Divort

Dosar nr. /223/2014

Operator de date cu caracter personal nr.5695

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA DRĂGĂŞANI, JUDEŢUL VÂLCEA

SENTINŢA CIVILĂ NR. 1856

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN 13 NOIEMBRIE 2014

Instanţa constituită din :

 PREŞEDINTE : E C, judecător

GREFIER  : I P

Pe rol este soluţionarea cererii  având ca obiect  „  divorţ „  formulată de  reclamanta  R G., domiciliată în , judeţul Vâlcea, în  contradictoriu cu  pârâtul R F.,  domiciliat  în  comuna  Drăgoeşti , sat Drăgoeşti judeţul Vâlcea.

Cererea a fost timbrată cu 20 lei taxă judiciară de timbru conform chitanţei nr.  314 -  31-0012 din  31.01.2012  din 31.01.2014 , cu  80  lei taxă judiciară de timbru conform chitanţei nr.  304-48-0039 din 17.02.2014 .

La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns  reclamanta  R G ,  asistată de avocat I G , substituind pe avocat  D  A, în baza delegaţiei de substituire nr.  23  din 13.11.2014  şi martorul Cucu Constantin , lipsind  pârâtul  R F. .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Grefierul de şedinţă referă oral obiectul pricinii, stadiul în care se află judecata, modul de îndeplinire a procedurii de citare, măsurile dispuse de instanţă, după care :

Preşedintele  completului de judecată  stăruie în împăcarea soţilor.

Reclamanta declară că stăruie în cererea  de  divorţ , nefiind posibilă reluarea convieţuirii cu pârâtul  .

S-a introdus în sala de şedinţă martorul prezent  C  C şi s-a ascultat sub prestare de jurământ, conform disp.art.319 alin 1 şi 2 NCPC, a cărui declaraţie a fost consemnată şi ataşată la dosar, după semnare.

Apărătorul reclamantei , avocat I G a menţionat că nu mai are excepţii de invocat , cereri de formulat în cauză.

Instanţa constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat şi probe de solicitat în cauză, declară dezbaterile închise şi acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Avocat  I G pentru reclamantă  având cuvântul , susţine că nu mai  subzistă relaţia  de  căsătorie , că fiecare dintre  soţi  şi-a  întemeiat  o nouă relaţie şi singura  care se  îngrijeşte  de minori  este mama. Consideră că soţii nu se mai  pot  împăca,  nu mai pot  continua  căsătoria şi  solicită  admiterea  cererii  în sensul de a se  dispune desfacerea căsătoriei din vina exclusivă a pârâtului ; reclamanta  să revină la numele  purtat anterior  căsătoriei , acela de „ Cucu „ ; autoritatea  părintească privind pe minorii :  R M A, născută  la  şi  R C D , născut la  să se exercite în comun de ambii părinţi; locuinţa minorilor să se  stabilească la mamă iar pârâtul să plătească în  favoarea  minorilor  pensie  de întreţinere stabilită la venitul minim pe economia  naţională. Fără cheltuieli de judecată.

I N S T A N Ţ A :

Deliberând,constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 31 ianuarie  2014 sub nr.445/223/2014, reclamanta  R G., domiciliată  a chemat în judecată pe pârâtul R  F, prin care solicită să se dispună:

- desfacerea prin divorţ a căsătoriei părţilor încheiată la data de 23.10.1999 în faţa delegatului stării civile al Primăriei Drăgoeşti, judeţul Vâlcea şi înscrisă în Registrul de stare civilă  la nr. 10 din aceeaşi dată, din vina exclusivă a pârâtului.

- exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi, privind  minorii R M-A, născută la data de 09.09.2000 şi R C –D, născut la data de 18.05.2002 şi rezultaţi din căsătoria părţilor, urmând ca aceştia să locuiască la reclamantă;

- revenirea reclamantei la numele avut anterior căsătoriei, respectiv acela de „Cucu”

- obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere pentru cei doi minori.

- se solicită totodată citarea în cauză şi a autorităţii tutelare din cadrul Primăriei Drăgoeşti, judeţul Vâlcea, pentru întocmirea anchetelor psihosociale.

Motivând cererea, reclamanta arată că s-a căsătorit cu pârâtul la data de 23.10.1999, stabilind domiciliul conjugal  la familia  părinţilor pârâtului în comuna Drăgoeşti.

