Civil - contestaţie la executare

Hotărâre 241 din 12.11.2014


DECIZIA CIVILĂ NR. 241

Şedinţa publică de la data de 

TRIBUNALUL,

Asupra recursului civil de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de …. sub nr. ../../… Biroul executorului judecătoresc „x” a formulat contestaţie împotriva procesului-verbal din 22.11.2013 de distribuire a sumelor obţinute din executarea silită în dosarul de executare nr. 595/2012 al Biroului executorului judecătoresc „y”, în contradictoriu cu  X Romania SA, Y Romania SA, SC  Z SRL şi A, solicitând instanţei să dispună anularea în parte a acestuia şi distribuirea sumei de 5.200 lei în favoarea sa, reprezentând cheltuieli de executare.

În motivarea în fapt a acţiunii, contestatoarea a arătat că prin procesul verbal din data de 22.11.2013 întocmit în dosarul nr. 595/2012, Biroul executorului judecătoresc „y” a procedat la distribuirea sumelor rezultate din executarea silită a imobilului proprietatea debitorului A, refuzând distribuirea sumei de 5.200 lei în favoarea sa, sumă ce reprezenta cheltuieli de executare silită efectuate în dosarul nr. 7/2012. Precizează contestatoarea că refuzul executorului judecătoresc a fost motivat de împrejurarea că din documentele depuse la dosar nu a rezultat faptul că executarea s-a încuviinţat împotriva debitorului A, ci numai împotriva SC ….. SNC.

S-a arătat că refuzul executorului este nelegal întrucât, în considerarea dispoziţiilor art. 85 din Legea nr. 31/1990, care  prevăd că asociaţii sunt obligaţi nelimitat şi solidar pentru operaţiunile îndeplinite în numele societăţii de persoanele care o reprezintă şi hotărârea judecătorească obţinută împotriva societăţii este opozabilă fiecărui asociat, iar încheierea de încuviinţare a executării silite este tot o hotărâre judecătorească. Susţine contestatoarea, că întrucât textul de lege invocat nu face vreo distincţie între tipul de hotărâre judecătorească, efectele încheierii de încuviinţare a executării silite pronunţate împotriva SC ….. SNC poartă „ope legis” şi asupra asociatului A.

S-a mai precizat că iniţial, acelaşi executorul judecătoresc a procedat la distribuirea sumei respective prin procesul verbal din 27.06.2013, care a fost anulat ulterior din motive de procedură privind citarea părţilor în termenul legal şi nu pentru greşita distribuire.

În drept au fost invocate prevederile art. 520 alin. 2 din Codul de procedură civilă, iar în susţinerea acţiunii au fost depuse la dosar înscrisuri (filele nr. 6 - 8).

Legal citaţi, intimaţii  X România SA, Y Romania SA, SC Z SRL şi A nu au formulat întâmpinare şi nu s-au prezentat la termenele de judecată pentru a-şi exprima poziţia procesuală faţă de cererea contestatoarei.

Soluţionând cauza, Judecătoria Tulcea prin sentinţa civilă nr. … din data de … a respins contestaţia împotriva procesului-verbal de distribuire a sumelor din data de 22.11.2013, încheiat de Biroul executorului judecătoresc „y” în dosarul de executare silită nr. 595/2012, ca nefondată.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut în fapt că, prin procesul-verbal de distribuire sume din data de 22.11.2013 încheiat de Biroul executorului judecătoresc „y” în dosarul de executare nr. 595/2012, s-a procedat la distribuirea sumelor rezultate din executarea silită a debitorului A,urmare cererii formulate de creditoarea X Romania SA. Conform actului întocmit de executor, a fost distribuită suma totală de 170.000 lei, respectiv 7.839,29 lei cu titlul de cheltuieli de executare în contul Biroului executorului judecătoresc „y”, 6.820 lei cheltuieli de executare în dosarul nr. 306/2011 al Biroului executorului judecătoresc „x”, creditor Y Romania SA, 8.060 lei cheltuieli de executare în dosarul nr. 28/2011 al Biroului executorului judecătoresc „..”, creditor SC Z SRL şi 147.280,71 lei către creditorul urmăritor  X Romania SA, reprezentând debit.

