Nerespectarea clauzelor contractuale nu poate avea legătură cu săvârşirea unor fapte penale, dacă nu s-a putut reţine intenţia de fraudare sau de afectare cu vădită rea credinţă a intereselor partenerului.

Sentinţă penală 123 din 09.05.2012


Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanţe petentul X în contradictoriu cu făptuitorii B şi C a solicitat desfiinţarea Rezoluţiei Parchetului de pe lângă Judecătoria şi începerea urmăririi penale împotriva făptuitorilor A sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de furt prev. de art. 208 alin. 1 cod penal, fals intelectual prev. de art. 289 alin. 1 cod penal, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 cod penal, abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi prev. de art. 247 alin. 1 cod penal şi abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 cod penal şi B pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual prev. de art. 289 alin. 1 cod penal, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 cod penal, abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi prev. de art. 247 alin. 1 cod penal şi abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 cod penal.

În motivarea plângerii petentul arată că SC al cărui reprezentant este, s-a asociat cu Consiliul Local al oraşului, pentru ca împreună să contribuie la reluarea activităţii Spitalului orăşenesc. Numitul B s-a împotrivit acestor demersuri, motiv pentru care a interzis accesul reprezentanţilor societăţii în spital şi a participat la încheierea unor dispoziţii şi înscrisuri relevante în derularea contractului de asociere, deşi nu avea acest drept. Pe de altă parte numita  A, desemnată prin dispoziţie a primarului ca manager al spitalului, a interzis şi ea, în mod abuziv petentului, celorlalţi reprezentanţi ai societăţii şi medicilor să intre în unitatea spitalicească, a refuzat să pună la dispoziţie documentele necesare obţinerii autorizaţiilor cerute de lege pentru funcţionarea spitalului şi a sustras medicamente şi materiale medicale din spital.

Prin rezoluţia procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitorii A pentru săvârşirea infracţiunilor de de furt prev. de art. 208 alin. 1 cod penal, fals intelectual prev. de art. 289 alin. 1 cod penal, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 cod penal, abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi prev. de art. 247 alin. 1 cod penal şi abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 cod penal şi B pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual prev. de art. 289 alin. 1 cod penal, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 cod penal, abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi prev. de art. 247 alin. 1 cod penal şi abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 cod penal.

Împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale a Parchetului de pe lângă Judecătoria, petentul a formulat plângere adresată prim-procurorului aceluiaşi parchet, solicitând tragerea la răspundere a făptuitorilor pentru săvârşirea infracţiunilor reclamate

Prin Rezoluţia prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria a respins plângerea formulată de petent împotriva rezoluţiei, ca neîntemeiată.

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului rezultă că  la data de 17 05 2011 Consiliul Local al oraşului, prin Hotărâre a aprobat asocierea în participaţiune a Unităţii Administrativ Teritoriale şi a Spitalului Orăşenesc cu SC al cărui reprezentant este petentul, pentru punerea în funcţiune a Spitalului Orăşenesc, prin desfăşurarea în comun a unor servicii medicale spitaliceşti. Numitul B, în calitate de primar al oraşului, a fost împuternicit să semneze contractul de asociere în participaţiune. La aceiaşi dată, între SC şi Unitatea Administrativ Teritorială au fost încheiate contractul de asociere în participaţiune şi contractele de comodat.

Din art 13 al contractului de asociere în participaţiune rezultă că petentul şi-a asumat obligaţia să încheie cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate contractul de finanţare pentru serviciile medicale prestate, la termenele stabilite prin legislaţia specifică în vigoare.

În art 24 al contractului de asociere în participaţiune s-a prevăzut că în cazul în care administratorul nu semnează contractul cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în vederea asigurării surselor de finanţare, părţile convin de comun accord rezilierea de drept a contractului şi repunerea în situaţia anterioară semnării contractului, fără intervenţia instanţei de judecată.

Prin adresa Primăria oraşului a solicitat Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate să-i comunice termenele până la care pot fi depuse cererile în vederea semnării contractului de finanţare, precum şi dacă SC a depus documentaţia aferentă încheierii contractului.

