Anulare act

Sentinţă civilă 1023 din 30.09.2014


R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 1023

Şedinţa publică din 30  septembrie 2014

PREŞEDINTE:  …………………..

GREFIER: ………………

Pe rol se află, în pronunţare, acţiunea în contencios administrativ, formulată de reclamanta UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ ORAŞUL COVASNA  în contradictoriu cu pârâtele CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI şi  CAMERA DE CONTURI A JUDEŢULUI COVASNA, pentru anularea încheierii nr.3/12.04.2011, pronunţată de către Comisia de soluţionare a contestaţiei din cadrul Curţii de Conturi a României,  a deciziei nr.40/16.12.2010 şi a procesului-verbal de constatare nr.1707/5.11.2010 emise de către  Camera de Conturi a judeţului Covasna. 

La apelul nominal, făcut în şedinţă publică, au lipsit părţile.

Procedura  de citare  este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din 2 septembrie 2014, în sensul celor  consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi –parte integrantă din prezenta  sentinţă, pronunţarea fiind amânată la  data de 9 septembrie 2014, apoi la 16 septembrie 2014,  23 septembrie 2014 şi 30 septembrie 2014.

TRIBUNALUL

Constată că, sub dosarul nr.444/64/2011, s-a înregistrat acţiunea formulată şi precizată  de  reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială a Oraşului Covasna prin primar, ca urmare a deciziei nr. 4613 din 26 martie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în contradictoriu cu pârâtele Camera de Conturi  Covasna şi Curtea de Conturi a României, prin care s-a solicitat ca, prin  hotărârea ce se va  pronunţa, să se dispună anularea deciziei  nr.40/16.12.2010 emisă de Camera de Conturi Covasna în baza procesului-verbal de constatare nr. 1707/05.11.2010/5248/29.10.2010 a aceleiaşi instituţii,  cât şi a încheierii nr. 3 din 12.04.2011  emise de pârâta Curtea de Conturi a României.

În motivarea acţiunii, reclamanta arată că prin Hotărârea Guvernului nr. 1424/2007 a fost aprobată de la bugetul de stat suma de 1.620.906,96 lei pentru realizarea programului multianual „Asistenţă tehnică pentru sprijinirea autorităţilor administraţiei publice locale în pregătirea tehnică a proiectelor de investiţii publice, finanţabile prin Programul operaţional regional 2007-2013, respectiv pentru obiectivul de investiţie „Reabilitarea infrastructurii în Staţiunea balneoclimaterică Covasna".

Pentru Obiectivul de investiţie „Reabilitarea infrastructurii în staţiunea balneoclimaterică Covasna" a fost pusă la dispoziţia echipei de control Nota de fundamentare din data de 30.09.2008 privind estimarea valorii contractului de servicii de proiectare aferent acestui obiectiv, din care rezultă o valoare estimată de 1.625.910 lei inclusiv TVA, notă al cărei conţinut este următorul: „Ţinând seama de programul anual al achiziţiilor publice pe anul 2008 al bugetului oraşului Covasna şi luând în considerare inflaţia, creşterea cheltuielilor de transport şi de materiale, preţul contractului în urma cercetării pieţei se estimează a fi de 1.625.910 lei cu TVA, cu o durată de execuţie de aproximativ 8-9 luni".

În vederea realizării lucrării „Proiectare pentru investiţia Reabilitarea infrastructurii în staţiunea balneoclimaterică Covasna", a cărei valoare estimată este de 1.366.310 lei (fără TVA), Primăria Oraşului Covasna (în continuare, denumită „Primăria Covasna") a organizat procedura de achiziţie publică - licitaţie deschisă, criteriul de atribuire fiind „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic".

Conform procesului-verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor nr. 5692/26.11.2008, au fost depuse oferte de către următorii agenţi economici:

- SC A. THG SRL;

- SC D.  C. SRL;

- SC C.  C. SRL;

- SC M. SRL;

- M.  C.  E.  Kft.

În data de 26.01.2009, comisia de evaluare a ofertelor, numită prin Hotărârea Consiliului Local nr. 60/24.07.2008, conform procesului-verbal, a stabilit că ofertele depuse de SC A.  THG SRL, SC D. C.  SRL, SC M.  SRL sunt  neconforme.

În cadrul ofertei depuse de SC C.  C.  SRL, justificarea preţului unitar practicat nu a fost concludentă, oferta depusă fiind considerată inacceptabilă.

Oferta de 997.000 RON + TVA depusă de M.  C.  E.  KFT din Budapesta (în continuare, denumita „M.  "), votată de toţi membrii comisiei, a fost declarată câştigătoare, cu o durată de execuţie de 56 de zile.

SC D.  C.  SRL Cluj-Napoca a contestat, la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, rezultatul procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică servicii de proiectare „Reabilitarea infrastructurii în staţiunea balneoclimaterică Covasna".

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, prin Decizia nr. 630/C5/291 din 12.02.2009, a respins contestaţia formulată de SC D.  C.  SRL Cluj-Napoca.

Astfel, comisia de evaluare a ofertelor a stabilit ofertantul câştigător M. , cu o oferta de 997.000 RON, respectiv 260.660,41 EURO fără TVA şi cu o durată de 56 de zile calendaristice, fapt rezultat din Raportul procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică nr. 539/26.01.2009. În raportul procedurii se precizează: „Conform contractului de asociere prezentat de firma câştigătoare, contribuţia financiară a fiecărei parţi la realizarea sarcinilor contractului de achiziţie publică comună este de 51,2% - M. , respectiv 48.8% - SC T. SRL".

Aspectele procedurale privind procedura de licitaţie deschisă pentru atribuirea contractului de servicii având ca obiect „Proiectare pentru investiţia Reabilitarea infrastructurii în staţiunea balneoclimaterică Covasna" au fost verificate de către observatorii din partea D.G.F.P. Covasna - Compartimentul de Verificare a Achiziţiilor Publice", neconstatându-se abateri, conform raportului de activitate întocmit.

Entitatea verificată, ca urmare a parcurgerii procedurii de achiziţie publică, a încheiat Contractul nr. 10112/13.03.2009 cu M. . Preţul convenit pentru îndeplinirea contractului a fost 997.000 lei la care se adaugă TVA (total valoare: 1.186.430 lei).

Durata contractului a fost de 58 zile, începând din data de 16.03.2009 până la data de 10.05.2009.Ulterior, acest contract a fost prelungit prin actul adiţional înregistrat la Primăria Covasna sub nr. 2854/18.05.2009, până la data de 29.06.2009. Ordinul de începere a lucrărilor a fost emis în data de 16.03.2009.

În ce priveşte actele contestate în cauză se arată că, în perioada 01.09.2010 - 28.09.2010, o echipă de auditori publici externi din cadrul Camerei de Conturi a Judeţului Covasna a efectuat un control la Primăria Covasna, respectiv „Controlul fondurilor alocate de la bugetul de stat prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei pentru unele programe derulate prin autorităţile administraţiei publice locale", pe anul 2009.  Urmare controlului, s-a încheiat  procesul-verbal de constatare nr.1707/05.11.2010/5248/29.10.2010, valorificat de Camera de Conturi jud. Covasna prin  decizia nr.40/16.12.2010 –acte de control prin care s-au constatat abateri de la legalitatea şi regularitatea derulării contractului nr.10112/2009 încheiat cu  M. , respectiv:

A. Abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat producerea de prejudicii şi care au condus la declanşarea procedurilor de recuperare a prejudiciilor şi

B. Abateri de la legalitate şi regularitate  care nu au determinat producerea de prejudicii sau care au fost recuperate în timpul controlului: punctul 3, punctul 4,  punctul 5 şi punctul 6.

Reclamanta a invocat  prin acţiune la pct.II motivele de nelegalitate a actelor contestate, respectiv a încheierii nr.3/12.04.2011 emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi a României şi a deciziei nr.40/16.12.2010 emisă în baza procesului verbal de constatare nr.1707/5.11.2010/5248/29.10.2010 emis de Camera de Conturi a judeţului Covasna.

De asemenea, a invocat pe cale de excepţie nulitatea  încheierii nr.3/12.04.2011 emisă  de Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi a României, invocând lipsa motivelor de drept şi de fapt în baza cărora s-a dispus respingerea contestaţiei formulate de către unitatea verificată de auditorii  externi.

Reclamanta menţionează că, în virtutea dispoziţiilor speciale ale pct. 223 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, aprobat prin Hotărârea plenului Curţii de Conturi nr. 130/2010, încheierile pronunţate de comisiile de soluţionare a contestaţiilor se motivează în mod obligatoriu, iar motivarea trebuie să conţină, potrivit prevederilor Hotărârii Plenului Curţii de Conturi nr. 144/2009, motive de fapt, motive de drept, precizarea căii de atac, termenul de exercitare a căii de atac şi instanţa competentă.