În privinţa sumelor de 53.704,38 lei reprezentând debit şi 5.200 lei cheltuieli de executare silită cu care s-a înscris la distribuirea sumei creditorul SC B SA prin Biroul executorului judecătoresc „y”, executorul judecătoresc a constatat că acestea nu pot face obiectul distribuirii, întrucât din documentele depuse la dosar nu reiese că executarea s-a încuviinţat împotriva debitorului A, ci numai împotriva SC …. SNC.

A mai arătat prima instanţă că, principalul aspect avut în vedere la examinarea legalităţii întocmirii procesului-verbal este faptul că executarea silită în dosarul nr. 595/2012 al Biroului executorului judecătoresc „y” s-a efectuat faţă de debitorul A, în calitate de persoană fizică, în baza unor titluri executorii reprezentate de contract de credit bancar şi contract de ipotecă din data de 14.05.2008 încheiate cu creditoarea X Romania SA. Ulterior, s-au mai înscris şi creditorii intervenienţi  Y Romania SA şi SC Z SRL, care aveau titluri executorii tot împotriva persoanei fizice A, respectiv contract de credit şi bilet la ordin avalizat de debitor.

În privinţa creditoarei SC B SA, s-a constatat că aceasta a avea o creanţă faţă de SC ….SNC, constând în sentinţa civilă nr. 861 din 14.12.2011 pronunţată de Judecătoria Babadag în dosarul nr. 1474/179/2011, prin care societatea a fost obligată prin procedura somaţiei de plată să achite un debit principal de 38.000 lei, cu penalităţi de întârziere şi dobânzi. Pentru recuperarea acestor sume a fost constituit dosarul de executare silită nr. 7/2012 al Biroului executorului judecătoresc „x, în care s-au stabilit cheltuieli de executare în cuantum de 5.200 lei în sarcina debitoarei SC ….SNC, iar toate actele de executare au fost efectuate cu privire la aceasta.

Sub acest aspect, prima instanţă a constat că SC B SA nu putea avea calitatea de creditor intervenient în dosarul de executare silită nr. 595/2012 al Biroului executorului judecătoresc „y”, întrucât nu deţinea un titlu executoriu valabil împotriva debitorului A, faţă de care s-a efectuat executarea silită în respectivul dosar. Pe cale de consecinţă, nici Biroul executorului judecătoresc „x” nu este îndreptăţit la obţinerea sumei de 5.200 lei din distribuirea sumelor rezultate din executarea silită a debitorului, în condiţiile în care aceste cheltuieli au vizat executarea unui alt debitor.

Împotriva acestei sentinţe civile, în termen legal a formulat recurs contestatorul BIROU EXECUTOR JUDECĂTORESC x,  criticând-o sub aspectul nelegalităţii şi al netemeiniciei.

A arătat recurentul că, pentru a se pronunţa astfel  prima instanţă a reţinut aplicabilitatea dispoziţiilor art.85 din Legea nr.31/1990, iar conform  alin.2 din textul de lege mai sus citat, asociatul unei societăţii în nume colectiv are calitatea de debitor personal şi solidar cu aceasta în cazul unei hotărâri judecătoreşti prin care societatea este obligată la plata unei sume de bani.

Cum încheierea de încuviinţare a executării silite este tot o hotărâre judecătorească, (textul de lege citat nefăcând vreo distincţie între tipul de hotărâre judecătorească la care face trimitere), rezultă că efectele hotărârii de încuviinţare a executării silite pronunţate împotriva S.C. …S.N.C. poartă ope legis şi asupra asociatuluiA.

Fiind, ope legis, stabilită calitatea de debitor solidar a asociatului Aîmpreună cu cea a societăţii comerciale …..SNC, aceştia au împreună obligaţia solidară de a suporta cheltuielile de executare silită, conform alineatului 2 din art. 37  din  Cod procedură civilă.

