Infracţiuni - cerşetorie

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lîngă Judecătoria Bacău nr.3329/P/2009 din 07.10.2009  înregistrat pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr.18216/180/ 10.11.2009 s-a dispus punerea în mişcare a acţ penale şi trimiterea în judecată a inculpatului LN pentru săvârşirea infracţiunii de  cerşetorie prev. de art. 326 Cpen cu aplic. art. 37 lit.c Cpen.

În fapt , prin actul de sesizare s-a reţinut că în perioada 28.01.2009-07.04.2009 înculpatul a apelat în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material , deşi este apt de muncă.

În cursul cercetării judecătoreşti legal citat inculpatul nu s-a prezenta în vederea audierii  în conformitate cu dispoziţiile art 323 Cprpen şi art 69-74 Cprpen.Instanţa a procedat la audierea martorului  AS, declaraţia acestuia  fiind consemnată şi ataşată la dosar .

Analizînd întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti instanţa reţine următoarea situaţie de fapt .

La data de 07.04.2009 lucrătorii de poliţie aflându-se în serviciul de patrulare l-au prins în flagrant pe numitul LN, care se afla în faţa magazinului, apelând la mila publicului şi cerând ajutor material.

In urina cercetărilor efectuate s-a stabilit următoarea situaţie de fapt:

In data de 07.04.2009, în jurul orelor 09:00, inculpatul LN a venit cu un microbuz din loc. Buhuşi până în mun.. Bacău. Acesta a coborât la autogara, după care s-a deplasat pe str. M.V şi s-a aşezat în faţa magazinului, solicitând ajutor material de la trecători..

Inculpatul a obţinut din cerşit suma de 1,5 lei, cu care şi-a cumpărat nişte covrigi, fiind depistat la scurt timp de o patrulă de poliţie, care l-a condus la politie pentru cercetări.

Inculpatul LN a declarat pe parcursul cercetărilor că este apt de muncă, însă de 10 ani apelează în mod constant la mila publicului pe raza, întrucât nu-i place să muncească şi este mai uşor să cerşească la trecători. Inculpatul a mai menţionat faptul că nu este bolnav psihic, nu suferă de nici o boală sau invaliditate şi nu are alte persoane în întreţinere.

Pe parcursul anului 2009 inculpatul a fost sancţionat contravenţional de mai multe ori, conform Legii 61/1991, însă de fiecare dată a revenit la vechiul obicei, de a exploata sentimentele de milă ale publicului pentru a obţine venituri, deşi are capacitate de  muncă.

La dosarul cauzei au fost ataşate 9 procese-verbale de contravenţie, încheiate de agenţii de poliţie în perioada 28.01.2009 - 29.03.2009  acestea făcând dovada comiterii faptei în mod repetat, rezultând îndeletnicirea inculpatului de a-şi face din cerşetorie o sursă de obţinere a veniturilor materiale Procurarea acestor venituri prin exploatarea sentimentelor de milă ale altor persoanelor constitue o formă de parazitism social, care aduce o gravă atingere relaţiilor de convieţuire socială, creând totodată un teren favorabil pentru alte manifestări antisociale.

De asemenea, se constată o perseverenţă infracţională a inculpatului, întrucât acesta a mai fost anterior condamnat de trei ori la pedepse cu închisoarea tot pentru comiterea infracţiunii de cerşetorie (fişă cazier fila 7).

Din coroborarea materialului probator administrat în cauză - se reţine că în perioada 28.01.2009 - 07.04.2009 inculpatul LN a apelat în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material, deşi este apt de muncă.

Situatia de fapt retinuta de inst.se probeaza cu:

1. proces-verbal de constatare a infracţiunii flagrante

2. cazier judiciar

3. declaraţie învinuit Negruţ Liviu Florin

4. procese-verbale de aplicare a contravenţiei

5. declaraţie martor AS

In drept fapta inculpatului  care în perioada 28.01.2009-07.04.2009 înculpatul a apelat în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material , deşi este apt de muncă, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de cerşetorie prev. de art. 326 Cpen comisă în stare de recidivă mică postexecutorie conform art. 37 lit.c Cpen.