Pe fondul cauzei,  reclamanta  invocă următoarele:

- prezentarea tendenţioasă a unor aşa-zise abateri care, de fapt, nu contravin niciuneia dintre dispoziţiile legale pretins încălcate;

- prezentarea unor împrejurări de fapt reale cărora nu li se acordă nicio relevanţă în economia constatărilor efectuate (spre exemplu, deşi se arată că procedura de atribuire a fost contestată de către unii dintre participanţi, iar prin decizia Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a fost respinsă contestaţia, validându-se practic corectitudinea procedurii de achiziţie publică, totuşi se constată faptul că Primăria Covasna a atribuit contractul unei persoane juridice care a prezentat o ofertă supraevaluată, sugerându-se astfel încălcarea legislaţiei achiziţiilor publice);

- prin expunerea şi dezvoltarea excesivă a unor constatări privind câştigătorul licitaţiei publice a contractului de achiziţii (respectiv constatări referitoare la asocierea acestuia cu SC T. SRL), fără ca aceste constatări să aibă vreo relevanţă în ceea ce priveşte legalitatea procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică pentru realizarea serviciilor de proiectare pentru investiţia „Reabilitarea infrastructurii în Staţiunea balneoclimaterică Covasna";

- prin constatări, a căror redundanţă este recunoscută chiar de către echipa de control, dar care, în mod absolut surprinzător, sunt legate de producerea aşa-zisului prejudiciu (spre exemplu: „Auditorii publici externi în nicio situaţie nu au pus în discuţie că Primăria Covasna, trebuia să respingă oferta câştigătorului, sau să anuleze procedura de atribuire, doar s-a ridicat problema cu privire la faptul că membrii comisiilor de evaluare a ofertelor aveau obligaţia să se asigure că resursele financiare ale bugetului statului sunt utilizate eficient, iar neluarea acestor măsuri a avut drept consecinţă plata nejustificată a sumei estimate la valoarea de 635.000 lei"). De observat că, deşi echipa de control recunoaşte că nu exista niciun motiv legal de anulare a procedurii de achiziţie publică, totuşi arată că resursele financiare ale primăriei nu au fost utilizate cu respectarea dispoziţiilor legii finanţelor publice locale;

- prin afirmaţia că ceilalţi ofertanţi au avut oferte sub valoarea ofertei declarate câştigătoare fără însă a se argumenta, prin raportare la dispoziţiile legale în materia achiziţiilor publice, măsura în care aşa-zisele abateri constatate puteau influenţa rezultatul licitaţiei şi puteau conduce la desemnarea unui alt câştigător la un preţ mai mic şi ca atare la o prejudiciere a bugetului statului;

- prin actul de control au fost invocate o serie de elemente de fapt, cât şi temeiuri de drept, ce nu au legătura în cauză.

Reclamanta arată că toate acestea denotă caracterul abuziv, netemeinic şi nelegal al controlului efectuat, motiv pentru care sumele stabilite cu titlu de prejudicii cauzate de Primăria Covasna nu pot fi considerate că au fost plătite fără temei legal sau documente nejustificative atâta timp cât au fost făcute în baza unui contract legal încheiat cu M. .

Mai mult decât atât, cât timp Primăria Covasna a respectat legislaţia în materia achiziţiilor publice - nefiind constatată de către autorităţile în drept şi nici chiar de auditorii Curţii de Conturi nicio încălcare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică, reglementate de O.U.G. nr. 34/2006- nu se poate susţine încălcarea principiului eficienţei utilizării fondurilor publice, reglementat de art. 2 alin. 2 lit f din O.U.G. nr. 34/2006.

Reclamanta sesizează astfel o reală contradicţie între constatările auditorilor publici, întrucât nu se poate susţine, pe de o parte, că procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică au fost respectate iar, pe de altă parte, că s-au eludat principiile ce au stat la baza elaborării O.U.G. nr. 34/2006, prevăzute la art. 2 din acest act normativ, întrucât întreaga reglementare are la bază aceste principii, acestea fiind transpuse în textul ordonanţei.

Or, atâta vreme cât procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică au fost respectate, rezultă, fără putinţă de tăgadă, că şi principiul privind utilizarea eficientă a fondurilor publice, prevăzut atât de O.U.G. 34/2006 cât şi de Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, a fost respectat de către entitatea verificată.

În ce priveşte aspectele privind legalitatea desfăşurării procedurii de achiziţie a serviciilor de proiectare pentru investiţia „Reabilitarea infrastructurii în staţiunea balneoclimaterica Covasna", este de observat faptul că suma aprobată de la bugetul de stat, prin H.G. nr. 1424/2007, pentru obiectivul de investiţie „Reabilitarea infrastructurii în Staţiunea balneoclimaterică Covasna" a fost de 1.620.906,96 lei.

Totodată, prin nota de fundamentare din data de 30.09.2008 privind estimarea valorii contractului de servicii de proiectare aferent acestui obiectiv, întocmită în temeiul O.U.G. nr. 34/2006, valoarea estimată de către autoritatea contractanta a fost în valoare de 1.366.310 lei (fără TVA).

În ceea ce priveşte verificarea legalităţii procedurii de achiziţie a serviciilor de proiectare pentru investiţia „Reabilitarea infrastructurii în Staţiunea balneoclimaterică Covasna", reclamanta arată că raportul de activitate întocmit de către observatori din partea D.G.F.P. Covasna - Compartimentul de Verificare a Achiziţiilor Publice  a vizat verificarea achiziţiei publice finalizate prin atribuirea contractului privind serviciile de proiectare pentru obiectivul „Reabilitarea Staţiunii Balneoclimaterice Covasna" societăţii M. , avându-se în vedere următoarele aspecte:

- respectarea regulilor şi principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică;

- modul în care s-a aplicat şi s-a respectat procedura de achiziţie;

- acurateţea documentelor supuse verificării;

- modul în care comisia de evaluare a respectat criteriile de calificare a ofertantului, precum şi criteriul de atribuire a contractului de achiziţie publică;

- semnarea de către autoritatea contractantă a contractului de achiziţie publică de servicii.

Concluziile acestui raport au fost în sensul că nu s-au constatat abateri şi nu s-au aplicat sancţiuni contravenţionale, potrivit prevederilor art. 10 din OUG nr. 30/2006.

Aşadar, aşa cum se poate observa, această procedură de achiziţie publică, precum şi modul în care comisia de evaluare a analizat criteriile de calificare a ofertantului şi de atribuire a contractului, a fost analizată de către organele abilitate în acest sens, iar concluziile acestora au constat în faptul că nu există nicio abatere.

Astfel, orice invocare a încălcării legislaţiei privind procedura de atribuire este netemeinică şi nelegală, având în vedere faptul că procedura a fost verificată atât de Direcţia Generala a Finanţelor Publice Covasna - Compartimentul de Verificare a Achiziţiilor Publice cât şi de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, procedura în discuţie, fiind declarată legală şi în conformitate cu prevederile legale în domeniu.

Consideraţii particulare privind constatările organelor de control prin decizia nr. 40/16.12.2010

Referitor la măsura declanşării procedurilor de recuperare a prejudiciului în suma de 59.322 lei şi a dobânzilor aferente în suma de 3.748 lei, care se vor actualiza până la data plaţii, rezultat din plăţi nelegale cu titlu de „asistenţă tehnică pe parcursul execuţiei" la obiectivul de investiţi: Reabilitarea infrastructurii în Staţiunea balneoclimaterică Covasna, organul de control a reţinut o serie de abateri de la legalitate şi regularitate. Astfel cum arată reclamanta, în oferta financiară şi în contractul de achiziţie nr.10112/2009, M.  s-a obligat să acorde autorităţii contractante asistenţă tehnică pe perioada de execuţie.

Din verificarea de către organele de control a plaţilor efectuate potrivit contractului, în sumă totală de 1.186.430 lei, s-a constatat faptul că această sumă a fost achitată pentru întreaga valoare a contractului, în cuprinsul căreia se include şi asistenţa tehnică, respectiv:

- studiu fezabilitate, cerere finanţare, studii topo şi geo,  254.065 lei (reprezentând 21,41% din valoarea contractului);

- documentaţii de avize şi acorduri,  209.444 lei (reprezentând 17,65% din valoarea contractului);

- proiect de autorizaţie de construcţie, 379.790 lei (reprezentând 32,02% din valoarea contractului);

- proiect tehnic, detalii de execuţie, caiet de sarcini şi asistenţă tehnică pe perioada de execuţie,  343.131 lei (reprezentând 28,92% din valoarea contractului).

Cheltuielile bugetare în suma de 59.322 lei s-au efectuat fără a avea la bază documente justificative care să confirme prestarea serviciilor şi executarea lucrărilor de "asistenţă tehnică pe perioada de execuţie", reprezentând astfel o plată fără contraprestaţie.

Din valoarea contractului de 1.186.430 lei (997.000 lei + 189.430 lei TVA), suma de 59.322 lei ( 49.850 lei + 9.472 lei TVA) reprezintă asistenţă tehnică inclusă şi achitată nelegal executantului (1.186.430 lei x 5%).

Plata sumei de 59.322 lei a fost efectuată, în baza facturii nr.MEL001/01.07.2010, cu ordinul de plată nr.1231/24.09.2009 - suma de 816.611,73 lei şi ordinul de plată nr. 1232/24.09.2009 - suma de 69.818,27 lei.

Ca  prevederi legale încălcate s-au reţinut:  art. 14, art. 20, art. 22, art. 23, art. 51(1), art. 54 din Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanţele publice locale şi art.2(l) lit. d), alin.(2) litera f) din OUG nr. 34/2006.

Reclamanta a susţinut că nu au fost corect reţinute ca abateri constatările organului de audit şi că în cuprinsul documentaţiei de atribuire se regăseşte şi caietul de sarcini, care în cazul de faţă a fost aprobat şi de către Consiliul local al oraşului Covasna prin Hotărârea de Consiliu nr. 59/2008 cu privire la aprobarea caietelor de sarcini pentru proiectarea investiţiilor „Modernizare strada Ştefan cel Mare - Tronson I,”şi „Reabilitarea infrastructurii în Staţiunea balneoclimaterică Covasna" şi Hotărârea de Consiliu nr. 67/2008 cu privire la modificarea anexei 2 „caietul de sarcini „Reabilitarea infrastructurii în Staţiunea balneoclimaterică Covasna", aprobat prin HCL nr. 59/2008, aceste hotărâri cu anexele lor fiind, la data controlului, verificate şi de către Instituţia Prefectului din punct de vedere al respectării prevederilor legale, conform atribuţiilor legale ale acestei instituţii, aşa cum sunt ele stabilite prin Legea nr. 215/2001 a  administraţiei publice locale.

