Procedura insolvenţei. Contestaţie formulată de creditoare cu privire la măsura neînscrierii creantei sale în tabelul de creante. Îndeplinirea corectă a obligatiilor legale de către practicianul in insolventă.

Decizie 10 din 06.01.2014


Potrivit art.61 din Legea nr. 85/2006, în urma deschiderii procedurii, administratorul sau lichidatorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor menţionaţi în lista depusă de debitor în conformitate cu art. 28 alin. 1 litera c ori după caz în condiţiile art. 32 alin. 2.

Aşa cum a reţinut şi judecătorul sindic, textul legal impune practicianului obligaţia de a trimite notificări numai către creditorii menţionaţi în lista depusă de către debitor, fiind irelevant dacă din contabilitatea debitoarei ar fi rezultat sau nu presupusa calitate de creditor sau că debitoarea ar fi omis în mod deliberat să menţioneze anumiţi creditori.

Lucrările cauzei confirmă că notificarea deschiderii procedurii a fost realizată individual, cu confirmare de primire, doar către instituţiile bugetare, notificare dublată prin intermediul ziarului „Curierul Naţional” din data de 06.05.2011 şi prin Buletinul procedurilor de Insolvenţă nr. 5426 din  data de 10.05.2011, cele din urmă  fiind  opozabile creditorilor neidentificaţi.

Prima instanţă a făcut o interpretare corectă a  dispoziţiilor legale aplicabile, respectiv a  art.7 alin.3 din Legea nr. 85/2006, atunci când a reţinut că ele impun cu titlu imperativ ca actele de procedură anterioare deschiderii, cât şi notificarea deschiderii procedurii, să se efectueze potrivit Codului de procedură civilă, aceasta fiind excepţia şi nu regula, dat fiind că însuşi legiuitorul a prescris conduita practicianului în cazul în care nu a identificat  toţi potenţialii creditori, statuând fără echivoc că procedura prevăzută la art.61 va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul Procedurilor de insolvenţă.

Art.7, art. 61 şi 62 alin. 1 litera b din Legea nr. 85/2006

1. Obiectul şi părţile litigiului

Creditoarea SC [...] SA în contradictoriu cu [...] în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC [...] SRL a formulat contestaţie cu privire la măsura neînscrierii creanţei sale în tabelul de creanţe.

A relevat contestatoarea că a încheiat cu debitoarea un contract de cesiune a contractului de leasing nr. [...] pentru transmiterea dreptului de folosinţă a unui autovehicul, contract reziliat ca urmare a nerespectării obligaţiilor de plată de către debitoare, bunul fiind recuperat şi valorificat, obţinându-se suma de 9677,42 euro.

Deşi împotriva debitoarei s-a dispus deschiderea procedurii prevăzută de Legea nr. 85/2006, contestatoarea nu a fost notificată potrivit codului de procedură civilă.

Cu privire la întinderea creanţei, relevă aceeaşi contestatoare că a solicitat înscrierea la masa credală cu următoarele sume: 22.469,59 lei cu titlu de rate de leasing neachitate precum şi suma  de 6.625,38 euro reprezentând daune interese stabilite convenţional.

Ca urmare a declaraţiei de creanţă, lichidatorul judiciar i-a comunicat că declaraţia de creanţă i-a fost respinsă pe considerente de tardivitate.

În opinia aceleiaşi contestatoare, lichidatorul judiciar nu poate invoca  în apărare decât dispoziţiile art. 7 alin. 3 din lege, conform cărora pentru creditorii neidentificaţi în lista debitoarei, procedura notificării va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul procedurilor de insolvenţă.

Aceasta întrucât, lichidatorul are obligaţia de a solicita debitorului depunerea documentaţiei contabile, iar sancţiunea decăderii nu operează în situaţia în care notificarea deschiderii procedurii s-a efectuat cu încălcarea dispoziţiilor art. 7 din lege, în cazul neidentificării actelor contabile şi al imposibilităţii emiterii notificărilor pentru fiecare creditor.

