dreptul persoanei acuzate de a se apara ea însasi si dreptul de a obtine audierea martorilor, cea ce implica obligatia instantelor nationale de a depune eforturi rezonabile pentru a-l gasi pe acuzat si de a-l cita conform procedurii (cauza Colozza si Rubinat). În cauza, instanta nu a acordat decât un termen de judecata la care, data fiind modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare cu inculpatul, nu existau minime garantii ca acesta are cunostinta despre procedura judiciara ( în fata tribunalului inculpatul a sustinut ca nu a avut cunostinta de procesul penal ), conditii în care tribunalul apreciaza ca prima instanta nu a depus minime diligente pentru aducerea inculpatului.

În concluzie, tribunalul apreciaza ca desfasurarea judecatii în fata primei instante nu a respectat principiile nemijlociri si contradictorialitatii ce trebuie sa caracterizeze faza de judecata si nu respectat minime garantii pentru ca inculpatul sa beneficieze de un proces echitabil, în sensul art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului.

Neregularitatile constatate de tribunal nu se regasesc printre cele prev. de art. 197 alin. 2 C. pr. pen. care, conform art. 379 pct. 2 lit. b C. Pr. Pen, permit trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante. Cu toate acestea, în conditiile în care judecata în fata primei instante nu a corespuns cerintelor unui proces echitabil, având doar un caracter formal,  pentru a nu priva inculpatul de un grad de jurisdictie prin judecarea cauzei de instanta de apel, se impune desfiintarea sentintei penale si rejudecarea cauzei de prima instanta, în vederea solutionarii fondului cauzei cu respectarea garantiilor procesuale conferite partilor de Codul de procedura penala si Conventia europeana a drepturilor omului, fara a fi mentinute actele si masurile procedurale dispuse de prima instanta.

Pentru aceste considerente, în baza art. 379 pct. 2 lit. b C. Pr. Pen. tribunalul va admite apelul formulat de apelantul - inculpat I. I. împotriva sentintei penale nr. 29/P/09.01.2008 pronuntata de Judecatoria Medgidia în dosarul nr. 4884/256/2007.

Se va desfiinta  sentinta penala apelata si se va dispune rejudecarea cauzei de catre prima instanta - Judecatoria Medgidia.

În baza art. 192 alin. 3 C. Pr. Pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor ramâne în sarcina acestuia.

În baza art. 189 C. Pr. Pen. suma de 100 lei reprezentând onorariu aparator desemnat din oficiu - avocat S.E. se va avansa din fondurile Ministerului Justitiei în favoarea Baroului Constanta.

1

Domenii speta