Infracţiunea de distrugere

Prin rechizitoriul nr. … al Parchetului de pe lângă Judecătoria M. s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului S. A. pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere, faptă prev. de art 253 al.1 Cod penal cu aplicarea art. 41 Cod penal constând în aceea că în data de 03.08.2013 i-a distrus persoanei vătămate P. F. un telefon provocându-i un prejudiciu în valoare de 2000 lei, nerecuperat.

s-a reţinut prin actul de sesizare a instanţei că în seara zilei de 03.08.2013, persoana vătămată P. F. s-a întâlnit cu inculpatul pe strada T. V. în zona Blocului G. din M., aceştia fiind cunoştinţe vechi. Motivând că a fost înjurat de persoana vătămată P. F., inculpatul i-a aplicat acesteia mai multe lovituri cu pumnii şi picioarele. În urma agresiunii, aceasta a căzut la pământ, ocazie cu care şi-a pierdut cerceii de la ureche, iar telefonul i-a căzut pe jos.

Văzând telefonul pe jos, inculpatul l-a călcat intenţionat de mai multe ori distrugându-l, provocându-i persoanei vătămate o pagubă în valoare de 2000 lei.

Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut că a călcat intenţionat telefonul persoanei vătămate, aspect confirmat şi de numita S.L.

Persoana vătămată s-a constituit parte civilă şi a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 2000 lei reprezentand contravaloarea telefonului.

Prezentul dosar a parcurs procedura de cameră preliminară, a fost comunicat rechizitoriul către inculpat, acesta nu a contestat nici actul de sesizare, probele administrate şi nici nu a solicitat administrarea altor probatorii.

În cursul cercetării judecătoreşti nici una dintre părţi nu s-a prezentat deşi au fost citate în repetate rânduri pentru a preciza dacă se împacă în legătură cu infracţiunea de distrugere.

De asemenea, reprezentantul Ministerului Public a solicitat schimbarea încadrării juridice din forma în care s-a dispus trimiterea în judecată în art. 218 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.

Din actele şi lucrările dosarului, prin prisma probatoriului administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

La data de 03.08.2013 inculpatul s-a întâlnit cu partea civilă P. F.în zona blocului G. aflat în M., str. T. V..

Pe fondul discuţiilor în contradictoriu, inculpatul a lovit-o pe partea civilă, după care a lovit cu piciorul telefonul părţii civile, telefon care căzuse în timpul altercaţiei.

În urma loviturilor inculpatului telefonul părţii civile a fost distrus.

Fapta a fost recunoscută de inculpat, recunoaştere ce se coroborează cu celelalte probe administrate, respectiv declaraţia martorei S. L. care a precizat că a asistat la conflictul dintre părţi şi a văzut cum inculpatul a distrus telefonul părţii civile.

Cu privire la telefonul distrus, partea a susţinut că acesta era marca Apple şi i-a fost trimis de sora sa din străinătate, fiind depusă în susţinerea pretenţiilor un extras al unei pagini a unui site ce se ocupă cu comercializare acestui tip de telefon.

De asemenea, inculpatul nu a contestat susţinerile părţii, iar la data de 29.01.2014 şi-a luat angajamentul de a achita contravaloarea bunului, astfel cum rezultă din procesul verbal aflat la fila 25 dosar urmărire penală.

Din toate cele menţionate mai sus rezultă că inculpatul se face vinovat de săvârşirea faptei pentru care a fost trimis în judecată, iar aceasta întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de distrugere.

Cu privire la încadrarea juridică, atât timp cât instanţa nu va reţine nici o circumstanţă atenuantă în favoarea inculpatului, iar limitele de pedeapsă sunt sensibil egale în cele două Coduri penale, se apreciază că nu se impune schimbarea încadrării juridice, astfel că cererea va fi respinsă.

De asemenea, se mai constată că inculpatul a fost condamnat anterior la pedeapsa de 2 ani închisoare prin sentinţa penală nr.  … pronunţată de Judecătoria M. în dosarul nr. …,  rămasă definitivă prin nerecurare.

Prin aceiaşi sentinţă s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei, fiind stabilit un termen de încercare de 4 ani de zile ce a început să curgă de la data de 08.03.2013.

Având în vedere că infracţiunea pentru care a fost trimis în judecată inculpatul a fost săvârşită la data de 03.08.2013 rezultă că a fost săvârşită în cursul termenului de încercare şi că în cauză sunt aplicabile şi prevederile art. 41 alin. 1 Cod penal.

Pentru toate aceste considerente, în baza art. 253 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal va fi condamnat inculpatul  la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt.

În baza art. 83 alin. 1 Cod penal din 1969 coroborat cu art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012, se va revoca suspendarea condiţionată a executării  pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală … pronunţată de Judecătoria M. în dosarul nr. …,  rămasă definitivă prin nerecurare şi în baza art. 83 alin. 1  teza ultimă Cod penal  dispune executarea  pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. … a Judecătoriei M., alături de pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată prin prezenta.

Astfel, inculpatul va executa 2 ani şi 3 luni închisoare.

În baza art. 65 şi art. 67 alin. 1 şi 2 Cod penal, i se vor interzice inculpatului drepturile  prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a  şi b Cod penal, în condiţiile şi pe durata art. 65 Cod penal.

În baza art. 397 Cod procedură penală şi art. 1357 Cod civil va fi obligat inculpatul să plătească părţii civile P. F. suma de 2000 lei, prejudiciu cauzat şi recunoscut de inculpat, neacoperit până la această dată.

In baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.

Domenii speta

Spete similare