De asemenea, a mai arătat recurentul că,  instanţa de fond a apreciat în mod greşit că prin prisma art.3 alin.2 din Legea nr.31/1990 ar fi trebuit constatată mai întâi insolvabilitatea societăţii comerciale ….S.N.C., înainte de atragerea răspunderii persoanei fiziceA. Or, din analiza textului de lege la care a făcut trimitere prima instanţă  rezultă fără echivoc că pentru a fi atrasă răspunderea solidară a asociatului pentru obligaţiile societăţii în nume colectiv, este suficient ca aceasta din urmă să nu plătească debitul  în termen de 15 zile de la somaţie, nefiind necesară o constatare a insolvabilităţii a societăţii (aşa cum greşit a reţinut prima instanţă).

Din dosarul de executare silită nr.7/2012, ataşat dosarului cauzei, rezultă că societatea comercială  ….SNC a fost somată să achite debitul principal şi cheltuielile de executare şi că, la data formulării cererii de înscriere la distribuţia preţului în dosarul nr.595/2012 al B.E.J.y, trecuseră cele 15 zile prevăzute de lege fără ca societatea să achite debitele pentru care fusese somată.

Erau astfel îndeplinite toate condiţiile pentru ca persoana fizică A să răspundă personal pentru obligaţiile SC …SNC, inclusiv pentru obligaţiile derivate din cheltuielile de executare silită a societăţii. Având în vedere şi dispoziţiile art.563 alin.l lit.a) Cod procedură civilă, executorul judecătoresc trebuia să distribuie în favoarea noastră, cu prioritate, suma de 5.200 lei cheltuieli de executare silită.

Prin urmare, atât motivele reţinute de executorul judecătoresc atunci când a refuzat să distribuie suma solicitată, cât şi considerentele reţinute de prima instanţă, atunci când a respins contestaţia, sunt nelegale.

În drept s-au invocat dispoziţiile art.299, 304’ şi art.402 alin.2 din vechiul Cod de procedură civilă.

În concluzie, recurentul a solicitat admiterea recursului şi modificarea hotărârii recurate,  în sensul admiterii contestaţiei împotriva procesului-verbal de distribuire a sumelor  din  data de 22.11.2013, încheiat de Biroul Executorului Judecătoresc y în dosarul de executare silită.

 Legal citată, intimata  X ROMÂNIA S.A. a formulat şi depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, cu cheltuieli de judecată,  arătând în esenţă că, hotărârea atacată este legală şi temeinică.

Analizând sentinţa atacată, în raport de criticile din recurs invocate, cât şi din oficiu, în temeiul art. 304¹Cod proc. civ.,  instanţa reţine următoarele:

Prin procesul verbal de distribuire sume din data de 22 noiembrie 2013 încheiat de BEJ y în dosarul de executare nr. 595/2012, s-a procedat la distribuirea sumelor rezultate din executarea silită a debitorului A, urmare cererii formulate de creditoarea  X Romania SA. Conform actului întocmit de executor a fost distribuită suma totală de 170.000 lei, respectiv 7839,29 lei cu titlu de cheltuieli de executare în contul BEJ Bratu Alexandru Remus, 6820 lei cheltuieli de executare în dosarul nr. 306/2011 al BEJ…, creditor  YRomania SA, 8060 lei cheltuieli de executare în dosarul nr.28/2011 al BEJ…., creditor SC ZSRL şi 147.280,71 lei către creditorul urmăritor XRomânia SA, reprezentând debit.

În privinţa sumelor de 53.704,38 lei reprezentând debit şi 5200 lei cheltuieli de executare silită cu care s-a înscris la distribuirea sumei creditorul SC  B SA prin BEJ x, executorul judecătoresc a constatat că acestea nu pot face obiectul distribuirii deoarece din documentele depuse la dosar nu reiese că executarea s-a încuviinţat împotriva debitorului A, ci numai împotriva SC …SNC.

Anterior întocmirii procesului verbal contestat, s-a mai realizat o activitate de distribuire a aceleiaşi sume la data de 26 iunie 2013, tot de BEJ y, ocazie cu care s-a distribuit şi în favoarea BEJ  x suma de 5200 lei ce face obiectul prezentei contestaţii. Procesul verbal a fost însă anulat prin sentinţa civilă nr. 3053 din 18 septembrie 2013 pronunţată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr. 5228/327/2013.