De aceea, în conformitate cu pct. 1.4 din caietul de sarcini din documentaţia de atribuire a contractului de servicii de proiectare pentru investiţia "Reabilitarea infrastructurii în Staţiunea balneoclimaterică Covasna", Primăria Covasna a solicitat ofertanţilor ca serviciul ce va fi achiziţionat să cuprindă, printre altele, şi asistenţa tehnică pe perioada derulării lucrărilor de construcţii.

Se susţine că în mod nelegal s-a determinat ca sumă de recuperat  suma de 59.322 lei deoarece serviciul de asistenţă tehnică nu a fost cuantificat şi că, după cum se poate observa din cele mai sus menţionate, organul de control a stabilit un prejudiciu în cuantum de 59.322 lei în sarcina Primăriei oraşului Covasna fără să menţioneze în actele întocmite care este "onorariul de bază" la care s-a raportat.

Cum niciunul dintre aceste servicii nu a fost defalcat (deci nici serviciul de asistenţă tehnică), astfel încât să reiasă valoarea fiecăruia dintre ele, reclamanta nu înţelege cum a determinat organul de control suma la care Primăria Covasna a fost obligată, pentru plata nelegală a serviciului de asistenţă tehnică.

Actul în baza căruia a fost sancţionată Primăria Covasna nu îşi poate produce efectele, acesta nefiind publicat în Monitorul Oficial al României.

Referitor la constatările cu privire la plata nelegală a sumei de 575.678 lei şi a dobânzilor aferente în suma de 36.374 lei, rezultat din includerea nelegală în calculul tarifului oră/proiectare a unor taxe, contribuţii suplimentare celor legale şi a unor cheltuieli suplimentare, reclamanta arată ca sunt neîntemeiate.

Aprecierile auditorilor publici externi privind incorecta estimare a valorii achiziţiei efectuate sunt nefundamentate sau, cel puţin, fundamentate pe norme care nu sunt incidente în cauză.

În ceea ce priveşte măsura diminuării plaţilor efectuate de către Primăria Covasna în baza contractului încheiat cu M.  (contractul de proiectare pentru investiţia: "Reabilitarea infrastructurii în Staţiunea balneoclimaterică Covasna") dispusă de către auditorii financiari (în sensul diminuării orei de proiectare la valoarea de 12,4 euro faţă de 26,7 euro menţionată de către câştigătorul licitaţiei), reclamanta precizează că aceasta este nelegală, faţă de următoarele considerente:

Diminuarea tarifului orei de proiectare de către auditorii externi este netemeinică şi nelegală, motiv pentru care reclamanta solicită să se dispună anularea măsurii dispuse de către aceştia cu privire la plata sumei de 575.678 lei, şi a accesoriilor aferente calculate ca diferenţa rezultată din diminuarea tarifului pe ora de proiectare.

Fiind inserate în structura procesului verbal de constatare, la capitolul „Abateri de la legalitate şi regularitate constatate, care nu au determinat producerea de prejudicii", o serie de abateri, care la prima vedere, nu ar fi de natură să aducă vreo vătămare bugetului statului, totuşi, se observă că, în viziunea auditorilor, aceste abateri au avut drept consecinţă, nefundamentarea valorilor estimate şi acceptarea unor preţuri supraevaluate în cadrul procedurii de achiziţie publică.

Obiectivul de investiţii "Reabilitarea infrastructurii în Staţiunea balneoclimaterică Covasna" a fost cuprins în programul de investiţii şi aprobat prin bugetul Primăriei Oraşului Covasna (document prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile unităţii administrativ-teritoriale).

Prin urmare, suma reprezentând cheltuielile aferente acestui obiectiv de investiţii a fost aprobată prin buget atât din punct de vedere al limitei, cât şi al destinaţiei.

Mai mult decât atât, înscrierea acesteia în buget s-a realizat conform planului de investiţii şi a angajamentelor legale încheiate cu respectarea dispoziţiilor legale în materie (aspect necontestat de către auditorii externi cu privire la oportunitatea încheierii contractului de achiziţie publică în discuţie).

Aşadar, reclamanta arată că a efectuat cheltuieli bugetare numai în baza  documentelor justificative, respectiv contractul nr.10112/2009 încheiat de Primăria  oraşului Covasna cu M.  şi facturile fiscale emise  în baza acestuia, fapt ce atestă respectarea dispoziţiilor art. 51 alin.3 din Legea nr. 273/2006. Nu în ultimul rând, se arată că toate cheltuielile  aprobate prin buget au parcurs toate fazele execuţiei bugetare; angajamente –lichidare –ordonanţare - plată.

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 227 şi următoarele din Regulamentul Privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi Covasna  şi Legea nr. 554/2004.

În probaţiune, s-a solicitat proba cu înscrisuri şi cu expertiza de specialitate.

Pârâta Curtea de Conturi a României prin întâmpinarea formulată în cauză a solicitat  respingerea  cererii de anulare a deciziei nr. 40/16.10.2010, emisă de Camera de Conturi Covasna şi  a încheierii nr. 3/12.04.2011, emisă de comisia de soluţionare a contestaţiilor ca fiind  neîntemeiată.

În motivare, se arată în fapt că, în perioada 01.09.2010 - 28.09.2010 s-a efectuat la unitatea administrativ teritorială Oraşul Covasna acţiunea având ca temă "Controlul fondurilor alocate bugetului de stat prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei pentru unele programe derulate prin autorităţile administraţiei publice locale", pentru anul 2009, constatându-se abateri de la regularitate şi legalitate, care au produs prejudicii, fiind consemnate în procesul-verbal de constatare emis de Camera de Conturi a Judeţului Covasna, înregistrat sub nr.1707/05.11.2010 şi nr.5248/ 29.10.2010. Prin Decizia nr.40/2010 emisă de Camera de Conturi a Judeţului Covasna, în baza dispoziţiilor art.33 alin.(3) din Legea nr.94/1992, s-au adus la cunoştinţă ordonatorului de credite neregulile constatate, pentru a stabili întinderea exactă a prejudiciului şi a lua măsurile necesare în vederea recuperării acestuia, obligaţie ce revine în totalitate, conform prevederilor legale, conducerii entităţii verificate.

Procesele-verbale de constatare emise de camerele de conturi teritoriale, conform dispoziţiilor Legii nr.94/1992 şi a normelor elaborate în baza acesteia, nu sunt acte administrative în înţelesul Legii nr.554/2004 a contenciosului administrativ, chiar dacă sunt emise de o autoritate publică, întrucât  prin  aceste acte nu se poate da naştere, modifica sau stinge raporturi juridice, motiv pentru care nici nu pot fi cenzurate pe calea contenciosului administrativ. Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, modificată şi completată, defineşte în cuprinsul art.2 alin.(l) lit. ţ) foarte clar noţiunea de act administrativ, astfel: ţ) act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică. "

Potrivit art.1 alin.(l) din Legea nr.94/1992, republicată, Curtea de Conturi exercită controlul  asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public.

Procesul - verbal de constatare, ce face obiectul prezentei cauze, a fost întocmit ca urmare a acţiunii de control desfăşurate la sediul unităţii administrativ teritoriale, conform obiectivelor tematice de control.

 Astfel, s-au stabilit abaterile financiare şi faptele cauzatoare de prejudicii consemnate în procesul - verbal, anexă la raportul de control, care a fost valorificat de către Camera de Conturi a Judeţului Covasna potrivit procedurii existente, prin emiterea deciziei nr.40/2010 care stabileşte măsurile necesare în sarcina conducerii entităţii verificate.

Potrivit pct.539 din noul Regulament privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, aprobat prin Hotărârea nr. 130/04.11.2010, acţiunile de control/audit care la data de 01.01.2011 se află în stadiu de execuţie sau valorificare a constatărilor vor fi finalizate în conformitate cu prevederile regulamentului aplicabil în momentul începerii acestor acţiuni.

Cu privire la capătul de cerere privind anularea Deciziei nr. 40/2010 a Camerei de Conturi a Judeţului Covasna, pârâtele solicită respingerea cererii ca nefondată, întrucât aceasta a fost emisă în conformitate cu dispoziţiile 3 alin.(3) din Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, având în vedere următoarele considerente:

Prin măsura prevăzută la pct. l din Decizia nr.40/16.12.2010, s-a dispus recuperarea prejudiciului în suma de 59.322 lei şi a dobânzilor aferente în sumă de 18 lei, actualizat până la data plăţii, rezultat din includerea nelegală în cuprinsul contractului de servicii nr. 10112/13.03.2009, încheiat de reclamantă cu M.  C.  E.  KFT, şi decontarea anticipată, fără contraprestaţie, a unui serviciu definit «asistenţă tehnică pe perioada de execuţie» la obiectivul de investiţie Reabilitarea infrastructurii în Staţiunea balneoclimaterică Covasna.

Obiectul contractului de servicii sus menţionat este „servicii de proiectare, întocmire documentaţie tehnico-economică astfel încât proiectul să fie pregătit pentru obţinerea finanţării corespunzătoare domeniilor majore de intervenţie ale POR pentru investiţia «Reabilitarea infrastructurii în Staţiunea balneoclimaterică Covasna».

