Reducerea pedepsei, reparaţie pentru depăşirea termenului rezonabil al soluţionării procesului.

RO M Â N I A

TRIBUNALUL MUREŞ

SECŢIA PENALĂ

Dosar nr. 906..01/102/2007 (Număr în format vechi 5769/2011)

Operator de date cu caracter personal inregistrat sub nr. 2991

DECIZIA PENALĂ NR.231/A

Şedinţa publică din 09 noiembrie  2011

Completul compus din:

PREŞEDINTE:  I.B.

JUDECĂTOR: S.B.

GREFIER: S.C.G.

Ministerul Public a fost reprezentat de doamna procuror R.N., de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş.

Pe rol fiind judecarea apelului declarat de inculpatul M.J., împotriva sentinţei penale nr.1183 din 29.10.2010 pronunţată de Judecătoria Tg.Mureş, în dosarul nr. 906..01/102/2007.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se constată lipsa d-lui.av.Buţ Teodor, a inculpatului M.J. şi a părţilor civile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Mersul dezbaterilor şi susţinerile în fond ale reprezentantei Ministerului Public şi ale părţilor sunt consemnate în încheierea de şedinţă publică din data de 04 noiembrie 2011, care face parte integrantă din prezenta decizie şi când pronunţarea s-a amânat pentru data de azi.

INSTANŢA

Prin sentinţa penală nr. 1183/29.10.2010, Judecătoria Tg Mureş dispune următoarele:

În baza art. 334 C.p.p. schimbă încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului M.J. din infracţiunea de complicitate la înşelăciune prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. 4 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 2 şi art. 37 alin. 1 lit. b C.p., în infracţiunea de autorat la înşelăciune în formă continuată şi în stare de recidivă postexecutorie prevăzută de art. 215 alin. 1 şi alin. 3 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 2 şi art. 37 alin. 1 lit. b C.p.

În baza art. 345 alin. 2 C.p.p. raportat la art. 215 alin. 1 şi alin. 3 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 2 şi art. 37 alin. 1 lit. b C.p. condamnă pe inculpatul M.J. la pedeapsa închisorii în cuantum de 5 ani pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată şi în stare de recidivă postexecutorie.

În baza art. 88 C.p. deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi a arestării preventive cuprinsă între 6.2.2oo1 – 14.11.2oo2.

În baza art. 357 alin. 3 C.p.p. raportat la art. 71 C.p. interzice inculpatului M.J. exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza 2 şi lit. b C.p. ca pedeapsă accesorie, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la terminarea executării pedepsei principale, până la graţierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei.

În baza art. 346 alin. 1 C.p.p. raportat la art. 14 C.p.p. şi art. 998 C.civ. obligă inculpatul M.J. să plătească părţii civile SC L.C. SRL suma de 8275 lei cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând contravaloarea prejudiciului material cauzat.

În baza art. 346 alin. 1 C.p.p. raportat la art. 14 C.p.p. şi art. 998 C.civ. obligă inculpatul M.J. să plătească părţii civile SC T.E. SRL suma de 2537 lei cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând contravaloarea prejudiciului material cauzat.

În baza art. 349 raportat la art. 189 şi art. 191 alin. 1 C.p.p., obligă inculpatul M.J. la plata sumei de 5oo lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

În motivare, prima instanţă se referă, mai întâi, la cursul procesului:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş din data de 25.4.2oo1, emis în dosarul nr. l/P/2oo1 şi înregistrat la Judecătoria Târgu Mureş sub nr. 3857 din 26.4.2oo1, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: S.L.D., pentru săvârşirea unor infracţiuni de înşelăciune, prevăzute şi pedepsite de art. 215 alin. 4 C.p. cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a C.p. şi a art. 33 lit. a C.p., M.J., pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la înşelăciune, prevăzută şi pedepsită de art. 26 C.p. raportat la art. 215 alin. 4 C.p. cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b C.p. şi a art. 33 lit. a C.p. şi P.N., pentru săvârşirea unor infracţiuni de complicitate la infracţiunile de înşelăciune, prevăzute şi pedepsite de art. 26 C.p. raportat la art. 215 alin. 4 C.p. cu aplicarea art. 33 lit. a C.p.