La individualizarea pedepsei ce se va aplica inc. instanţa va avea in vedere criteriile generale de individualizare prev .de art 72 C.pen si anume: gradul de pericol social al faptei, imprejurarile concrete in care a fost comisa fapta, urmarile produse  sau care s-ar fi putut produce.

Instanţa  va avea in vedere si circumstantele personale ale inculpatului care  este cunoscut cu antecedente penale si care nu s-a prezentat in fata organelor judiciare , împrejurari in temeiul carora inst.va aplica o pedeapsa  în limitele prevăzute de lege.

In consecinta instanţa  in baza art.. 326 Cpen cu aplic. art. 37 lit.c Cpen. va condamna inculpatul  la pedeapsa de 4 luni închisoare.

În baza art. 71 alin 2 Cpen va interzice inculpatului  drepturile prev. de art. 64 lit a teza a II-a ,b Cpen pe durata executării pricipale.

Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizată atât în baza art. 71 şi art. 64 Cpen., cât şi prin prisma Convenţiei Europene a Drepturilor Omului , a Protocoalelor adiţionale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin 2 şi art. 20 din Constituţia României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenţii de către România prin Legea nr.30/1994.

Asfel, în cauza Hirst c. Marii Britanii ( hotărâtea din 30 martie 2004), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor deţinute aflate în executarea unei pedepse, constatând că în legislaţia britanică “interzicerea dreptului de a vota se aplică tuturor deţinuţilor condamnaţi, indiferent de durata condamnării sau natura ori gravitatea infracţiunii” (aceiaşi concepţie a legiuitorului reflectându-se şi în legislaţia română actuală,n.inst). Curtea a acceptat “că există o marjă naţională de apreciere a legiuitorului în determinarea faptului dacă restrângerea dreptului de vot al deţinuţilor poate fi justificată în timpurile moderne şi a modului de menţinere a justului echilibru”, însă a concluzionat că articolul 3 din Primul Protocol adiţional a fost încălcat, întrucât “legislaţia naţională nu analizează importanţa intereselor în conflict sau proporţionalitatea şi nu poate accepta că o interzicere absolută a dreptului de vot, pentru orice deţinut, în orice împrejurare, intră în marja naţională de apreciere; reclamantul din prezenta cauză şi-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restricţii automate impuse deţinuţilor condamnaţi şi se poate pretinde victimă a acestei măsuri”.

În consecinţă, o aplicare automată , în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului naţional în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adiţional.

Prin urmare, în aplicarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului , instanţa nu va plica în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit,a reza I, ci va analiza în ce măsură, în prezenta cauză , acesasta se impune faţă de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite sau de comportamentul inculpatului,

Asfel, circumstanţele  personale ale inculpatului , natura infracţiunii săvârşite, urmările imediate, determină instanţa a aprecia că aplicare acestei pedepse accesorii nu se impune, şi în consecinţă, în baza art. 71 Cpen şi art. 3 din  Protocolul nr. 1 adiţional CEDO, va interzice inculpatului dreptirile prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, b Cpen.

În baza art. 116 alin 4 Cpen, instanţa va lua faţă de inculpat măsura de siguranţă a interzicerii de a se mai afla pe raza mun. Bacău, pe o durată de 5 ani, având în vedere că „în cazul infracţiunilor de furt, tâlhărie, speculă, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, cerşetorie, prostituţie, viol, relaţii sexuale între persoane de acelaşi sex şi perversiune sexuală, măsura de siguranţă poate fi luată oricare ar fi pedeapsa aplicată, durata sau cuantumul acesteia şi chiar dacă făptuitorul nu a mai fost condamnat anterior pentru alte infracţiuni”.

1

Domenii speta

Spete similare