Serviciul „asistenţă tehnică pe perioada de execuţie" nu apare ca poziţie  în oferta de preţ, el fiind inclus global la poziţia 4 din Centralizatorul de preţuri anexă la ofertă. Dat fiind că la această poziţie din centralizator sunt cuprinse pe lângă asistenţa tehnică pe perioada de execuţie şi alte servicii de proiectare, cum ar fi: proiect, detalii de execuţie, caiet de sarcini, etc. acest serviciu a fost cuantificat luându-se în considerare „onorariile de referinţă,  aprobate de Conferinţa Naţională a Ordinului Arhitecţilor din România (OAR) din 30-31 mai 2005.

În onorariile de referinţă ale OAR, la litera C. ,Defalcarea onorariului de pe faze de proiectare", asistenţa tehnică pe perioada de execuţie reprezintă 5% din onorariul de bază.

Astfel, auditorii publici externi, au dedus din valoarea contractului de 86.430 lei inclusiv TVA cota de 5%, ceea ce reprezintă suma de 59.322 lei, cu titlu „asistenţă tehnică pe perioada de execuţie", ca fiind plată nelegală fără contraprestaţie, întrucât:

- potrivit literei B, pct.4 din Onorariile de referinţă aprobate de Conferinţa Naţională a OAR din 30-31 mai 2005, asistenţa tehnică pe perioada de execuţie, fiind inclusă în oferta de preţ, echivalează în fapt cu urmărirea de şantier şi recepţia lucrărilor executate şi are ca obiectiv îndeplinirea obligaţiilor privind prezenţa arhitectului pe şantier, conform legislaţiei în vigoare, respectiv Legea nr.10/1995, Legea nr.50/1991 si Legea nr. 184/2001 republicată;

- conţinutul fazei - urmărirea de şantier şi recepţia lucrărilor executate se  materializează în următoarele obiective: verificarea conformităţii lucrărilor de execuţie autorizaţia de construire; participarea la certificarea fazelor determinate stabilite prin programul de urmărire a calităţii execuţiei prevăzute în proiectul tehnic; stabilirea soluţiilor de remediere a eventualelor erori de proiectare; participarea la recepţia lucrărilor executate.

Pârâtele arată că reclamanta a recunoscut că  asistenţa tehnică, drept plată nelegală, a fost prevăzută în Caietul de sarcini, oferta financiară depusă de M.  C.  E.  KFT Budapesta şi reluată implicit în contractul de achiziţie publică nr.10112/2009.

Se arată că acest serviciu nu a fost cuantificat distinct de către ofertantul  declarat câştigător, ceea ce echivalează practic cu faptul că ofertantul nu prestează asistenţa tehnică decât în faza de execuţie, iar acordarea serviciului se va face cu titlu gratuit.

Proba în acest sens o reprezintă şi factura nr. MEL 001/01.07.2010, care nu face nicio referire la serviciul de asistenţă tehnică.

Se contestă de asemeni, modul de calcul al acestui serviciu, dat fiind că acesta este  inclus într-o poziţie globală, respectiv în faza de întocmire a PT, DE şi a Caietului de sarcini, care au fost evaluate la suma de 288.345 lei fără TVA, şi nu ca poziţie cuantificată separat, aşa cum este prevăzut la litera C din "Onorarii de referinţă".

 De altfel, entitatea făcând trimitere la punctul B din "Onorariile de referinţă", mai arată că acest serviciu se tarifează separat.

Reclamanta nu recunoaşte nici "Onorariile de referinţă" aprobate de Conferinţa Naţionala a Ordinului Arhitecţilor din România (OAR) din 30-31 mai 2005, motivat de faptul că nu a fost publicată în Monitorul Oficial şi nu este reglementată în mod expres de către autorităţile administrative autonome sau de organele administraţiei publice centrale de specialitate.

Potrivit art.26 din Legea nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, republicată, Conferinţa naţională face parte din forurile de conducere ale Ordinului Arhitecţilor din România.

Conform art.28 lit. g)  din aceeaşi lege, acest for de conducere este autorizat să aprobe valoarea onorariilor de referinţă pentru categoriile de membri ai ordinului. În aceste condiţii, prin Conferinţa Naţională OAR din 30-31 mai 2005, s-au stabilit onorariile de proiectare conform Legii nr. 184/2001, onorarii ce caută să asigure un nivel financiar corespunzător îndeplinirii în cele mai bune condiţii a tuturor misiunilor profesionale asumate prin contract, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Deşi nu recunoaşte onorariile de referinţă, reclamanta face totuşi trimitere la conţinutul acestora, arătând că asistenţa tehnică se tarifează separat (litera B) în condiţiile în care entitatea însăşi recunoaşte că prin caietul de sarcini s-a impus ca serviciul ce va fi achiziţionat să cuprindă şi asistenţa tehnică pe perioada derulării lucrărilor de construcţii. Astfel, acest serviciu a fost echivalat cu un alt serviciu definit „mărirea de şantier şi recepţia lucrărilor executate ".

Serviciul de asistenţă tehnică a fost cuprins într-o dispoziţie globală, iar structura ofertei nu respectă fazele de proiectare şi onorariile aferente cuantificate procentual, aşa cum sunt stabilite la litera C din „Onorarii de referinţă", auditorul public extern în mod corect a evaluat serviciul neprestat la un procent de 5% din valoarea contractată.

Această valoare rezultă din însumarea onorariilor de proiectare recomandate pentru serviciile de bază, suplimentare şi alte servicii conexe proiectării care fac obiectul contractului  onorariile de referinţă - C.N. OAR 30-31 mai 2005).

În legătură cu Comisia de evaluare, desemnată prin Hotărârea Consiliului local nr.60/24.07.2008, pârâtele arătă că aceasta nu a fost legal constituită, deoarece potrivit art. 71 alin.(2) şi 73. alin.(l) din HG nr.925/2006, membrii comisiei de evaluare nu sunt angajaţii unui compartiment specializat sau specialişti cooptaţi din afară.

Potrivit art.48 din Legea nr. 184/2001, se impune ca în cazul licitaţiilor şi al concursurilor de soluţii în domeniul arhitecturii şi urbanismului, cel puţin o treime din umărul membrilor comisiei de evaluare sau ai juriului să fie arhitecţi cu drept de semnătură, dintre care un reprezentant al unei instituţii de învăţământ superior de arhitectură, acreditată de Statul Român.

Prin Hotărârea Consiliului Local nr.60/24.07.2008, membrii comisiei de evaluare sunt: viceprimarul, un consilier fără a se specifica specialitatea, secretarul 1ui, un referent de specialitate şi şeful serviciului financiar cu împuternicire de CFP.

În legătură cu contractul de servicii nr.10112/2009, pârâtele arătă că şi acesta este lovit  de nulitate, întrucât firma din Budapesta nu a făcut dovada deţinerii în cadrul personalului, de arhitecţi cu drept de semnătură şi nu a întreprins demersuri pentru înscrierea temporară în Ordinul Arhitecţilor din România, conform art. 8-11 din Legea 84/2001.

Entitatea verificată  a susţinut că oferta declarată câştigătoare a firmei din Ungaria, pentru suma de 1.186.430 lei inclusiv TVA, se încadrează atât în valoarea estimată de 1.366.310 lei fără TVA, cât şi în fondurile alocate prin H.G. nr. 1424/2007, respectiv în suma de 1.620.906,96 lei, raportat şi la conţinutul fundamentării sumelor alocate  de la bugetul statului. Astfel, entitatea susţine ca au fost fundamentate şi estimate corect sumele alocate de la bugetul statului, precum şi că s-au aplicat corect procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică, criteriul de atribuire fiind „oferta ca mai avantajoasă din punct de vedere economic".

Prin oferta depusă, firma declarată câştigătoare din Ungaria s-a angajat să execute lucrarea într-un termen de 56 de zile, dar în fapt s-a realizat într-un termen de 106 zile, depăşind pe această cale orice termen ofertat, la o valoare aproximativ dublă faţă de  maximul ofertat de unul din cei patru ofertanţi, adică 567.500 lei.

Prin măsura dispusă la pct.2 din Decizia nr.40/16.12.2010, s-a stabilit în sarcina conducerii entităţii verificate obligaţia de a recupera prejudiciul în sumă de 575.678 lei şi dobânzile aferente în sumă de 36.374 lei, actualizate, rezultat din includerea nelegală în calculul tarifului oră/proiectare a unor taxe, contribuţii, superioare celor prevăzute în legislaţia naţională, şi a unor elemente de cheltuieli care se regăsesc de două ori în categorii diferite, ceea ce a condus la supraevaluarea preţului ofertei declarate câştigătoare, ofertă depusă de către M.  C.  E.  cu sediul în Budapesta.

Oferta se compune din centralizatorul de preţuri defalcat pe faze de proiectare, analitic costul serviciului de proiectare, respectiv evaluarea fazelor de proiectare  determinate în baza tarifului orar de proiectare.

Din analiza tarifului oră/proiectare, a rezultat că au fost incluse nelegal taxe şi contribuţii în cuantum de 84,66%, faţă de 26,5% cât prevede legislaţia naţională, precum şi amortismente şi consumabile ca poziţii separate de categoria cheltuieli indirecte şi din care, conform prevederilor legale, aceste articole de calculaţie fac parte. De reţinut este şi faptul că cheltuielile indirecte sunt cuantificate la 817 Euro respectiv 25,1% faţă de 12% cât se utilizează în legislaţia naţională,  iar profitul în sumă de 612 Euro, reprezintă 14,98%, faţă  baremurile naţionale utilizate, de 5- 8% .

Prin recalcularea tarifului oră/proiectare de la 26,7 Euro la 12,4 Euro, s-a estimat un prejudiciu în sumă de 575.678 lei.

Recalcularea are ca temei legal prevederile art.34 din OUG nr.34/2006 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza în documentaţia de atribuire instituţiile competente de la care operatorii economici pot obţine informaţii privind reglementări feritoare la impozitare etc.

