Infractiune - Ucidere din Culpa

Sentinţă penală 39 din 04.03.2009


Dosar nr.2914/223/2007 art. 178 alin.2 Cod penal

Operator de date cu caracter personal nr.5696

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA DRĂGĂŞANI-JUDEŢUL VÂLCEA

COMPLET SPECIALIZAT PENTRU MINORI ŞI FAMILIE

Sentinţa penală nr. 39

Şedinţa publică din 04 martie 2009

Preşedinte :  LS

Grefier :  MT

Ministerul Public -  Parchetul de pe lângă Judecătoria Drăgăşani reprezentat prin:

Procuror : MD

Pe rol este pronunţarea asupra procesului penal privind pe inculpatul AP, trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Drăgăşani nr.987/P/2006 din 03.08.2007 pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă prev. şi ped. de art.178 alin.2 Cod penal.

Dezbaterile asupra cauzei au fost înregistrate audio conform disp.art 304 Cod proc.pen.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au lipsit părţile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care :

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din 25 februarie 2009, fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa a dispus amânarea pronunţării pentru ca avocat IG din oficiu pentru inculpat să depună la dosar concluzii scrise, la 04 martie 2009.

I N S T A N Ţ A,

Deliberând, constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Drăgăşani nr. 987/P/2006 din 3 august 2007 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului AP, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă prev.şi ped.de art. 178 alin.2 cod penal.

S-a reţinut prin rechizitoriu că la data de 27 iulie 2007 medicul RE din cadrul Dispensarului Medical, a vaccinat pe minorul GA cu vaccinul antipoliomielitic şi vaccinul difterotetanos.

Vaccinul s-a efectuat conform normelor medicale şi a decurs fără probleme.

A doua zi după efectuarea acestui vaccin ca urmare a stării febrile în care a intrat minorul, acesta a fost transportat de urgenţă la Spitalul municipiului şi internat în secţia pediatrie, sub observaţia directă a învinuitului AP. Diagnosticul la internare a fost”reacţie postvaccinală. Trisomia 21”. Diagnostic la 72 de ore acelaşi.

La externare diagnosticul inserat în foaia de observaţie clinică a fost:”reacţie postvaccinală. Trisomia 21, deces – 30.07.2006, ora 5,20”.

Motivul internării, trecut în foaia de observaţie clinică îl constituie – febră, scaunele diareice, stare generală alterată.

ÎnvinuitulAP – medic primar pediatru – medic de gardă al secţiei pediatrie în data de ..stabileşte administrarea de algocalmin şi fenobarbital, indicând în foaia de observaţie clinică generală şi prezenţa unei tumefacţii pe coapsa piciorului drept, loc unde minorul fusese vaccinat.

Din graficul de urmărire al temperaturii existent în foaia de observaţie clinică precum şi din declaraţiile celor două asistente care au supravegheat minorul pe perioada internării,respectiv VD şi LD, rezultă că minorul a prezentat în permanenţă stare febrilă, cu temperatura în jurul constantei de 39 grade Celsius. Ambele asistente au raportat această situaţie învinuitului AP care a dat dispoziţie de efectuare de împachetări pentru a scădea temperatura minorului.

Deşi starea febrilă a minorului s-a menţinut în permanenţă, învinuitul AP nu a introdus în medicaţie nici un antibiotic deşi cunoştea că pacientul GA este diagnosticat cu maladia Down( trisomia 21), maladie care afectează puternic sistemul imunitar al persoanei bolnave.

Dispoziţiile pe care învinuitul le-a dat asistentelor s-au mărginit doar la efectuarea de împachetări şi la administrarea de algocalmin şi fenobarbital . În atare situaţie comisia de disciplină din cadrul Colegiului Medicilor Vâlcea a decis, sancţionarea cu avertisment a medicului AP.

În cauză s-a dispus efectuarea autopsiei minorului GA. Din raportul de constatare medico-legală –autopsie nr… rezultă următoarele concluzii: - moartea minorului GA a fost violentă; - ea s-a datorat insuficienţei acute cardio-respiratorii, consecutivă unei pneumonii  acute interstiţiale survenită la un copil cu reacţie postvaccinală acută şi boală congenitală; - conform copiei f.o. clinică, întocmită cu prilejul internării, copilului nu i-au fost efectuate investigaţii paraclinice – analize de laborator – care să permită precizarea unui diagnostic corect şi complet şi în mod direct instituirea unui tratament corespunzător; - tratamentul administrat copilului şi consemnat în f.o.clinică a fost incomplet prin neadministrarea unor medicamente cum ar fi antibioticele, care ar fi putut aduce efecte terapeutice benefice şi ar fi putut preveni decesul copilului; - se apreciază că prin neefectuarea investigaţiilor de laborator, neefectuarea unui tratament medicamentos corespunzător şi prin netrimiterea copilului la un spital superior, într-o secţie de specialitate de boli infecto-contagioase copilul a fost lipsit de şansa supravieţuirii; - urmărirea şi examinarea copilului, conform documentelor puse la dispoziţie, a fost corect efectuată la nivelul dispensarului comunal, în cabinetul medicului de familie.