În partea expozitivă a rechizitoriului s-a reţinut faptul că la datele de 28.11.2ooo, 5.12.2ooo, 15.12.2ooo, 16.12.2ooo şi 18.12.2ooo, inculpatul S.L. a emis file cec care nu aveau acoperirea necesara în bancă, în vederea achitării contravalorii mărfurilor achiziţionate de la SC L. SRL Târgu Mureş, SC RIB TRADE SRL Bucureşti, SC I.L. MUREŞ SA Târgu Mureş, SC V.I. SRL Satu Mare şi SC T.E. SRL Târgu Mureş, inducând astfel în eroare pe reprezentanţii legali ai firmelor respective şi cauzându-le un prejudiciu total de 58o.369.715 lei vechi.

Referitor la inculpatul M.J. s-a reţinut faptul că acesta a participat activ la achiziţionarea mărfurilor în numele societăţii comerciale conduse de inculpatul S.L., cunoscând faptul că plata mărfurilor se face cu file cec fără acoperire, iar în schimbul serviciilor prestate a primit diverse sume de bani.

Referitor la inculpatul P.N. s-a reţinut că acesta l-a ajutat pe inculpatul S.L. la săvârşirea faptelor, promiţându-i acestuia din urma că-i va tăinui mărfurile achiziţionate pe baza filelor cec fără acoperire, activitate pe care a şi desfăşurat-o în fapt.

Prin sentinţa penala nr. 1897 din data de 22.1o.2oo1 a Judecătoriei Târgu Mureş, pronunţată în dosarul nr. 3857/2oo1, s-a dispus, în temeiul art. 332 C.p.p., restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş, pentru refacerea urmăririi penale.

După refacerea urmăririi penale, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş, a emis rechizitoriul din data de 2o.5.2oo2, în dosarul nr. l/P/2oo1, înregistrat la Judecătoria Târgu Mureş sub numărul 3561 din 21.o5.2oo2, prin care a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor S.L., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. 4 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. şi a art. 37 alin. 1 lit. a C.p., M.J., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la înşelăciune în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 26 C.p. raportat la art. 215 alin. 4 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 2. C.p. şi a art. 37 alin. 1 lit. b C.p. şi P.N., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la înşelăciune în formă continuată, prevăzute şi pedepsite de art. 26 C.p. raportat la art. 215 alin. 4 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p.

În partea expozitiva a rechizitoriului s-a reţinut aceeaşi stare de fapt ca şi cea din rechizitoriul precedent, din data de 25.4.2oo1, cu menţiunea că cei trei inculpaţii ar fi comis acţiunile lor, fiecare în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale.

Prin sentinţa penala nr. 63o din data de 5.4.2oo4, pronunţată în dosarul nr. 3561/2oo2, Judecătoria Târgu Mureş a dispus condamnarea inculpaţilor la pedepse cu închisoarea, respectiv pe inculpatul S.L. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. 1 şi 3 C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. şi a art. 37 lit. a C.p. şi a infracţiunii prevăzute de art. 84 alin. 1, punctul 3 din Legea nr. 59/1934, asupra cecului, în formă continuată, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. şi a art. 37 lit. a C.p.; pe inculpatul M.J. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. 1 şi 3 C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. şi a art. 37 alin. 1 lit. b C.p. şi complicitate la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 C.p. raportat la art. 84, alin. 1, punctul 3 din Legea nr. 59/1934, asupra cecului, în formă continuată, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. şi a art. 37 alin. 1 lit. b C.p.; pe inculpatul P.N. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la înşelăciune în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 26 C.p. raportat la art. 215 alin. 1 şi 3 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p.

După cum se observă, inculpaţii au fost condamnaţi pentru comiterea unor infracţiuni cu încadrări juridice diferite faţă de cele reţinute prin rechizitoriul din data de 2o.5.2oo2, deoarece în cursul judecăţii, în primul ciclu procesual, printr-o încheiere de şedinţă, a fost schimbată încadrarea juridica a faptelor, aşa cum s-a menţionat mai sus.