Calculul eronat al serviciului de proiectare a rezultat şi din modul de  tarifare al fazelor de proiectare, astfel prin "Onorarii de referinţa" litera C s-a prevăzut:

- studiul de fezabilitate 15-20% din valoarea proiectului, în timp ce în ofertă, această fază de proiectare este evaluată la 21,41%,  66.423 Euro;

- proiectul pentru autorizare construire (PAC) inclusiv documentaţiile de avizare -10% din valoarea proiectului, în raport cu oferta în care această fază este evaluată la 99.295 Euro, 32,01%;

- proiectul tehnic (PT) inclusiv anti-măsurătorile şi caietul de sarcini reprezintă 40-45% din valoarea totală a contractului, în raport cu oferta,  proiectul tehnic plus detaliile de execuţie şi caietul de sarcini sunt evaluate la 28,92%;

- documentaţiile de avizare şi acordurile sunt defalcate ca faze separate în raport cu onorariile de referinţă,  aceste documentaţii sunt incluse în PAC şi sunt evaluate în oferta la 54.758 Euro, respectiv 17,65%.

Dacă în "Onorariile de referinţă" ponderea semnificativă o deţin PT şi detaliile de execuţie, situându-se la o cotă de 70-75% din valoarea proiectului, în contractul de servicii proiectare (oferta) acestea deţin doar 28,92%. Tariful cel mai ridicat în cadrul ofertei, în suma de 154.053 Euro - 49,66%, îl deţin PAC-ul şi documentaţiile de avizare, care potrivit art.7 din Legea nr.50/1991, republicată, sunt extrase din proiectul tehnic şi care, practic, nu s-au materializat în autorizaţii şi avize obţinute.

De altfel, acest serviciu de proiectare s-a bazat pe un studiu de fezabilitate întocmit de o altă firmă, cu aceeaşi destinaţie, pentru care ofertantul era obligat să facă o reducere din onorariul de proiectare de până la 10%, situaţie ce nu s-a materializat prin încheierea contractului de servicii proiectare.

De asemenea, pârâtele  au arătat că tariful orar de proiectare reprezintă baza de evaluare a fazelor de proiectare, fiind determinat separat şi anexat la oferta depusă.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza în documentaţia de atribuire instituţiile competente de la care operatorii economici pot obţine informaţii privind reglementările referitoare la impozitare etc. art.34 din OUG nr.34/2006;

Potrivit  art.26 din Legea nr.184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, Conferinţa naţională face parte din forurile de conducere ale Ordinului Arhitecţilor din România, fiind autorizată să aprobe valoarea onorariilor de referinţă;

Valoarea estimată a serviciului de proiectare nu a fost determinată în baza 8 alin.(6) din OUG nr.34/2006;

Aplicarea criteriului „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic", în urma căruia a fost declarată câştigătoare oferta depusă de M.  C.  E.  KFT, cu sediul în Budapesta, aduce în discuţie şi pune sub semnul întrebării modalitatea de calcul la punctajului maxim realizat de către câştigător. Potrivit art.199 din OUG nr.34/2006, întrunirea punctajului mai mare este rezultatul evaluării unui sistem de factori pentru care în documentaţia de atribuire s-au stabilit ponderi relative sau un algoritm de calcul specific, privind determinarea acestui punctaj.

S-a arătat că declararea acestei oferte drept câştigătoare s-a făcut în condiţiile în care toţi ceilalţi patru ofertanţi au fost descalificaţi din start, ofertele lor fiind considerate fie neconforme cu cerinţele caietului de sarcini, fie neconcludente din punct de vedere al justificării preţului unitar, aşa cum reiese din procesul - verbal încheiat în data de 26.01.2009.

Mai mult decât atât, propunerea financiară din  oferta câştigătoare face trimitere pe tot parcursul ei la  lucrări de proiectare din domeniul gospodăririi apelor, şi nicidecum la reabilitarea infrastructurii în Staţiunea Covasna.

Important de reţinut este şi faptul că unul dintre ofertanţi a fost descalificat numai  pe motivul că justificarea preţului unitar nu este concludentă (SC C.  C.  SRL - 567.500 lei ), motivaţie ce vine în contradicţie cu argumentele invocate în prezenta acţiune şi prin care entitatea apreciază că nu intră în competenţele comisiei de evaluare să analizeze elementele constitutive ale tarifului orar de proiectare, tarif care a condus în cele din urmă la supraevaluarea ofertei declarate câştigătoare.

În altă ordine de idei, mai arătă pârâtele faptul că în perioada 2006-2009, prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului s-au derulat 4 programe în valoare de 2.714.706,96 lei, programe care în esenţă au aceeaşi temă, din care un singur obiectiv este finalizat, respectiv „ Reabilitare căi acces şi Centru informare turistică", celelalte trei programe sunt fie în stadiu de studiu de fezabilitate, fie în stadiu de documentaţie tehnico-economică aflată în faza de evaluare (f. 99-107).

În drept, pârâtele au invocat  dispoziţiile art.115 Cod pr.civ., art.3 alin.(3) din Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a României, republicată, art. 4 alin.2 lit.b) din OG nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv şi Legea privind contenciosul administrativ nr.554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, pct.92-108 raportat la pct.171 şi 179 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, aprobat prin  Hotărârea Plenului nr. 1/04.02.2009, publicată în M.Of. al României nr.78 / 2009, Partea I.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul constată în fapt şi în drept următoarele:

La data de 5 noiembrie 2010, Camera de Conturi Covasna a  încheiat procesul verbal de constatare nr. 1707/05.11.2010, ca urmare a auditului financiar efectuat în perioada 01.09.2010 -28.09.2010 asupra fondurilor alocate de la bugetul de stat prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei pentru unele programe derulate prin autorităţile administraţiei publice locale pentru anul 2009  la  Unitatea Administrativ Teritorială a Oraşului Covasna  (f. 49- 81).

În urma controlului  de audit efectuat la UAT  Oraşul Covasna  s-au constatat abateri de la legalitate şi regularitate, fapt pentru care Camera de Conturi Covasna a emis decizia nr. 40 din 16 decembrie 2010 prin care  a dispus următoarele măsuri:

- Declanşarea  procedurilor de recuperare a prejudiciului  în sumă de 59.322 lei şi a dobânzilor aferente în sumă de 3.748 lei, care se vor actualiza până la data plăţii, rezultat din plăţi nelegale cu titlu de „Asistenţă tehnică pe parcursul execuţiei la obiectivul de investiţii Reabilitarea infrastructurii în staţiunea balneoclimaterică Covasna” şi virarea acestor sume în contul  bugetului general consolidat al statului.

Cu privire la această măsură, pârâtele au arătat că partea reclamantă nu a respectat  dispoziţiile art. 14, art. 20, art.22, art. 23, art. 51(3) şi art. 54 din Legea nr. 273/2006 şi dispoziţiile art. 2 alin.(1) lit. d şi alin.(2) lit. f din OUG nr. 34/2006; 

- Declanşarea  procedurilor de recuperare a prejudiciului  în sumă de 575.678 lei şi a dobânzilor aferente în sumă de 36.374 lei, rezultat din includerea nelegală în calculul tarifului oră/proiect a unor taxe, contribuţii, superioare celor legale şi a unor elemente  de cheltuieli care se regăsesc şi în cuprinsul categoriei ”cheltuieli indirecte” şi virarea sumelor în contul bugetului general consolidat al statului.

Faţă de această măsură, pârâtele  au arătat că  unitatea auditată  se face vinovată de încălcarea dispoziţiilor art. 45(1), art. 46 alin.2 lit. c şi alin.3 din Legea nr. 273/2006 şi ale art. 28 alin.6 din OUG nr. 34/2006.

Împotriva  deciziei nr.40 din 16 decembrie 2010, Unitatea Administrativ Teritorială a Oraşului Covasna a formulat contestaţie prin care a solicitat anularea măsurilor dispuse, întrucât s-au prezentat tendenţioase aşa-zise abateri care, de fapt, nu contravin  nici uneia dintre dispoziţiile legale pretinse.

Curtea de Conturi a României, prin încheierea  nr. 3 din 12.04.2011, a respins contestaţia formulată de Unitatea Administrativ Teritorială a Oraşului Covasna, fapt pentru care reclamanţii Primăria Oraşului Covasna şi Unitatea Administrativ Teritorială a Oraşului Covasna  au promovat prezenta acţiune. 

În ceea ce priveşte măsura  de la pct. 1 din decizia nr. 40/16.12.2010, s-a  dispus recuperarea prejudiciului în sumă de 59.322 lei şi a dobânzilor aferente, rezultată din includerea nelegală în cuprinsul contractului  de servicii nr. 10112/13.03.2009, încheiat cu M.  C.  E.  KFT şi decontarea  anticipată, fără contraprestaţie a unui serviciu definit „asistenţă tehnică pe perioada de execuţie” a obiectivului de investiţie „Reabilitarea infrastructurii în staţiunea balneoclimaterică Covasna”.