Pentru înlăturarea oricăror dubii, actul medico-legal şi actele medicale anexă, au fost trimise Institutului Naţional de Medicină Legală”Prof.Mina Minovici” Bucureşti.

Prin adresa nr.E 2/5051/ 8 iunie 2007, Comisia de Avizare şi Control întrunită în şedinţa din 16 mai 2007, aprobă raportul de constatare medico-legală nr.AUT 169/2007/27.10.2006 efectuat la SJML Vâlcea, privind pe GA.

Legea şi morala obligă pe oricine, în limitele cunoştinţelor şi puterilor să acorde la nevoie, ajutor medical, iar medicul cu atât mai mult nu se poate sustrage acestei îndatoriri invocând de pildă că nu este de specialitate, pentru că spune legiuitorul, în faţa primejdiei iminente, absenţa îngrijirilor ar agrava starea bolnavului şi prejudiciul ce l-ar putea cauza, lipsa cunoştinţelor de specialitate ar fi mai mic decât răul pricinuit de lipsa oricărui ajutor. Luând în îngrijire un bolnav, medicul contactează faţă de pacientul său, responsabilităţi de ordin moral, profesional şi legal, orice prejudiciu cauzat prin greşeala medicului cerându-se reparat.

Medicul se obligă să îngrijească bolnavul, ceea ce implică şi responsabilităţi de ordin tehnic. Obligat să dea bolnavului îngrijiri corecte, conform regulilor profesionale şi datelor ştiinţei medicale, valabilă la acea oră, când nu procedează în consecinţă medicul va cădea în culpă.

„Concluzia unui diagnostic care poate fi un act ireparabil, e de multe ori totul sau nimic” spunea Forgue.

În speţa de faţă există o culpă imediată şi o culpă directă, activitatea dăunătoare aparţinând însăşi medicului. Eroarea medicală şi nedibăcia sau lipsa abilităţii au dus la decesul minorului GA. Se mai reţine prin actul de sesizare că eroarea de diagnostic în cauza de faţă nu s-a datorat necunoaşterii trecutului medical al minorului ci examinării greşite, interpretării eronate a simptomelor, neefectuării unor teste, netrimiterii pacientului pentru consult de specialitate la o unitate medicală superioară, sau neschimbării diagnosticului, în cazul tratamentului care nu a dat rezultate. Această eroare subiectivă angajează răspunderea penală.

Din adresa nr. 760/26.09.2006 a Colegiului Medicilor Olt, Comisia de Disciplină, nu pot fi reţinute în sarcina medicului RE elemente de culpă medicală, evoluţia ulterioară a stării de sănătatea minorului  GA neavând legătură cu serviciul de vaccinare.

Prin cererea de la fila 71 dosar inculpatul solicită introducerea în cauză a SC A. SA cu sediul în .., în calitate de asigurător.

În motivarea cererii inculpatul susţine că a încheiat asigurare de malpraxis cu societatea de asigurare motiv care antrenează răspunderea acesteia în cazul obligării inculpatului la plata unor despăgubiri.

În dovedirea cererii formulate inculpatul a ataşat poliţa de asigurare nr. 876186 emisă în Drăgăşani la 4 ianuarie 2007( fila 72 dosar).

Prin întâmpinarea de la fila 85 dosar SC Asigurare - Reasigurare A. SA solicită respingerea cererii de introducere în cauză în calitate de asigurator pe considerentul că poliţa de asigurare facultativă prezentată de inculpat are perioada asigurată de la data de 5 ianuarie 2007 la data de 31 decembrie 2007. În ceea ce priveşte data la care s-a petrecut evenimentul  ca intervenţie medicală şi constatarea decesului 28 – 30 iulie 2006, evenimentul s-a petrecut în urmă cu un an faţă de momentul când poliţa de asigurare s-a încheiat, motiv pentru care nu poate fi antrenată răspunderea asiguratorului SC A. SA, inculpatul urmând a răspunde personal.