 De asemenea, consideră că sancţiunea decăderii nu poate fi invocată faţă de creditorul care înregistrează declaraţia de creanţă după expirarea termenului legal, în cazul neidentificării actelor contabile ale debitoarei.

2. Hotărârea tribunalului

Prin sentinţa civilă nr.2390 din 17.09.2013 Tribunalul Constanţa a respins ca nefondată contestaţia formulată de contestator SC [...] SA în contradictoriu cu intimat [...] lichidator judiciar al SC [...] SRL.

Pentru a dispune astfel prima instanţă a avut în vedere următoarele:

Contestaţia nu are caracter fondat, măsura înlăturării creanţei pe considerente de tardivitate efectuată de către practicianul în reorganizare având caracter legal, fiind respectate atât dispoziţiile art.7 cât şi dispoziţiile art. 62 alin. 1 litera b din Legea nr. 85/2006.

Potrivit art.61 din legea în materie, în urma deschiderii procedurii, administratorul sau lichidatorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor menţionaţi în lista depusă de debitor în conformitate cu art. 28 alin. 1 litera c ori după caz în condiţiile art. 32 alin. 2.

Aşadar, textul legal impune practicianului în a trimite notificări numai către creditorii menţionaţi în lista depusă de către debitor, fiind irelevant dacă din contabilitatea debitoarei ar fi rezultat sau nu presupusa calitate de creditor sau că debitoarea ar fi omis în mod deliberat să menţioneze anumiţi creditori.

În concret, debitoarea SC [...] SRL, prin reprezentanţii săi legali, a avut o conduită activă şi a predat documentaţia contabilă aşa încât nu se poate imputa practicianului o îndeplinire defectuoasă a mandatului legal, atât timp cât contestatoare nu figura pe respectiva listă şi calitatea sa nu rezulta nici din balanţa contabilă.

În cauză, aşa cum rezultă din piesele dosarului de fond, notificarea deschiderii procedurii a fost realizată individual, cu confirmare de primire, doar către instituţiile bugetare, notificare dublată prin intermediul ziarului „Curierul Naţional” din data de 06.05.2011 şi prin Buletinul procedurilor de Insolvenţă nr. 5426 din data de 10.05.2011, ultimele publicării fiind pe deplin opozabile creditorilor neidentificaţi cum este cazul contestatoarei de faţă.

Incontestabil, dispoziţiile art.7 alin.3 din Legea nr. 85/2006, impun cu titlu imperativ ca actele de procedură anterioare deschiderii cât şi notificarea deschiderii procedurii să se efectueze potrivit Codului de procedură civilă, însă aceasta este excepţia şi nu regula, dat fiind că însuşi legiuitorul a prescris conduita practicianului în cazul în care nu a identificat  toţi potenţialii creditori, statuând fără echivoc că procedura prevăzută la art.61 va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul Procedurilor de insolvenţă.

Nerezultând din datele speţei o îndeplinire defectuoasă a obligaţiilor legale de către practician, este evident că sancţiunea decăderii  din dreptul de a-şi declara creanţa derivată din dispoziţiile art.76 are eficienţă juridică, atât timp cât prezenta contestatoare nu a avut diligenţa necesară să consulte publicaţia de specialitate din care să informeze despre situaţia debitoarei sale, fiind obligatoriu pentru aceasta să-şi urmărească realizarea creanţei pe care pretinde că o deţine împotriva debitoarei cu respectarea legii speciale.

3. Recursul

Împotriva acestei hotărâri,  în termen legal a formulat recurs creditoarea SC [...] SA care a criticat-o sub aspectele:

Potrivit disp.art.61 din Legea nr.85/2006 „în urma deschiderii procedurii administratorului judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor menţionaţi în lista depusă de debitor în conformitate cu disp.art.28 alin.1 lit.c sau, după caz, în condiţiile art.32 alin.2. Notificarea prevăzută la alin.1 se realizează conform prevederilor codului de procedură civilă.”