Faţă de  excepţia nulităţii  încheierii nr. 3/12.04.2011 emise de Comisia de soluţionare  a contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi a României, tribunalul reţine că potrivit  dispoziţiilor HG nr.155/2014, încheierile pronunţate de comisiile de soluţionare a contestaţiilor, redactate de către secretarul de şedinţă, se motivează în mod obligatoriu, iar motivarea trebuie să conţină următoarele:

a) motive de fapt, şi anume:

- prezentarea argumentelor şi a raţionamentelor care au determinat comisia de soluţionare a contestaţiilor să admită total sau parţial contestaţia ori să o respingă;

-  redarea fiecărei măsuri contestate şi a probelor/documentelor care au stat la baza dispunerii măsurii respective;

- motivele contestaţiei formulate de conducătorul entităţii verificate;

- documentele depuse de acesta în vederea susţinerii contestaţiei;

-  motivele pentru care documentele depuse de conducătorul entităţii verificate au fost acceptate sau, dimpotrivă, nu au fost avute în vedere de comisie, întrucât nu erau relevante;

b) motive de drept – precizarea prevederilor legale pe care comisia de soluţionare a contestaţiilor le-a avut în vedere şi pe care se întemeiază soluţia dată, în sensul admiterii totale sau parţiale a contestaţiei ori respingerii acesteia;

c) precizarea căii de atac, respectiv sesizarea, printr-o cerere de chemare în judecată, a instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea, în tot sau în parte, a încheierii, în condiţiile legii contenciosului administrativ;

d) termenul de exercitare a căii de atac, respectiv 15 zile calendaristice de la data confirmării de primire a încheierii transmise prin poştă;

e) instanţa competentă – în cazul încheierilor pronunţate, ca urmare a soluţionării contestaţiilor formulate împotriva deciziilor emise la nivelul camerelor de conturi judeţene.

În urma analizării încheierii  nr. 3 din 12.04.2011, tribunalul reţine că  aceasta a fost motivată în fapt şi respectă toate celelalte menţiuni prevăzute de pct. 223 din HG nr. 155/2014, cu excepţia motivelor de drept.

Astfel, tribunalul apreciază că motivarea actului de soluţionare a contestaţiei este o condiţie imperativ solicitată de legiuitor, satisfacerea acesteia fiind o garanţie a dreptului la apărare a persoanei vizate prin actul emis. Ba mai mult, motivarea încheierii  prevăzută de pct. 223 din Regulamentul Curţii de Conturi este o garanţie că instituţia de soluţionare a contestaţiei  formulate împotriva actului de control a analizat temeinic dispoziţiile legale şi le-a aplicat ca atare. Orice act administrativ emis de pârâta Curtea de Conturi trebuie să indice în mod clar, neechivoc, motivul care a condus la soluţia adoptată de instituţia în cauză, într-o asemenea manieră încât să permită persoanelor vizate să înţeleagă justificarea şi acestea să exercite controlul de legalitate.

Însă,  lipsa nemotivării în drept a încheierii  nr. 3 din 12.04.2011 de către Curtea de Conturi  nu atrage automat imposibilitatea atacării acesteia în justiţie în mod eficient şi nici nulitatea acesteia în cazul în care prin motivele de fapt s-a făcut referire la dispoziţiile încălcate Or, în speţă, prin încheierea  nr. 3 din 12.04.20111 se arată că la examinarea contestaţiei s-au avut în vedere  argumentele prezentate  de reprezentanţii  Camerei de Conturi  Covasna şi  consemnate în procesul verbal nr. XII/40.304/12.04.2011.

Prin urmare, tribunalul urmează a respinge excepţia nulităţii, invocată de reclamantă prin cererea de chemare în judecată, potrivit dispozitivului de mai jos. Pe fond, tribunalul reţine că pentru realizarea lucrării „Proiectare pentru investiţia Reabilitarea infrastructurii în staţiunea balneoclimaterică Covasna”, Unitatea Administrativ Teritorială a Oraşului Covasna a organizat procedura de achiziţie publică prin licitaţie deschisă,  criteriul  de atribuire fiind oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. În acest sens, au fost depuse oferte de către SC A.  THG SRL, SC D.  C.  SRL, SC C.  C.  SRL, SC M.  SRL şi M.  C.  E.  KFT.

Comisia de evaluare a ofertelor, numită în baza hotărârii Consiliului Local nr. 60/24.07.2008, a stabilit oferta de 997.000 lei plus TVA ca fiind cea câştigătoare şi depusă de  M.  C.  E.  KFT. Celelalte oferte au fost considerate inacceptabile.

SC D.  C.  SRL a contestat  procedura de atribuire a contractului de achiziţie la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, care prin decizia nr. 630/C5/291/12.02.2009 a fost respinsă.

La data de 13 martie 209, între Unitatea Administrativ Teritorială a Oraşului Covasna, în calitate de achizitor, şi  M.  C.  E.  KFT, în calitate de prestator s-a încheiat contractul de servicii nr. 10112, având ca obiect executarea de către prestator de servicii de proiectare, întocmire documentaţie tehnico-economică astfel încât proiectul să fie pregătit pentru obţinerea finanţării corespunzătoare domeniilor majore de intervenţie ale POR pentru investiţia „Reabilitarea infrastructurii în staţiunea balneoclimaterică Covasna”.

Preţul convenit pentru îndeplinirea contractului  plătibil  prestatorului  de către achizitor a fost de 997.000 lei, la care se adaugă TVA în sumă de 189.430 lei. Preţul contractului cuprinde şi cheltuielile aferente studiului de fezabilitate, cerere de finanţare, pentru documentaţiile de avizare şi acorduri, pentru proiectul de autorizare construcţie şi pentru caietul de sarcini şi asistenţă. 

Prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul contabil N.  I. s-a reţinut că în urma analizării facturii fiscale nr.MEL001/01.07.2010, emisă de către M. , rezultă faptul că serviciul de „asistenţă tehnică pe parcursul execuţiei" nu este individualizat şi nici cuantificat.

Această factură conţine următoarele servicii: studiu de fezabilitate, documentaţie de avize, proiect de autorizare, proiect tehnic, detalii de execuţie, caiet de sarcini.

S-a arătat că la baza emiterii facturii fiscale nr.MEL001/01.07.2010 stă procesul verbal de predare primire nr. 6319 din 11.11.2009, prin care autoritatea contractantă a preluat de la prestatorul de servicii M. , în baza contractului de proiectare nr.10.112/2009, următoarele documente: studiu de fezabilitate;  proiect tehnic, detalii de execuţie, documentaţie de avize si acorduri, documentaţia tehnică pentru autorizaţia de construire şi cererea de finanţare.

De asemenea, s-a constatat că prin Hotărârea Guvernului nr. 1424/2007 s-a aprobat de la bugetul de stat suma de 1.620.906,96 lei pentru realizarea Programului multianual „Asistenţă tehnică pentru sprijinirea autorităţilor administraţiei publice locale în pregătirea tehnică a proiectelor de investiţii publice, finanţabile prin Programul operaţional regional 2007-2013, respectiv pentru obiectivul de investiţie „Reabilitarea infrastructurii în staţiunea balneoclimaterică Covasna".

Prin Nota de fundamentare din data de 30.09.2008, privind estimarea valorii contractului de servicii de proiectare aferente obiectivului de investiţie „Reabilitarea infrastructurii în staţiunea balneoclimaterică Covasna", s-a stabilit o valoare estimată de 1.366.310 lei (fără TVA), ţinând seama de programul anual al achiziţiilor publice pe anul 2008 al bugetului oraşului Covasna şi luând în considerare inflaţia, creşterea cheltuielilor de transport şi de materiale, preţul contractului în urma cercetării pieţei ce s-a estimat a fi de 1.366.310 lei (fără TVA), cu o durată de execuţie de aproximativ 8-9 luni".

Totodată, expertul contabil a  reţinut că aspectele procedurale privind procedura de licitaţie deschisă pentru atribuirea contractului de servicii având ca obiect „Proiectare pentru investiţia Reabilitarea infrastructurii în staţiunea balneoclimaterică Covasna" au fost verificate de către observatorii din partea D.G.F.P. Covasna - Compartimentul de verificare a Achiziţiilor Publice", neconstatându-se abateri, conform raportului de activitate întocmit. Procedura de achiziţie derulată s-a încadrat în schema logică elaborată de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP). Procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică au fost respectate şi desfăşurate în conformitate cu prevederile legale (OUG 34/2006 coroborat cu HG 925/2006).

În conformitate cu prevederile HG 1424/2007 - anexa "LISTA proiectelor de investiţii propuse pentru pregătire", s-a individualizat pentru proiectul "Reabilitarea infrastructurii în staţiunea balneoclimaterică Covasna" suma de 1.620.906,96 lei inclusiv TVA.

Faţă de prevederile HG 1424/2007 anexa "LISTA proiectelor de investiţii propuse pentru pregătire" autoritatea contractantă prin Nota de fundamentare din data de 30.09.2008, privind estimarea valorii contractului de servicii de proiectare aferente obiectivului de investiţie „Reabilitarea infrastructurii în staţiunea balneoclimaterică Covasna", a stabilit o valoare estimată de 1.625.910,00 lei inclusiv TVA.

Or, oferta depusă de M.  s-a situat la valoarea de 1.186.430,00 lei inclusiv TVA, reprezentând 73% din valoarea estimată a serviciilor de proiectare aferente obiectivului de investiţie „Reabilitarea infrastructurii in staţiunea balneoclimaterică Covasna".

 În concluzie, expertul contabil a stabilit că oferta financiară depusă de M.  şi declarată câştigătoarea de autoritatea contractantă s-a încadrat în limitele fondurilor alocate pentru realizarea proiectului Reabilitarea infrastructurii în staţiunea balneoclimaterică Covasna, în raport de nota de fundamentare, precum şi de valoarea alocată prin H.G. nr. 1424/2007.

Nu în ultimul rând, expertul contabil a arătat că Unitatea Administrativ Teritorială Covasna, pentru realizarea proiectului Reabilitarea infrastructurii in staţiunea balneoclimaterică Covasna, a efectuat cheltuielile bugetare în baza documentelor justificative, respectiv: Contractul nr.l0.112/2009, încheiat de UAT Covasna cu M.  Consulting, factura a fost înregistrată în contabilitatea reclamantei, atât pe contul debitor 231.33 (investiţii în curs de realizare a infrastructurii staţiunea balneoclimaterică) cât şi în creditul contului 404.01.53 (furnizori de imobilizări M. ).