Prin cererea de la fila 96 dosar inculpatul solicită introducerea în cauză în calitate de asigurător a SC ASIGURARE-REASIGURARE AD. SA cu sediul în ..

În motivarea cererii inculpatul susţine că a încheiat asigurare de malpraxis cu societatea de asigurare motiv care antrenează răspunderea acesteia în cazul obligării inculpatului la plata unor despăgubiri.

În cauză s-au administrat probe: au fost audiate părţile ( filele 9 şi 15 dosar), martorii  CM( fila 18 – 19 dosar), LD( fila 34 dosar), VD( fila 35 dosar), RE( fila 43 dosar), au fost solicitate relaţii Spitalului municipal Costache Nicolescu Drăgăşani ( fila 27 dosar), înscrisuri medicale ( filele 63 – 67 şi 144 – 147 dosar), s-au întocmit expertize medico-legale la Serviciul Judeţean de Medicină Legală din cadrul Spitalului Judeţean Vâlcea( filele 80 – 83 dosar), nouă expertiză medico-legală la Institutul Naţional de Medicină Legală”Mina Minovici” Bucureşti ( filele 220 – 227 dosar), s-au solicitat relaţii Colegiului Medicilor din România ( filele 171  174 dosar), s-a ataşat dosarul de cercetare penală.

Examinând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine că, la data de 27 iulie 2006 RE din cadrul Dispensarului Medical G., judeţul Olt, în calitate de medic de familie, a vaccinat pe minorul GA cu vaccinul antipoliomielitic administrat oral şi vaccinul difterotetanos, DTP injectabil. Potrivit susţinerilor medicului în cauză campania de vaccinare are loc între 25 – 30 ale fiecărei luni, funcţie de grupele de vârstă. De 25 ani medic în comuna G, judeţul Olt,  RE relatează că a preluat obiceiul instituit de medicii dinaintea sa, ca în comunitatea de rromi vaccinarea copiilor să o facă la domiciliu, dată fiind distanţa faţă de dispensar şi lipsa mijloacelor de transport. Procedura de vaccinare a victimei este relatată în amănunt de către medic în declaraţia de la fila 43 dosar, aceasta fiind confirmată şi de mama victimei.

Vaccinul s-a efectuat conform normelor medicale, fapt confirmat de Colegiul Medicilor Olt prin adresa nr.760/26.09.2006 în care se precizează expres că nu pot fi reţinute în sarcina dr. RE  elemente de culpă medicală, evoluţia ulterioară a stării de sănătate a minorului  GA nu are legătură cu serviciul de vaccinare. 

A doua zi după efectuarea acestui vaccin, ca urmare a stării febrile în care a intrat minorul, acesta a fost transportat de urgenţă la Spitalul municipiului Drăgăşani şi internat în secţia pediatrie, sub observaţia directă a medicului AP. Diagnosticul la internare a fost”Reacţie postvaccinală. Trisomia 21”. Diagnostic la 72 de ore acelaşi ( fila 63 dosar).

La externare diagnosticul inserat în foaia de observaţie clinică a fost:”reacţie postvaccinală. Trisomia 21, deces – 30.07.2006, ora 5,20”.

Motivul internării, trecut în foaia de observaţie clinică îl constituie – febră, scaunele diareice, stare generală alterată.

Inculpatul AP– medic primar pediatru – medic de gardă al secţiei pediatrie în data de 28 – 29 iulie 2006, stabileşte administrarea de algocalmin şi fenobarbital, indicând în foaia de observaţie clinică generală şi prezenţa unei tumefacţii pe coapsa piciorului drept, loc unde minorul fusese vaccinat.

Din graficul de urmărire al temperaturii existent în foaia de observaţie clinică precum şi din declaraţiile celor două asistente care au supravegheat minorul pe perioada internării, respectiv  VD şi  LD, rezultă că minorul a prezentat în permanenţă stare febrilă, cu temperatura în jurul constantei de 39 grade Celsius. Ambele asistente au raportat această situaţie inculpatului AP care le-a dat dispoziţie să efectueze împachetări pentru a scădea temperatura minorului.

Deşi starea febrilă a minorului s-a menţinut în permanenţă, inculpatul  AP nu a introdus în medicaţie nici un antibiotic deşi cunoştea că pacientul GA este diagnosticat cu maladia Down( trisomia 21), maladie care afectează puternic sistemul imunitar al persoanei bolnave.