Criticile formulate de către recurent împotriva hotărârii pronunţate de către Judecătoria Tulcea nu pot fi primire deoarece sumele de 53704,38 lei reprezentând debit şi 5200 lei reprezentând cheltuieli de executare care au fost solicitate de către recurent în cadrul operaţiunii de distribuire sume efectuate de BEJ  y în dosarul de executare nr. 595/2012 ca urmare a executării debitorului A nu puteau face obiectul distribuirii către recurent deoarece din înscrisurile depuse la dosar rezultă că executarea silită declanşată de acesta în cadrul dosarului nr. 7/2012 s-a încuviinţat de instanţă la solicitarea creditoarei SC B SA doar împotriva SC ….SNC şi nu împotriva debitorului persoană fizică A.

De altfel, în baza încheierii de încuviinţare a executării recurentul BEJ  x a efectuat acte de executare la solicitarea creditoarei SC B în cadrul dosarului de executare nr. 7/2012, doar împotriva debitoarei SC ….SNC împotriva căreia a emis şi procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare în sumă de 5200 lei şi nu împotriva debitorului persoană fizică A care a făcut obiectul unui alt dosar de executare având nr. 595/2012 instrumentat de un alt organ de executare şi anume BEJ y.

Astfel, aşa cum corect a reţinut şi instanţa de fond SC B nu putea avea calitatea de creditoare intervenientă în cadrul dosarului de executare silită nr. 595/2012 al BEJ y, deoarece acesta nu deţinea un titlu executoriu valabil împotriva debitorului persoană fizică A, faţă de care s-a efectuat executarea silită în acest din urmă dosar.

Deci, nici BEJ  x nu era îndreptăţit la obţinerea sumei de 5200 lei cu titlu de cheltuieli de executare din sumele obţinute în urma executării silite a debitorului persoană fizică A, în condiţiile în care suma de mai sus a vizat executarea de către BEJ  x a unui alt debitor şi anume a SC …SNC.

Nu poate fi vorba de existenţa unei identităţi între debitorii SC … SNC şi A deoarece debitorul societate comercială are statut de persoană juridică iar debitorul  A are statut de persoană fizică.

Chiar dacă asociaţii unei societăţi în nume colectiv sunt obligaţi nelimitat şi solidar pentru operaţiunile îndeplinite în numele societăţii de persoanele care o reprezintă, iar hotărârea obţinută împotriva societăţii este opozabilă fiecărui asociat, dispoziţiile art. 85 din Legea nr. 31/1990 nu pot fi interpretate în sensul dat de recurent deoarece actele de executare efectuate de către recurent în dosarul de executare nr. 7/2012 s-au efectuat doar împotriva debitorului persoană juridică.

Potrivit art. 3 alin.2 din Legea nr. 31/1990 asociaţii în societatea în nume colectiv şi asociaţii comanditaţi în societatea în comandită simplă sau în comandită pe acţiuni răspuns nelimitat şi solidar pentru obligaţiile sociale. Creditorii societăţii se vor îndrepta mai întâi împotriva acesteia pentru obligaţiile ei şi numai dacă societatea nu le plăteşte în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor putea îndrepta împotriva acestor asociaţi.

Prin prisma acestui text de lege, creditorul avea posibilitatea legală de a iniţia formele de executare silită faţă de persoana fizică  A în momentul în care a constatat că persoana juridică SC ….SNC este insolvabilă, cu condiţia dobândirii calităţii de creditor intervenient în dosarul de executare nr. 595/2012 al BEJ y. Numai în acest condiţii şi în contextul în care se efectuau cheltuieli pentru executarea silită a debitorului persoană fizică A, recurenta ar fi avut dreptul la distribuirea sumei de 5200 lei.

Faţă de toate aceste considerente, în temeiul art. 312 alin 1 Cod proc civ urmează a respinge recursul, ca nefondat.

Domenii speta