Cu adresa, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a comunicat faptul că termenul limită de depunere a mapelor de contractare în vederea încheierii contractului a fost 14 06 2011, iar până la data de 20 06 2011 SC nu a depus cererea şi documentaţia aferente încheierii contractului.

Neputând fi îndeplinite obligaţiile asumate de petent prin contract, în calitate de reprezentant al SC ,  prin HCL s-a dispus revocarea HCL.

Fiind audiată de către organele de cercetare penală, numita A a precizat că ea nu a sustras bunuri din spital. O parte din medicamentele din Spitalul orăşenesc Ţăndărei, care nu mai puteau fi folosite de această unitate, au fost preluate de alte spitale, iar o anumită cantitate de fier vechi din incinta spitalului, a fost vândută în baza hotărârii Consiliului Local al oraşului, existând documente justificative în acest sens. Ea a semnat în mod legal contractul de asociere în participaţiune, deoarece a fost numită, prin dispoziţia primarului, în funcţia de manager al spitalului. Nu a permis reprezentanţilor SC să intre în laboratoarele cu aparatură medicală, deoarece nu se procedase la predarea acestor bunuri, iar reprezentanţii Primăriei oraşului i-au adus la cunoştinţă că acest contract de asociere în participaţiune urma să-şi producă efectele de la  data întocmirii unui alt contract între SC şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Fiind audiat şi numitul B, acesta a arătat că prin dispoziţia a numit ca manager interimar al Spitalului pe numita A, iar contractul de asociere în participaţiune a fost reziliat deoarece SC  nu a încheiat cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate un contract în vederea asigurării surselor de finanţare. În cadrul exercitării controlului de legalitate, Instituţia Prefectului Ialomiţa a solicitat reanalizarea HCL Ţăndărei în vederea revocării. Nu s-au pus în aplicare prevederile contractului de asociere în participaţiune deoarece acesta urma să producă efecte între părţi de la data intrării în vigoare a contractului dintre SC  şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, lucru care nu s-a întâmplat.

În cauză se constată că petentul îi acuză pe făptitori de nerespectarea unor clauze contractuale. Ori această nerespectare nu poate avea legătură cu săvârşirea unor fapte penale, dacă nu s-a putut reţine intenţia de fraudare sau de afectare cu vădită rea credinţă a intereselor partenerului. Astfel de acţiuni nu pot fi reţinute în sarcina făptuitorilor, atâta timp cât actele lor legate de asocierea cu firma reprezentată de petent au fost invalidate ca ilegale de Instituţia Prefectului. Această instituţie, anterior formulării plângerii penale, a somat Primăria oraşului să revoce aceste acte. În aceste condiţii, solicitările petentului de a se da curs formelor de asociere şi de a considera că persoanele care nu le satisfac trebuie trase la răspundere apar ca nefiind susţinute de argumente rezonabile. Aceasta cu atât mai mult cu cât nici petentul nu şi-a respectat obligaţiile contractuale de a depune la termenele legale, la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, actele necesare iniţierii relaţiilor contractuale.

În aceste condi?ii, nu se poate reţine în sarcina făptuitorilor  comiterea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 289 alin. 1 cod penal. Astfel se constată că numita  A, a semnat în mod legal contractul de asociere în participaţiune şi alte înscrisuri, în numele acestei unităţi spitaliceşti. În ceea ce îi priveşte pe numitul B, dreptul său de a semna actele în calitate de primar, ar fi greu de contestat şi considerat ca ilegal.

În ceea ce priveşte acuzaţia de furt adusă constând în sustragerea de bunuri din spital, se poate observa că aceasta se referă la distribuirea către alte unităţi spitaliceşti a medicamentelor şi materialelor sanitare aflate pe stoc la momentul încetării activităţii spitalului. Această distribuire a fost realizată în urma dispoziţiilor primate pe cale ierarhică, neputând fi asociată cu scopul însuşirii pe nedrept, condiţie cerută pentru săvârşirea infracţiunii de furt.