Dispoziţiile pe care inculpatul le-a dat asistentelor s-au mărginit doar la efectuarea de împachetări şi la administrarea de algocalmin şi fenobarbital . În atare situaţie comisia de disciplină din cadrul Colegiului Medicilor Vâlcea a decis, sancţionarea cu”avertisment” a mediculuiAP, fiind emisă decizia nr.1/18.01.2007, respectiv decizia nr.59/2008 a comisiei superioare de disciplină prin care este respinsă contestaţia formulată de dl.dr. AP  şi menţinută decizia nr.1 din 18.01.2007.

În cauză s-a dispus efectuarea autopsiei minorului GA. Din raportul de constatare medico-legală –autopsie nr.AUT.169/27.10.2006 rezultă următoarele concluzii: - moartea minorului  GA a fost violentă; - ea s-a datorat insuficienţei acute cardio-respiratorii, consecutivă unei pneumonii  acute interstiţiale survenită la un copil cu reacţie postvaccinală acută şi boală congenitală; - conform copiei f.o. clinică, întocmită cu prilejul internării, copilului nu i-au fost efectuate investigaţii paraclinice – analize de laborator – care să permită precizarea unui diagnostic corect şi complet şi în mod direct instituirea unui tratament corespunzător; - tratamentul administrat copilului şi consemnat în f.o.clinică a fost incomplet prin neadministrarea unor medicamente cum ar fi antibioticele, care ar fi putut aduce efecte terapeutice benefice şi ar fi putut preveni decesul copilului; - se apreciază că prin neefectuarea investigaţiilor de laborator, neefectuarea unui tratament medicamentos corespunzător şi prin netrimiterea copilului la un spital superior, într-o secţie de specialitate de boli infecto-contagioase copilul a fost lipsit de şansa supravieţuirii; - urmărirea şi examinarea copilului, conform documentelor puse la dispoziţie, a fost corect efectuată la nivelul dispensarului comunal, în cabinetul medicului de familie.

Pentru înlăturarea oricăror dubii, actul medico-legal şi actele medicale anexă, au fost trimise Institutului Naţional de Medicină Legală”Prof.Mina Minovici” Bucureşti.

Prin adresa nr.E 2/5051/ 8 iunie 2007, Comisia de Avizare şi Control întrunită în şedinţa din 16 mai 2007, aprobă raportul de constatare medico-legală nr.AUT 169/2007/27.10.2006 efectuat la SJML Vâlcea, privind pe GA.

Pe de altă parte, expertizele medico-legale efectuate în cursul cercetării judecătoreşti ( filele 80 - 83 dosar; 220 – 227 dosar) concluzionează că moartea lui  GA s-a datorat stării septice cu diseminări meningeale şi pulmonare consecinţa unui abces /flegmon extensiv al coapsei drepte ( aşa cum rezultă din descrierea necroptică), survenită după administrarea injectabilă  a unui vaccin DTP ( difterotetanopertusis), la un organism cu tare organice preexistente( sindrom Laugdan Down).

Diagnosticul stabilit în spital a fost incorect şi incomplet. Având în vedere starea pacientului la internare( febril, stare generală influenţată, tulburări ale tranzitului intestinal, tumefacţie coapsă), precum şi faptul că pacientul, prin afecţiunea preexistentă( sindrom Laugdan Down) se încadra în grupa pacienţilor cu risc crescut la infecţii prin deficienţa imunitară caracteristică acestui sindrom, comisia care a examinat la I.N.M.L.Bucureşti datele medicale şi medico-legale privind pe GA, consideră că se impunea examinarea clinică amănunţită a pacientului; investigarea paraclinică în vederea obiectivării statusului biologic şi eventual consultări interdisciplinare, ceea ce ar fi condus la stabilirea unui diagnostic corect şi complet.

Aceeaşi comisie apreciază că tratamentul aplicat pe perioada spitalizării, care a constat în algocalmin şi fenobarbital a fost insuficient şi inadecvat stării generale a pacientului.

Între conduita medicală inadecvată din perioada spitalizării  - respectiv: - lipsa stabilirii unui diagnostic clinic corect, lipsa efectuării investigaţiilor paraclinice, lipsa consulturilor interdisciplinare, prescrierea unui tratament necorespunzător – şi decesul pacientului există o legătură de cauzalitate directă, condiţionată de deficitul imunitar caracteristic afecţiunii preexistente.

