Plângere contravenţională, încălcarea dispoziţiilor prevăzute de o.u.g.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, invocarea unor circumstanţe atenuante de către petent

Sentinţă civilă 1358 din 12.03.2008


DOSAR NR. 865/225/2008-plângere contravenţională-

 Examinand materialul probator administrat în cauză, instanţa retine următoarele:

 Prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria PCA nr. 3390417/28.01.2008  încheiat la data de 28.01.2008 de către un agent constatator din cadrul SPR Mehedinti, petentul Manolescu Vasile a fost sancţionat contravenţional potrivit art. 101 alin. 1 pct. 11, art. 108 alin.1 lit. A pct. 3, art 101 alin. 1 pct. 18 din  OUG nr. 195/2002, cu amenda in cuantum total de 400 lei, pentru săvârşirea contravenţiei prev. de acelaşi text de lege.

 S-a constatat că, la data de 28.01.2008, la ora 2315, petentul a condus autoturismul marca Opel Vectra cu nr. de inmatriculare MH.81.TPD  avand defectiuni la sistemul de iluminare si, de asemenea, nu a purtat centură de siguranţă si nu a avut asupra sa certificatul de inmatriculare si tichetul RCA.

 Procesul-verbal  a fost semnat de către petent, iar la cap. menţiuni (obiecţiuni) ale contravenientului, acesta a precizat că nu are obiectiuni.

 Conform art. 101 alin. 1 pct.11 din OUG nr. 195/2002 constituie contraventie circulaţia cu un autovehicul, remorcă sau tramvai cu defecţiuni la sistemul de iluminare sau de avertizare sonoră ori când acestea lipsesc, iar conform art. 108 alin.1 lit. a pct. 3 constituie contraventie nerespectarea obligaţiei de a purta, în timpul circulaţiei pe drumurile publice, centura de siguranţă ori căştile de protecţie omologate, după caz. Dispozitiile art. 101 alin. 1 pct.18 din OUG nr. 195/2002 sanctioneaza nerespectarea obligaţiei conducătorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevăzute la art. 35 alin. (2).

Analizând procesul-verbal în ceea ce priveşte legalitatea, instanţa reţine că acesta a fost întocmit cu respectarea condiţiilor de formă prev. de art. OG nr. 2/2001 sub sancţiunea nulităţii absolute.

 În ceea ce priveşte temeinicia, instanţa reţine că procesul-verbal face dovada situaţiei de fapt menţionate în cuprinsul său până la proba contrară, probă ce incumbă petentului potrivit art. 1169 C.civil şi art. 129 al. 1 teza finală C.p.c., intrucât cel ce  face o propunere  inaintea  judecatii trebuie să o dovedească.

 Petentul, insă, nu a facut dovada existenţei unei alte situaţii de fapt decât cea reţinută în sarcina sa prin procesul – verbal de contravenţie, mai mult, atat in continutul plângerii, cat si cu ocazia audierii acestuia de catre instanta, in conformitate cu disp. art. 34 din OG 2/2001, a recunoscut realitatea faptelor retinute in sarcina sa prin procesul verbal de contraventie, invocand in sustinerea plangerii sale faptul ca, fiind trimis in cursă de către societatea angajatoare si avand in vedere raportul de serviciu in care se afla cu aceasta nu a avut posibilitatea de a face demersurile necesare pentru a circula in mod corespunzător.

 O asemenea situatie prezentata de petent, chiar daca ar fi reala, nu il exonereaza pe acesta de obiligatia de a respecta normele legale in materia circulatiei pe drumurile publice, acesta avand obigatia, in virtutea  calitatii  de conducator auto, calitate pe care o detine si in cadrul raporturilor de serviciu, de a nu pleca din incinta societătii cu defectiuni la sistemul de iluminat al autoturismului si de a avea  asupra sa certificatul de inmatriculare al acestuia, precum si tichetul RCA. Or petentul, neactionand in acest mod, este in culpă, neputându-se prevala de propria sa culpă pentru a obtine anularea unui act intocmit in conformitate cu dispozitiile legale in materie. Participanţii la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluenţa şi siguranţa circulaţiei, să nu pună în pericol viaţa sau integritatea corporală a persoanelor.

 Ca atare, ţinându-se cont şi de împrejurarea că în speţă nu se poate reţine existenţa vreunei cauze de nulitate absolută a procesului verbal, instaţa constată aşadar că forţa probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumţia de legalitate şi temeinicie instituită de lege în favoarea sa.

 Avându-se în vedere şi faptul că petentei i-a fost aplicată  amenda minimă prevăzută de lege pentru contravenţiile  reglementate  de art. 101 alin. 1 pct. 11 si  art. 108 alin.1 lit. A pct. 3  si avertisment pentru contraventia prevazuta de art 101 alin. 1 pct. 18 din  OUG nr. 195/2002, astfel încât nu se pune problema reindividualizării  sancţiunii - în condiţiile în care gradul concret de pericol social al faptei exclude posibilitatea aplicării avertismentului-, în temeiul art.34 alin 1 din OG nr.2 /2001, instanţa apreciază că plângerea dedusă judecăţii în acest dosar este evident neîntemeiată.