Pedeapsa accesorie. Gresita interzicere a dreptului de a alege, prevazut de art. 64 alin. 1 lit. a teza i Cod penal. Aplicarea în cauza a Hotarârii Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii.

Decizie 1/AP din 14.01.2009


Pedeapsa accesorie. Gresita interzicere

a dreptului de a alege, prevazut de art.

64 alin. 1 lit. a teza I Cod penal. Aplicarea

în cauza a Hotarârii Hirst contra Regatului

Unit al Marii Britanii.

Decizia penala nr. 1/AP/14.01.2009

Prin sentinta penala nr. 669 din 08.10.2008 a Judecatoriei Piatra Neamt, au fost condamnati inculpatii pentru savârsirea infractiunii de furt calificat prevazuta de art. 208 al. 1 , 209 al. 1 lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal si art. 37 lit. a Cod penal, prin schimbarea încadrarii juridice, la pedeapsa de 4 ani închisoare.

  Împotriva acestei sentinte, în termen legal, au declarat apel inculpatii, considerând hotarârea nelegala si netemeinica, întrucât în mod gresit s-a dispus condamnarea lor, având în vedere faptul ca din probele administrate nu rezulta vinovatia lor.

Analizând sentinta atacata, în raport cu motivele de apel invocate, cât si din oficiu, în temeiul art. 371 al. 2 Cod procedura penala, instanta constata ca apelurile sunt fondate, motivat de urmatoarele:

În mod corect instanta de fond a retinut situatia de fapt, vinovatia inculpatilor si încadrarea juridica a faptelor, dând o justa interpretare probelor administrate în cauza.

Sentinta instantei de fond este însa nelegala, sub aspectul gresitei interziceri a drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza I Cod penal. În cauza nu se justifica interzicerea dreptului de a alege, având în vedere faptul ca interzicerea dreptului de a vota contravine art. 3 din Protocolul nr. 1 al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, astfel cum a statuat Curtea Europeana a Drepturilor Omului prin hotarârea din 30 martie 2004 privind cauza Hirst contra Marii Britanii. În motivarea acestei hotarâri s-a retinut ca, indiferent de durata pedepsei si de natura infractiunii care a atras-o, nu se justifica excluderea celor condamnati din câmpul persoanelor cu drept de vot, neexistând nicio legatura între interdictia votului si scopul pedepsei, de a preveni savârsirea de noi infractiuni si de a asigura reinsertia sociala a infractorilor.

Fata de cele retinute mai sus, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedura penala instanta a admis apelul, a desfiintat în parte sentinta si, rejudecând cauza, a înlaturat din sentinta mentiunile privind interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza I Cod penal.