Plata facturii nr. MEL001 din 01.07.2009, in valoare de 1.186.430,00 lei inclusiv TVA, emisă în baza contractului 10.112 din 13.03.2009, s-a efectuat pe baza OP 1049 din 24.08.2009 suma de 276.050,42 lei, OP 1048 din 24.08.2009 suma de 23.949,58 lei (cu titlu de garanţie de bună execuţie), OP 1232 din 24.09.2009 suma de 69.818,27 lei (cu titlu de garanţie de buna execuţie)  şi OP 1231 din 24.09.2009 suma de 816.611,73 lei.

Prin urmare, prin raportul de expertiză contabilă judiciară s-a concluzionat că nu există un prejudiciu care să fi fost creat de entitatea auditată ca urmare a contractului de achiziţie publică întocmit cu M. .

În drept, tribunalul reţine că prin Legea nr. 273/2006, legiuitorul a stabilit principiile, cadrul general şi procedurile privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice locale, precum şi responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale şi ale instituţiilor publice implicate în domeniul finanţelor publice locale.

Conform art. 17 din aceeaşi lege, resursele financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale trebuie să fie proporţionale cu responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale stabilite prin lege, iar potrivit art. 20, autorităţile administraţiei publice locale au următoarele competente şi responsabilităţi în ceea ce priveşte finanţele publice locale: elaborarea şi aprobarea bugetelor locale, în condiţii de echilibru bugetar, la termenele si potrivit prevederilor stabilite prin prezenta lege; stabilirea şi urmărirea modului de prestare a activităţilor din domeniul serviciilor publice de interes local, inclusiv opţiunea trecerii sau nu a acestor servicii în răspunderea unor operatori economici specializaţi ori servicii publice de interes local, urmărindu-se eficientizarea acestora în beneficiul colectivităţilor locale; administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale; administrarea fondurilor publice locale pe parcursul execuţiei bugetare, in condiţii de eficienţă  etc.

De asemenea, se reţin dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 273/2006, în sensul că ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.

Art. 54. alin.1 din aceeaşi lege prevede că în procesul execuţiei bugetare, cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze: angajament, lichidare, ordonanţare, plată. Plata cheltuielilor este asigurată de şeful compartimentului financiar-contabil, în limita fondurilor disponibile. Instrumentele de plată trebuie să fie însoţite de documentele justificative. Aceste documente trebuie să certifice exactitatea sumelor de plată, recepţia bunurilor, executarea serviciilor şi altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate.

Nu în ultimul rând se reţine că efectuarea plăţilor, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale, şi numai după ce acestea au fost angajate, lichidate şi ordonanţate.

Aşadar, tribunalul reţine că, într-adevăr, în caietul de sarcini, cu privire la  proiectul de reabilitare a infrastructurii în staţiunea balneoclimaterică Covasna (f. 134 dosarul CA Braşov)  s-a prevăzut că serviciul –lucrarea va  cuprinde  printre altele şi  asistenţa tehnică pe perioada derulării lucrărilor de construcţii, dar nu poate să nu reţină că  acest serviciu nu a fost executat de M.  şi nici plătit acesteia de către autoritatea auditată.

Acest aspect reiese fără nici un dubiu din  conţinutul facturii  seria MEL nr. 001 din 1 iulie 2009 emisă de M.  (f. 184 a dosarul CA Braşov), în care  sunt detaliate serviciile prestate şi contravaloarea fiecăruia, respectiv pentru realizarea studiului de fezabilitate în valoare de 40.565 lei, pentru realizarea  documentaţiei de avizare în sumă de 33.440,6 lei,  pentru proiectul de  autorizaţie în sumă de 60.638,9 lei şi pentru detalii de execuţie  în sumă de 54.785,5 lei.

Or, prin raportul de expertiză contabilă judiciară se confirmă  că serviciul de „asistenţă tehnică pe parcursul execuţiei" nu este individualizat şi nici cuantificat, respectiv nu a fost cerut şi nici plătit către M.  .

Ba mai mult, tribunalul reţine că prin raportul de activitate  nr. 168930 din 18 martie 2009 întocmit de Ministerul Finanţelor Publice – Compartimentul  de verificare a achiziţiilor publice  s-a concluzionat că nu s-au constatat abaterii referitoare la procedura de atribuire  a contractului de achiziţie publică  pentru  proiectul Reabilitarea infrastructurii în staţiunea balneoclimaterică Covasna şi că procedura de atribuire a  acestui contract a fost respectată întru totul (f. 175-183).

Prin urmare, din ansamblul probelor administrate în cauză, tribunalul reţine că prin  respectarea procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică pentru proiectul Reabilitarea infrastructurii în staţiunea balneoclimaterică Covasna de către  Unitatea Administrativ Teritorială către M.  (aşa cum rezultă din actul întocmit de MFP) şi având în vedere documentele ce au stat la baza încheierii contractului  în cauză, autoritatea auditată  a respectat atât principiul proporţionalităţii cât şi principiul eficienţei cheltuielilor în realizarea lucrării  menţionate.

Totodată, se reţine că oferta  financiară depusă de M. s-a încadrat în limita fondurilor alocate pentru realizarea proiectului amintit şi fiind mai mică decât valoarea stabilită prin nota de fundamentare  întocmită de autoritatea controlată.

Prin urmare, văzând raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză prin care s-a stabilit că în baza contractului de achiziţie publică nr. 10112/13.03.2009 a documentelor  ce au stat la baza încheierii acestuia şi a facturii  nr. MEL001/01.07.2009 şi nu că s-au plătit  sume cu titlu de asistenţă tehnică, cât şi temeiurile de drept  mai sus  arătate, tribunalul reţine că reclamanţii au efectuat plata cheltuielilor bugetare stabilite prin contractul nr. 10112/13.03.2009  numai pe bază de documente justificative  şi cu respectarea principului eficienţei utilizării fondurilor, drept consecinţă, va admite acţiunea cu privire la măsura de recuperare a sumei de 59.322 lei şi a dobânzilor aferente şi va anula actele atacate pentru această creanţe, potrivit dispozitivului de mai jos.

În ceea ce priveşte  măsura de recuperare a sumei de 575.678 lei şi a dobânzilor aferente, rezultată din includerea nelegală în calculul tarifului oră/proiect a unor taxe, contribuţii care au condus la supraevaluarea preţului ofertei declarate câştigătoare, tribunalul reţine următoarele:

Prin Hotărârea Guvernului nr. 1424/2007 s-a aprobat de la bugetul de stat suma de 1.620.906,96 lei pentru realizarea Programului multianual „Asistenţă tehnică pentru sprijinirea autorităţilor administraţiei publice locale în pregătirea tehnică a proiectelor de investiţii publice, finanţabile prin Programul operaţional regional 2007-2013, respectiv pentru obiectivul de investiţie „Reabilitarea infrastructurii în staţiunea balneoclimaterică Covasna"(f. 125.133 dosarul CA Braşov).

Totodată, prin Nota de fundamentare din data de 30.09.2008, privind estimarea valorii contractului de servicii de proiectare aferente obiectivului de investiţie „Reabilitarea infrastructurii în staţiunea balneoclimaterică Covasna", s-a stabilit o valoare estimată de 1.366.310 lei (fără TVA), motivată pe faptul că s-a ţinut seama de programul anual al achiziţiilor publice pe anul 2008 al bugetului oraşului Covasna şi pe faptul că s-a luat în considerare inflaţia, creşterea cheltuielilor de transport şi de materiale (f.133 acelaşi dosar).

Astfel, reclamanţii  au organizat procedura de achiziţie publică - licitaţie deschisă, iar  criteriul de atribuire fiind „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic".

Aşa cum s-a  arătat mai sus, oferta de 997.000 RON + TVA depusă de M.  C.  E.  KFT din Budapesta (votată de toţi membrii comisiei) a fost declarată câştigătoare.

Se mai reţine că dintre societăţile care au depus oferte, numai  ofertatul D. C.  SRL Cluj-Napoca a contestat, la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, rezultatul procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică servicii de proiectare „Reabilitarea infrastructurii în staţiunea balneoclimaterică Covasna". Această instituţie, prin decizia nr. 630/C5/291/J2.02.2009, a respins contestaţia formulată de D. C.  SRL Cluj-Napoca.

Aşadar, reclamanţii au încheiat Contractul nr. 10112/13.03.2009 cu M. . Preţul convenit pentru îndeplinirea contractului a fost 997.000 lei la care se adaugă TVA (total valoare: 1.186.430 lei).

Prin raportul de expertiză contabilă s-a arătat că procedura de achiziţie derulată s-a încadrat în schema logică elaborată de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) şi că în urma analizării dosarului de achiziţie publică s-a constatat că procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică au fost respectate în conformitate cu  prevederile OUG nr. 34/2006 şi HG nr. 925/2006.

S-a mai arătat că  oferta depusă de M.  s-a situat la valoarea de 1.186.430 lei inclusiv TVA şi a reprezentat 73% din valoarea estimată  de serviciul de achiziţii publice din cadrul UAT Covasna  cu privire al obiectivul de investiţie „Reabilitarea infrastructurii în staţiunea balneoclimaterică Covasna”.

Ulterior, prin răspunsul la obiecţiunile formulate de pârâte, expertul contabil a arătat  referitor la critica privind "includerea în oferta financiară a unor elemente care nu se pot justifica (taxe sociale, cote de contribuţii datorate de angajator, amortismente şi consumabile) că aceasta este nefondată ca urmare a faptului că, potrivit art. 34 alin. 2-4 din H.G nr. 925/2006, doar comisia de evaluare are obligaţia de a analiza şi de a verifica fiecare ofertă, atât din punct de vedere al elementelor tehnice propuse, cât şi din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le implică.