În paralel, comisia superioară de disciplină a Colegiului Medicilor din România ( filele 171 – 174 dosar) reţine că dr. AP n a dat dovadă de diligenţă maximă în stabilirea diagnosticului, tratamentului adecvat şi în evitarea complicaţiilor previzibile la pacientul aflat în îngrijirea sa”, după cum prevede art.53 din codul de deontologie medicală, considerent pentru care respinge contestaţia formulată de medic şi menţine decizia nr.1 din data de 18.01.2007 pronunţată de către comisia locală de disciplină  a Colegiului Medicilor Vâlcea în temeiul art.119 lit.b din Statutul Colegiului Medicilor din România.

Legea şi morala obligă pe oricine, în limitele cunoştinţelor şi puterilor să acorde la nevoie, ajutor medical, iar medicul cu atât mai mult nu se poate sustrage acestei îndatoriri invocând de pildă că nu este de specialitate, pentru că spune legiuitorul, în faţa primejdiei iminente, absenţa îngrijirilor ar agrava starea bolnavului şi prejudiciul ce l-ar putea cauza, lipsa cunoştinţelor de specialitate ar fi mai mic decât răul pricinuit de lipsa oricărui ajutor. Luând în îngrijire un bolnav, medicul contactează faţă de pacientul său, responsabilităţi de ordin moral, profesional şi legal, orice prejudiciu cauzat prin greşeala medicului cerându-se reparat.

Medicul se obligă să îngrijească bolnavul, ceea ce implică şi responsabilităţi de ordin tehnic. Obligat să dea bolnavului îngrijiri corecte, conform regulilor profesionale şi datelor ştiinţei medicale, valabilă la acea oră, când nu procedează în consecinţă medicul va cădea în culpă.

„Concluzia unui diagnostic care poate fi un act ireparabil, e de multe ori totul sau nimic” spunea Forgue.

În speţa de faţă există o culpă imediată şi o culpă directă, activitatea dăunătoare aparţinând însăşi medicului. Eroarea medicală şi nedibăcia sau lipsa abilităţii au dus la decesul minorului GA, iar eroarea de diagnostic în cauza de faţă nu s-a datorat necunoaşterii trecutului medical al minorului ci examinării greşite, interpretării eronate a simptomelor, neefectuării unor teste, netrimiterii pacientului pentru consult de specialitate la o unitate medicală superioară, sau neschimbării diagnosticului, în cazul tratamentului care nu a dat rezultate. Această eroare subiectivă angajează răspunderea penală.

Fapta săvârşită de inculpat în împrejurările relatate mai sus întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ucidere din culpă prev. şi ped. de art.178 alin.2 cod penal, text de lege în baza căruia acesta va fi condamnat .

La individualizarea pedepsei ce se va stabili se va avea în vedere persoana inculpatului, atitudinea cooperantă a acestuia în faţa organelor de cercetare penală şi a instanţei de judecată, circumstanţe atenuante ce vor fi avute în vedere, apreciind că pedeapsa închisorii este de natură a-şi atinge scopul preventiv şi educativ fără executarea acesteia prin privare de libertate.

În baza art.71 alin.1 cod penal se vor interzice inculpatului drepturile prev.de art. 64 lit.a teza a II-a şi lit.b cod penal pe durata executării pedepsei principale.

Fiind îndeplinite condiţiile art.81 cod penal se va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei , se va stabili termen de încercare se va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.83 cod penal privind revocarea suspendării pedepsei.

În baza art.71 alin.5 cod penal se va suspenda executarea pedepsei accesorii pre. de art. 71 alin.1 cod penal pe durata suspendării executării pedepsei închisorii.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, instanţa constată că legătură directă cu infracţiunea pentru care inculpatul va fi condamnat, nu au decât daunele morale cu care partea vătămată s-a constituit parte civilă.

Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia daunelor-morale, încălcarea dreptului unei persoane fizice produce în mod natural şi prejudicii morale, care nu trebuie dovedite, fiind prezumate. În ceea ce priveşte cuantumul acestora, legea lasă la aprecierea judecătorului reparaţia echitabilă a prejudiciului suferit.

Văzând poliţa seria R.C.F.M. nr. 3080170/16.03.2006 instanţa reţine că inculpatul avea asigurare de răspundere civilă profesională a medicilor şi a cadrelor medicale pentru perioada 18.03.2006 – 17.03.2007 în limitele sumei de 37.000 euro pe eveniment, şi în consecinţă în baza art.49 ş.u. din Legea nr. 136/1996 privind asigurările şi reasigurările în România, a art.998 ş.u. din codul civil, inculpatul urmează să fie obligat în solidar cu asigurătorul SOCIETATEA DE ASIGURARE-REASIGURARE AD. SA , la plata acestor despăgubiri către partea civilă.