Potrivit dispoziţiilor art.78 din Legea nr.85/2006, sancţiunea decăderii din drepturile prevăzute de alin.1 al aceluiaşi articol nu operează în situaţia în care notificarea deschiderii procedurii s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art.7 din lege, care impune în aceleaşi timp notificarea creditorilor atât prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, cât şi potrivit Codului de procedură civilă.

Ori, în măsura în care lichidatorul ar fi fost împiedicat de către debitoare să intre în posesia documentelor contabile ale acesteia, avea obligaţia să formuleze plângere penală împotriva administratorilor debitoarei, aspect care nu rezultă de nicăieri.

 Susţine recurenta că, ori debitoarea a încălcat dispoziţiile imperative ale art.28 alin.1 lit.c din Legea nr.85/2006 omiţând în mod deliberat menţionarea recurentei ca şi creditor, ori lichidatorul judiciar numit în cauză nu a studiat actele depuse la dosar, ori a considerat că este mult mai comodă invocarea dispoziţiilor art.7 alin.3 din Legea nr.85/2006.

4. Curtea

Analizând criticile aduse, Curtea reţine că acestea sunt nefondate pentru următoarele considerente:

În mod judicios prima instanţă a reţinut că respectiva contestaţie nu are caracter fondat, măsura înlăturării creanţei pe considerente de tardivitate efectuată de către practicianul în reorganizare având caracter legal, fiind respectate atât dispoziţiile art.7, cât şi dispoziţiile art. 62 alin. 1 litera b din Legea nr. 85/2006.

Potrivit art.61 din legea în materie, în urma deschiderii procedurii, administratorul sau lichidatorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor menţionaţi în lista depusă de debitor în conformitate cu art. 28 alin. 1 litera c ori după caz în condiţiile art. 32 alin. 2.

Aşa cum a reţinut şi judecătorul sindic, textul legal impune practicianului obligaţia de a trimite notificări numai către creditorii menţionaţi în lista depusă de către debitor, fiind irelevant dacă din contabilitatea debitoarei ar fi rezultat sau nu presupusa calitate de creditor sau că debitoarea ar fi omis în mod deliberat să menţioneze anumiţi creditori.

În concret, debitoarea SC [...] SRL, prin reprezentanţii săi legali, a avut o conduită activă şi a predat documentaţia contabilă aşa încât nu se poate imputa practicianului o îndeplinire defectuoasă a mandatului legal, atât timp cât contestatoarea nu figura pe respectiva listă şi calitatea sa nu rezulta nici din balanţa contabilă.

Lucrările cauzei confirmă că notificarea deschiderii procedurii a fost realizată individual, cu confirmare de primire, doar către instituţiile bugetare, notificare dublată prin intermediul ziarului „Curierul Naţional” din data de 06.05.2011 şi prin Buletinul procedurilor de Insolvenţă nr. 5426 din  data de 10.05.2011, cele din urmă  fiind  opozabile creditorilor neidentificaţi.

Prima instanţă a făcut o interpretare corectă a  dispoziţiilor legale aplicabile, respectiv a  art.7 alin.3 din Legea nr. 85/2006, atunci când a reţinut că ele impun cu titlu imperativ ca actele de procedură anterioare deschiderii, cât şi notificarea deschiderii procedurii, să se efectueze potrivit Codului de procedură civilă, aceasta fiind excepţia şi nu regula, dat fiind că însuşi legiuitorul a prescris conduita practicianului în cazul în care nu a identificat  toţi potenţialii creditori, statuând fără echivoc că procedura prevăzută la art.61 va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul Procedurilor de insolvenţă.

Cum în cauză nu se poate imputa practicianului în insolvenţă o îndeplinire defectuoasă a obligaţiilor legale, Curtea reţine că cele criticate nu pot conduce la reformarea hotărârii pronunţate în cauză cu aplicarea şi interpretarea corectă a legii, situaţie în care,  în conformitate cu disp. art. 312 cod procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.