La data de 09.09.2000 s-a născut minora M A, iar la data de 18.05.2002, minorul C –D, de creşterea copiilor ocupându-se împreună soţii, până la data despărţiri în fapt şi care în prezent se află împreună cu reclamanta în locuinţa sa din com.Drăgoeşti, jud. Vâlcea.

Odată cu trecerea timpului, relaţiile dintre reclamantă şi pârât au început să se degradeze, între aceştia apărând certurile, cauza acestora  fiind de cele mai multe ori lipsa banilor.

Certurile dintre reclamantă şi pârâtă au devenit în timp din ce în ce mai dese, ajungând ca în ultima jumătate de an înainte de despărţirea în fapt să fie aproape zilnice, astfel în luna martie a anului 2009, pe fondul certurilor repetate cu pârâtul, reclamanta a părăsit domiciliul  comun împreună cu cei doi copii, mutându-se în casa părinţilor săi.

Menţionează reclamanta că la acel moment atât ea cât şi pârâtul aveau un loc de muncă, însă banii îi ţineau separat , pârâtul cheltuindu-i doar în scopuri personale,  că, de asemenea la momentul despărţirii, pârâtul începuse deja  o relaţie cu o altă femeie.

Având în vedere faptul că relaţiile de familie dintre reclamantă şi soţul acesteia nu pot continua, solicită admiterea cererii  aşa cum a fost formulată şi ca urmare a acestui fapt, să se dispună desfacerea prin divorţ a căsătoriei încheiată la data de 23.10.1999, în faţa delegatului stării civile al Primării Drăgoeşti, judeţul Vâlcea şi înscrisă în Registrul de stare civilă  la nr.10  din aceeaşi dată, din vina exclusivă a pârâtului şi exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi asupra minorilor R M-A, născută la data de 18.05.2002, urmând ca aceştia să locuiască la reclamantă.

În drept, cererea este întemeiată pe disp. art. 373 lit.b, 379 alin.1, 396 şi urm

400, 496, 529 Cod Civil, 607 şi urm.cod pr.civilă.

Spre dovadă, reclamanta a ataşat la cerere înscrisuri.

Instanţa a încuviinţat şi a fost administrată proba cu înscrisuri şi martori.

Examinând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Reclamanta s-a căsătorit cu pârâtul la data de 23.10.1999, stabilind domiciliul conjugal la familia  părinţilor pârâtului în comuna Drăgoeşti.

Anterior încheierii căsătoriei reclamanta purta numele de Cucu.

La data de 09.09.2000 s-a născut minora Maria-Alexandra, iar la data de 18.05.2002 minorul Constantin –Dănuţ, de creşterea copiilor ocupându-se împreună soţii până la data despărţiri în fapt şi care în prezent se află împreună cu reclamanta în locuinţa sa din com.Drăgoeşti, jud. Vâlcea.

Martorul audiat în cauză a menţionat că , la începutul căsătoriei relaţiile dintre soţi erau armonioase  până în urmă cu 5 ani când pârâtul a intrat într-o relaţie extraconjugală şi a părăsit domiciliul conjugal.

De la data despărţirii părţilor în fapt între părţi nu a mai existat nici un fel de comunicare şi niciunul dintre aceştia nu a încercat o împăcare.

După despărţirea în fapt a soţilor minorii au rămas în întreţinerea reclamantei .

Având în vedere cele reţinute mai sus instanţa constată  că relaţiile dintre soţi sunt grav vătămate, iar continuarea căsătoriei nu mai este posibilă din culpa pârâtului , motiv pentru care apreciază ca întemeiată cererea de divorţ şi urmează să o admită în sensul că va dispune, în baza  art.373 alin.1 lit.b C.civ.,  desfacerea căsătoriei din culpa pârâtului.

Urmează ca în baza art. 383 alin. 3 Cod civil să se dispună ca reclamanta să revină la numele purtat anterior căsătoriei , acela de C.

În ceea ce priveşte raporturile dintre părinţii divorţaţi şi copiii lor minori articolul  396 al. 1 din Codul civil menţionează că , instanţa de tutelă hotărăşte , odată cu pronunţarea divorţului , asupra raporturilor  dintre părinţii divorţaţi  şi copiii lor  minori , ţinând seama  de interesul  superior al copiilor , de concluziile raportului de anchetă psihosocială , precum şi , dacă este cazul , de învoiala părinţilor , pe care îi ascultă.