Prin aceeaşi sentinţă penală au fost admise şi acţiunile civile ale celor cinci părţi civile, adică societăţile comerciale în beneficiul cărora au fost emise filele cec fără acoperire.

Prin decizia penala nr. 7o din data de 7.3.2oo4, pronunţată în dosarul nr. 2518/2oo4, Tribunalul Mureş a admis apelurile declarate de inculpaţii M.J., P.N. şi partea civilă SC T.E. SRL Sîngeorgiu de Mureş, împotriva sentinţei penale nr. 63o/2oo4 a Judecătoriei Târgu Mureş, a extins efectele apelurilor declarate de cei doi inculpaţi şi în privinţa inculpatului S.L.D., a dispus desfiinţarea integrală a hotărârii atacate şi rejudecarea cauzei de către prima instanţă.

În temeiul art. 383 alin. 3 C.p.p. instanţa de control judiciar a stabilit că ultimul act procedural rămas valabil de la care procesul trebuie să-şi reia cursul, este încheierea de şedinţă din data de 26.1.2oo4.

Motivul desfiinţării sentinţei penale nr. 63o/2oo4 a fost acela că acelaşi judecător care a pronunţat sentinţa penală nr. 63o/2oo4, prin încheierea de şedinţă din data de 23.o2.2oo4, a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului P.N., la solicitarea apărătorului acestuia, şi a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor prin rechizitoriu, în sensul celor puse în discuţie din oficiu.

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe sub numărul 4766/R din data de 25.5.2oo5.

După înregistrarea cauzei sub acest număr de dosar, prima instanţă de judecată a procedat la efectuarea actelor de cercetare judecătorească care se impuneau şi a rejudecat în fond cauza, pronunţând cu această ocazie sentinţa penală nr. 215 din 13 februarie 2oo7.

Împotriva acestei sentinţe penale s-a exercitat calea de atac a apelului de către inculpatul M.J..

Astfel cum s-a şi arătat prin cuprinsul încheierii de şedinţă de la termenul de judecată din data de 2o.1o.2o1o, apelul exercitat a fost admis prin decizia penală nr. 181/A/1.1o.2oo8 pronunţată de Tribunalul Mureş. A fost admis apelul declarat de către apelantul M.J., a fost desfiinţată sentinţa penală atacată, dar au fost menţinute restul actelor procesuale efectuate de prima instanţă, anterior termenului din 6.2.2oo7, considerându-se că actele procesuale au fost valabil întocmite.

În considerentele deciziei penale mai sus menţionate s-a arătat că motivul de nulitate îl constituie acela că judecătorul care a pronunţat sentinţa atacată dispusese, la termenul de judecată la care a reţinut cauza în pronunţare, şi extinderea acţiunii penale faţă de inculpatul M.J. şi în ceea ce priveşte actul material săvârşit în dauna părţii vătămate SC T.E. SRL Târgu Mureş.

Or, s-a apreciat de către instanţa de control judiciar în lumina jurisprudenţei obligatorii a Curţii de la Strasburg că din momentul în care judecătorul extinde acţiunea penală el preia atribuţiile specifice organului judiciar cu atribuţii de urmărire penală, iar cel ce urmăreşte nu poate judeca.

Pentru acest motiv instanţa de control judiciar a apreciat cu valoare de dezlegare obligatorie a problemei de drept supuse analizei că judecătorul care extinde acţiunea penală devine incompatibil pentru acest motiv să soluţioneze fondul cauzei.

Decizia instanţei de apel a mai reţinut în considerentele sale şi faptul că motivul de nulitate se extinde şi asupra celorlalţi doi inculpaţi, dar a considerat că nu se impune să se dea eficienţă efectului extensiv al apelului, pentru mai multe considerente.

Prima instanţă arată următoarele, cu privire la starea de fapt:

În cursul lunii septembrie 2ooo, inculpatul S.L.D. a primit o propunere din partea numitul B.L. şi a inculpatul P.N. de a cumpăra pe numele său o societate comercială, urmând ca în numele acestei societăţi să fie achiziţionate mărfuri de la diverşi agenţi economici, mărfuri care sa fie achitate cu file cec fără acoperire bancară, existând în acest fel posibilitatea realizării unor mari câştiguri, într-o perioadă scurtă de timp.