Deoarece poliţa de asigurare nr. 876186 pentru asigurarea de răspundere civilă profesională a medicilor, stomatologilor şi personalului auxiliar este încheiată pe perioada 5 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2007, cererea de introducere în cauză a SC Asigurare – Reasigurare A. SA  se va respinge, deoarece pe considerentele expuse mai sus nu poate fi antrenată răspunderea acesteia. 

Inculpatul la data săvârşirii infracţiunii, în calitate de medic primar pediatru, era angajat al Spitalului municipal ”Costache Nicolescu” Drăgăşani, între acesta şi unitatea spitalicească existând un raport de prepuşenie, de subordonare, şi potrivit art.1000 alin.3 din codul civil, comitenţii răspund de prejudiciul cauzat de prepuşii lor în funcţiile ce li s-au încredinţat, în persoana comitentului existând prezumţia legală absolută de culpă.

Pentru a se antrena răspunderea comitentului pentru fapta prepusului trebuie îndeplinite condiţiile răspunderii delictuale şi două condiţii speciale: existenţa raportului de prepuşenie şi fapta să fie îndeplinită de prepus în funcţia ce i s-a încredinţat.

În cauza de faţă sunt îndeplinite toate aceste elemente: existenţa prejudiciului moral suferit de partea civilă prin pierderea unicului său copil, fapta inculpatului care atrage răspunderea sa penală vinovăţia fiind stabilită sub forma culpei, existenţa legăturii de cauzalitate între faptă şi prejudiciu, la data săvârşirii infracţiunii inculpatul era angajatul Spitalului municipal Costache Nicolescu din Drăgăşani, aflându-se în timpul programului de lucru, exercitându-şi atribuţiile de serviciu, fiind antrenată răspunderea unităţii spitaliceşti în calitate de comitent pentru fapta prepusului.

Faţă de aceste împrejurări inculpatul va fi obligat în solidar cu unitatea spitalicească şi societatea de asigurare, la cheltuieli judiciare faţă de partea civilă ce constau din cheltuielile aferente prezenţei la instanţă, dar şi la cheltuieli judiciare faţă de stat. 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

În baza art.178 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.74 lit.a şi c Cod penal şi art.76 lit. d Cod penal :

Condamnă inculpatul AP, medic pediatru la Spitalul Municipal „Costache Nicolescu” din Drăgăşani, căsătorit, fără antecedente penale, la 6 luni închisoare.

În baza art.71 alin.1  Cod penal :

Interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 lit. a teza a doua şi lit b Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.81 Cod penal :

Dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

În baza art.82 Cod penal :

Termenul de încercare este de 2 ani şi 6 luni.

Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.83 Cod penal.

În baza art.71 alin.5 Cod penal.

Suspendă executarea pedepsei accesorii prev. de art.71 alin.1 Cod penal pe durata suspendării executării pedepsei închisorii.

În baza art.14 şi 346 Cod proc.pen. cu aplic.art.998 ş.u. Cod civil :

Admite, în parte, cererea părţii civile GF.

Admite cererea inculpatului  AP de la fila 96 dosar.

Respinge cererea inculpatului AP de la fila 71 dosar.

Obligă inculpatul AP în solidar cu Spitalul „Costache Nicolescu” din Drăgăşani şi Societatea de Asigurare – Reasigurare AD. SA, la 20.000 lei daune morale faţă de partea civilă GF.

În baza art.193 alin.1 Cod proc.penală :

Obligă inculpatul AP în solidar cu Spitalul „Costache Nicolescu” din Drăgăşani şi Societatea de Asigurare – Reasigurare AD SA, la 300 lei cheltuieli judiciare faţă de partea civilă Gealapu R.Ilie – Florin.

În baza art.191 Cod proc.penală :

Obligă inculpatul  AP în solidar cu Spitalul „Costache Nicolescu” din Drăgăşani şi Societatea de Asigurare – Reasigurare AD SA, la 700 lei cheltuieli judiciare faţă de stat, din care 361 lei către Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti şi 25 lei către Spitalul Judeţean de Urgenţă Vâlcea, Serviciul Judeţean de Medicină Legală Vâlcea.

Cu apel în 10 zile de la pronunţare pentru părţile prezente şi de la comunicare pentru părţile lipsă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi 04 martie 2009, la sediul Judecătoriei Drăgăşani, judeţul Vâlcea.

PREŞEDINTE, GREFIER,