Astfel, propunerea tehnică trebuie să corespundă cerinţelor minime prevăzute în caietul de sarcini, iar propunerea financiară trebuie să se încadreze în limita fondurilor care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv.

Prin urmare, în ceea ce priveşte analiza ofertei tehnice depuse de către participanţi, comisia de evaluare a avut în vedere atât cerinţele impuse prin caietul de sarcini, cât şi punctul de vedere exprimat de către autoritatea abilitată (MDLPL) prin adresa nr. 316/16.01.2009, punct de vedere exprimat ca urmare a solicitării unor lămuriri cu privire la ofertele tehnice depuse de către participanţi în raport de cerinţele impuse prin caietul de sarcini.

În ceea ce priveşte analiza ofertei financiare, au fost avute în vedere prevederile exprese ale art. 34 alin. 4 din H.G. nr. 925/2006 şi prevederile OUG 34/2006.

Or, limita fondurilor disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică în discuţie a fost stabilită prin H.G. nr. 1427/2007 la valoarea de 1.620.906,96 lei.

Pentru realizarea procedurii de achiziţie publică a serviciilor  în discuţie a fost întocmită nota de fundamentare din data de 30.09.2008 a valorii estimate pentru realizarea obiectivului în discuţie, valoarea acesteia fiind stabilită la suma de 1.366.310 lei, oferta financiară depusă de către câştigătorul licitaţiei a fost in valoare de 997.000 lei.

Faţă de aceste aspecte, aşa cum s-a arătat mai sus, expertul contabil a arătat că  au fost îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, în sensul că oferta financiară depusă de către câştigătorul licitaţiei (în cuantum de 997.000 lei, fără TVA) s-a încadrat în limita fondurilor alocate pentru realizarea acestui proiect, fiind inferioară valorii stabilite prin nota de fundamentare (valoare estimată de către autoritatea contractantă a fost în valoare de 1.366.310 lei fără TVA).

Aşadar, nu se poate reţine ca reclamanta nu a avut în vedere principiul utilizării eficiente a fondurilor publice, astfel cum este acesta reglementat de OUG nr. 34/2006 şi Legea nr. 273/2006, având în vedere că la dosarul cauzei există nota de fundamentare a valorii estimate a contractului de achiziţie publică, iar valoarea contractului (997.000 lei fără TVA) a fost mai mică decât suma prevăzută în nota de fundamentare (1.366.310 lei fără TVA, fiind mai mică şi decât suma aprobată şi alocată prin H.G. nr. 1424/2007 (1.620.906,96 lei).

De asemenea, trebuie reţinut că în procesul de analiză a documentelor depuse şi de stabilire a ofertei câştigătoare, comisia desemnată în acest scop trebuie să se raporteze numai la ofertele depuse în respectiva procedură, nu şi la luarea în calcul a unor elemente stabilite prin documente ce nu sunt opozabile în cauză (respectiv, recomandările din actul intitulat "Onorarii de referinţă aprobate de Conferinţa Naţionala a Ordinului Arhitecţilor din România din 30-31 mai 2005 ").

Or, în speţă, tribunalul reţine că la evaluarea ofertelor de către comisia de evaluare s-a ţinut cont, doar ca şi criteriu de atribuire, de oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

Prin urmare, autoritatea auditată a organizat o licitaţie deschisă cu privire la care s-au publicat anunţurile corespunzătoare în SEAP şi respectiv JOUE, iar pe de altă parte, autoritatea contractantă a ţinut cont de oferta financiară şi tehnică a agentului economic declarat câştigător în raport de prevederile art. 34 din H.G. nr. 925/2006.

Nu în ultimul rând, trebuie reţinut că procedura licitaţiei publice a fost verificată atât de către D.G.F.P. Covasna - Compartimentul de Verificare a Achiziţiilor Publice (aşa cum rezultă din  raportul de activitate întocmit de aceasta) cât şi de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, procedura fiind declarată legală şi în conformitate cu prevederile legale in domeniu.

De asemenea, expertul contabil  a mai arătat că în modalitatea de structurare a preţului, ofertat nu prezintă relevanţă din perspectiva evaluării ofertelor depuse, ci interesează preţul global al lucrării care face obiectul acestuia, în conformitate cu cerinţele caietului de sarcini. Modul de formare a preţului reprezintă prerogativa exclusivă a agentului economic care are în vedere, pe lângă cerinţele caietului de sarcini, şi propriile considerente de natură comercială.

Mai mult decât atât, această condiţie a defalcării preţului nu era cuprinsă ca şi obligaţie în caietul de sarcinii sau în documentaţia de atribuire.

Se mai arată  în ce priveşte critica referitoare la inexistenţa autorizaţiei de construire, că pârâta se află în eroare, în condiţiile în care expertul a identificat certificatul de urbanism numărul 14 din 15.02.2014 respectiv autorizaţia de construire numărul 4 din 15.02.2013, iar lucrările proiectate făcând obiectul contractului de finanţare încheiat cu ADR CENTRU sub nr. 2744/30.11.2011 şi a contractului de execuţie 9293 din 20.01.2014.

De asemenea, prin raportul de expertiză contabilă judiciară se arată că invocarea Conferinţei Naţionale a OAR din 30-31 mai 2005 nu are relevanţă în cauză datorită faptului că dispoziţiile acesteia au caracter de recomandare pentru membrii săi, în scopul protejării intereselor profesiei de arhitect, şi de trasare a unor linii directoare ce pot determina stabilirea onorariilor.

Aşadar, onorariile de referinţă aprobate de Conferinţa Naţională a OAR din 30-31 mai 2005, constituie, conform Legii 184/2001, republicată,  un drept al arhitectului, negociat în mod liber cu beneficiarul (clientul) şi reprezintă costurile pentru îndeplinirea tuturor misiunilor de proiectare la care s-a angajat acesta.

Prin urmare, faţă de considerentele expuse, tribunalul găseşte că măsura diminuării plăţilor efectuate de Unitatea Administrativ Teritorială Covasna în baza contractului de achiziţie publică nr. 10112/13.03.2009 încheiat cu M.  C.  E.  KFT  de către echipa de audit, respectiv  cu privire la diminuarea orei de proiectare la valoarea de 12,4 euro faţă de 26,7 euro, aplicată de  câştigătoarea  procedurii de achiziţie a contractului, este nelegală  şi se va dispune anularea măsurii cu privire la plata sumei de 575.678 lei şi a accesoriilor  acesteia, potrivit  dispozitivului de mai jos.

În ceea ce priveşte cererea expertului judiciar de obligare a reclamnţilor la plata onorariului pentru  răspunsul adus la obiecţiunile formulate de pârâtele Curtea de Conturi a României şi Camera de Conturi Covasna, în cuantum de 3520 lei, tribunalul reţine că pârâtele prin obiecţiunile formulate şi încuviinţate în cauză nu au solicitat acestuia  să dea explicaţii unor aspecte noi formulate  în cadrul acestora, ci doar să răspundă în mod detaliat la obiectivele stabilite cu ocazia încuviinţării cererii în probaţiune privind efectuarea unei expertize contabile în cauză.

Ba mai mult, tribunalul reţine că prin nota de evaluare  din 20.05.2014, expertul a arătat că a avut nevoie  de 4 ore pentru documentare în efectuarea expertizei, de 16 ore de documentare la sediile societăţilor de expertiză, 8 ore  pentru prelucrarea şi sistematizarea materialelor documentare şi 16 ore pentru redactarea raportului de completare  (f.127).

 Faţă  de dispoziţiile legale menţionate, de faptul că prin  răspunsul la obiecţiuni nu  s-au adus completări majore la raportul de expertiză contabilă, tribunalul reţine că în speţă nu se justifică timpul  necesar pentru documentare  şi nici cel privind  prelucrarea şi sistematizarea materialelor documentare, sens în care va admite doar în parte cererea expertului şi va dispune ca reclamanta să plătească acestuia suma de 1280 lei cu titlu de onorariu expert.

Potrivit art. 274 alin.(3) din vechiul Cod de procedură civilă, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

Faţă de soluţia de admitere a acţiunii, se va dispune obligarea pârâtelor, aflate în culpă procesuală, la plata în solidar a cheltuielilor de judecată către partea reclamantă în cuantum de 7.252  lei reprezentând onorariu avocaţial şi onorariu expert.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia nulităţii încheierii  nr. 3/12.04.2011, invocată de reclamantă.

Admite cererea de chemare în judecată formulată şi precizată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Covasna prin primar, cu sediul în oraşul Covasna, str. Piliske, nr. 1, jud. Covasna, în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României, cu sediul în Bucureşti, str. Lev Tolstoi, nr.  22-24, sector 1, şi Camera de Conturi a Judeţului Covasna, cu sediul în mun. Sf. Gheorghe, str. 1 Decembrie 1918, nr. 13, jud. Covasna şi, pe cale de consecinţă:

Dispune anularea  încheierii nr. 3/12.04.2011 a  Curţii de Conturi a României, cât şi a deciziei nr. 40 din 16.12.2010 şi a procesului verbal de constatare nr.1707/05.11.2010/ 5248/29.10.2010 ale Camerei de Conturi a Judeţului Covasna.

Admite, în parte, cererea expertului contabil de plată a diferenţei de onorariu şi, în consecinţă, obligă reclamanta să plătească  expertului suma de 1280 lei.

Obligă pârâtele să plătească, în solidar, către reclamantă suma de 7252 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Covasna.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 30.09.2014.

PREŞEDINTE GREFIER