Articolul 397 din Codul civil prevede  că, după divorţ , autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi , afară de cazul în care instanţa  decide altfel, iar potrivit art.  398 Cod civil, dacă există  motive întemeiate  , având în vedere interesul superior al copilului , instanţa hotărăşte  ca autoritatea părintească  să fie exercitată numai de către unul dintre părinţi, iar celălalt părinte  păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creştere şi educare a copilului , precum şi dreptul de a consimţi  la adopţia acestuia.

Articolul 397 Cod civil trebuie coroborat cu dispoziţiile  art. 483 Cod civil care defineşte  autoritatea părintească  ca fiind ansamblul de drepturi  şi îndatoriri  care privesc  atât persoana , cât şi bunurile copilului  şi aparţin în mod egal  ambilor părinţi.

Potrivit al. 2 , părinţii exercită autoritatea părintească  numai în interesul copilului , cu respectul datorat persoanei acestuia  şi îl asociază pe copil la toate deciziile  care îl privesc , ţinând cont de vârsta  şi de gradul său de maturitate , iar al. 3 prevede că ambii părinţi răspund pentru creşterea copiilor minori.

Autoritatea părintească se exercită până la data când copilul dobândeşte capacitatea deplină de exerciţiu.

Este de reţinut că potrivit art. 487 din Codul civil, părinţii au dreptul şi îndatorirea de a creşte copilul, îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică, psihică şi intelectuală, de educaţia, învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia, potrivit

propriilor lor convingeri, însuşirilor şi nevoilor copilului; ei sunt datori să dea copilului orientarea şi sfaturile necesare exercitării corespunzătoare a drepturilor pe care legea le recunoaşte acestuia.

De asemenea, trebuie avut în vedere art. 400 din Codul civil potrivit căruia ,în lipsa înţelegerii dintre părinţi sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului, instanţa de tutelă stabileşte, odată cu pronunţarea divorţului, locuinţa copilului minor la părintele cu care locuieşte în mod statornic. Dacă până la divorţ copilul a locuit cu ambii părinţi, instanţa îi stabileşte locuinţa la unul dintre ei, ţinând seama de interesul său superior. În mod excepţional, şi numai dacă este în interesul superior al copilului, instanţa poate stabili locuinţa acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimţământul acestora, ori la o instituţie de ocrotire. Acestea exercită supravegherea copilului şi îndeplinesc toate actele obişnuite privind sănătatea, educaţia şi învăţătura sa.

Aşadar, potrivit dispoziţiilor Codului civil  regula este ca autoritatea părintească să fie exercitată în comun de ambii părinţi  şi doar prin excepţie  instanţa poate  să stabilească ca autoritatea părintească  să fie exercitată  de unul dintre părinţi.

Cum în cauza în faţă  nu s-a dovedit  existenţa  niciunui motiv temeinic care să conducă la exercitarea autorităţii părinteşti  doar de către unul dintre părinţi , instanţa va hotărî ca autoritatea părintească să fie exercitată  în comun de ambii părinţi.

În această  decizie instanţa  are în vedere interesul superior al minorilor , aceştia având nevoie  pentru o dezvoltare armonioasă de prezenţa ambilor părinţi.

În ceea ce priveşte locuinţa celor doi minori , având în vedere că aceştia locuiesc cu reclamanta , afecţiunea acestora fiind mai mare  faţă de mamă ,  instanţa apreciază  că este în interesul  copiilor să locuiască  cu mama lor, sens în care şi-au exprimat doinţa copii în camera de consiliu când au fost ascultaţi de instanţă.

În ceea ce o priveşte pe reclamantă , aceasta  prezintă suficiente garanţii morale şi materiale pentru a se ocupa de creşterea  şi educarea copiilor ei.

Referitor la pensia de întreţinere instanţa reţine că art. 402 Cod civil prevede că instanţa de tutelă , prin hotărârea de divorţ  , stabileşte  contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile  de creştere , educare , învăţătură şi pregătire profesională a copiilor.

Având în vedere că s-a stabilit locuinţa minorilor  la mamă modalitate în care aceasta asigură copiilor întreţinere în natură  prin asigurarea celor necesare traiului precum şi a cheltuielilor  pentru educare , învăţătură şi pregătire profesională  în conformitate cu  dispoziţiile Codului civil, instanţa urmează să oblige pe pârât  să contribuie la cheltuielile cu întreţinerea copiilor  cărora  nu li s-a stabilit la el locuinţa. 

Potrivit art. 524 din Codul civil , are drept la întreţinere  numai cel care se află în nevoie , neputându-se întreţine din munca sau din bunurile sale şi potrivit art. 525 Cod civil, minorul care cere întreţinere de la părinţii săi se află în nevoie  dacă nu se poate întreţine din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri.

Potrivit art.529 Cod civil, întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti.

În conformitate cu  art. 31/Legea  272/2004  „ ambii părinţi sunt  responsabili  pentru creşterea copiilor lor . Exercitarea  drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor

părinteşti  , trebuie să aibă în vedere  interesul  superior al copilului  şi să  asigure bunăstarea  materială şi spirituală  a copilului  .”

Pornind  de la acest principiu consacrat de lege, privind  protecţia  şi  promovarea  interesului copilului , rezultă că  interesul  minorului este acela  de a  primi pensie şi de la  părintele  căruia nu  i-a fost  încredinţat .

În cazul în care  cel  care urmează să plătească pensia  de întreţinere  nu are venituri sau mijloace materiale , dar este capabil de  muncă , în situaţia  din speţă  pârâtul nu poate fi scutit  de îndeplinirea  obligaţiei de întreţinere întrucât  orice persoană capabilă de muncă are posibilitatea  de a  realiza un venit  din muncă.

Prin urmare  , lipsa unor venituri  , nu scuteşte  pe debitor de obligaţia de întreţinere , pârâtul  având obligaţia de a  depune diligenţe  pentru  realizarea  unor venituri , cel puţin  egale  cu venitul  minim pe economie.

Prin noţiunea de ,, mijloace ,, la care se referă Codul civil  , se înţelege  nu numai mijloacele materiale , dar şi aptitudinea  de a munci  a celui obligat la întreţinere , care este  izvorul  obţinerii mijloacelor materiale.

Astfel , prin aplicarea acestei reguli , prevăzută de noţiunea de mijloace , instanţa poate prezuma  existenţa acestor venituri  sau a altor surse din punct de  vedere financiar  ale debitorului  obligaţiei de întreţinere , deoarece nu s-ar explica  în alt mod  cum pârâtul  îşi asigură propria existenţă.

La calcularea  cuantumului  pensiei de întreţinere urmează  să fie avute în vedere art. 529 alin. 2 Cod civil  precum şi cuantumul  venitului minim pe economia naţională.

Potrivit art. 529 alin. 2  din Codul civil, ,, când întreţinerea  este datorată de părinte  , ea se stabileşte  până la o  pătrime din venitul său  lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii,, , în speţă ţinând seama de venitul minim pe economie  în cuantum de 900 lei.

În raport de considerentele  de mai sus , instanţa apreciază că cererea reclamantei este întemeiată , urmând a o admite şi a dispune desfacerea prin divorţ a căsătoriei părţilor încheiată la data de 23.10.1999, înregistrată sub nr.10 la Primăria Drăgoşti, din vina pârâtului.

Se va dispune ca reclamanta să revină la numele purtat anterior căsătoriei, acela de „CUCU”.

Autoritatea părintească privind pe minorii :R M-A, născută la 9.09.2000 şi R C-t-D, născut la 18.052002 se va  exercita în comun de ambii părinţi.

Se va stabili locuinţa minorilor la mamă.

Va fi obligat pârâtul să plătească în favoarea fiecărui minor câte 150 lei lunar, pensie întreţinere, începând cu data de 31.01.2014 până la majoratul copiilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea formulată de reclamanta  R G., domiciliată în comuna  Drăgoeşti , sat Drăgoeşti , judeţul Vâlcea, în  contradictoriu cu  pârâtul R F.

Dispune desfacerea prin divorţ a căsătoriei părţilor încheiată la data de 23.10.1999, înregistrată sub nr.10 la Primăria D, din vina pârâtului.

Dispune ca reclamanta să revină la numele purtat anterior căsătoriei, acela de „CUCU”.

Autoritatea părintească privind pe minorii : R M-A, născută la 9.09.2000 şi R C-tin-D, născut la 18.05.2002 se exercită în comun de ambii părinţi.

Stabileşte locuinţa minorilor la mamă.

Obligă pe pârât să plătească în favoarea fiecărui minor câte 150 lei lunar, pensie întreţinere, începând cu data de 31.01.2014 până la majoratul copiilor.

 Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.

 Pronunţată în şedinţă publică astăzi 13 noiembrie 2014 la sediul Judecătoriei Drăgăşani.

PREŞEDINTE, GREFIER,

E  C I P– A

Rede. /Tehn. E.C.

6ex./08.01.2015

Domenii speta

Spete similare