Conform propunerii, numitul B.L. şi inculpatul P.N. trebuiau să se ocupe de distribuirea rapidă a mărfurilor achiziţionate în condiţiile menţionate mai sus.

Inculpatul S.L. a acceptat propunerea celor doi, iar la începutul lunii octombrie 2ooo, a fost anunţat de către inculpatul P.N. şi de către numitul K.A. ca au găsit o firmă potrivită scopului lor, respectiv SC O. SRL Braşov, administrată de numitul Sulică Octavian.

La data de 5.1o.2ooo au fost perfectate formele autentice de cesionare a SC O. SRL către inculpatul S.L., taxele aferente acestei operaţiuni fiind suportate de către inculpatul P.N. şi numitul K.A..

La aceeaşi dată, inculpatul S.L. a ridicat de la Banca Română de Dezvoltare un carnet cu file cec, având seria BK şi numerele de la 3o3oo14535o la 3o3oo1454oo, ocazie cu care a depus la banca specimenul de semnătură în calitate de administrator al firmei menţionate anterior.

La data de 6.1o.2ooo, la barul Turkman din municipiul Braşov a avut loc o întâlnire între inculpaţii S.L., M.J., P.N. şi numitul O.B., „Piticu” şi „Ionel”, cu menţiunea ca ultimii doi nu au putut fi identificaţi.

În urma discuţiilor purtate de persoanele prezente la întâlnire s-a stabilit ca numiţii O.B., „Piticu” şi „Ionel” să contacteze clienţi, iar ceilalţi să se ocupe de ridicarea şi distribuirea mărfurilor achiziţionate în numele SC O. SRL Braşov, cu plata prin file cec emise de inculpatul S.L..

Pentru aceasta, inculpatul S.L. a semnat filele carnetului de cecuri, un top de facturi fiscale şi chitanţe.

În continuare, faptele s-au derulat după cum urmează:

1. În cursul lunii noiembrie 2ooo, numitul O.B. a contactat telefonic pe reprezentantul legal al SC L. SRL Târgu Mureş, prezentându-se cu datele de stare civila ale inculpatului S.L., şi a solicitat lista de preţuri la bateriile de acumulatori marca Centra, manifestându-şi intenţia de a cumpăra astfel de produse, cu plata prin file cec, dând totodată asigurări asupra seriozităţii firmei pe care o administra şi asupra plăţii mărfurilor.

În continuare, firmei furnizoare i s-a transmis o comandă prin fax, iar aceasta a emis factura fiscala nr. 21o367o din data de 28.11.2ooo, în valoare de 8o.615.2o8 lei vechi [fila 11o d.u.p.]. Marfa solicitată a fost transportată la Braşov, la data de 29.11.2ooo, cu autovehiculul cu numărul de înmatriculare MS o4 ETL, de către delegatul firmei furnizoare, martorul S.C.O..

Între timp, numitul K.A. i-a contactat pe inculpaţii S.L. şi P.N., informându-i că urmează să sosească un transport de acumulatori auto de la partea vătămată SC L.D SRL Târgu Mureş. La sosirea transportului bateriile au fost descărcate în spatele localului Micşunica din municipiul Braşov, de către cei doi inculpaţi şi de către numitul K.A..

Inculpatul S.L. a predat reprezentantului firmei furnizoare, martorul S.C.O., fila cec seria BK oo145354 [aflată în copie la fila 1o2 a d.u.p. şi în original la fila 384 din dosarul 3561/2oo2 al Judecătoriei Târgu Mureş], semnată de inculpat şi ştampilată cu ştampila SC O. SRL, în care s-au completat ulterior rubricile destinate „sumei”, cu valoarea de 8o.615.2o8 lei vechi, identică cu cea înscrisă în factură, şi „data emiterii” cu data de 19.12.2ooo şi nu cu data respectivă, a eliberării, adică 29.11.2ooo.

La data de 21.12.2ooo, reprezentanţii firmei furnizoare au depus la Banca Română pentru Dezvoltare fila cec pentru decontare, însă plata a fost refuzată din lipsa disponibilului necesar în cont [filele 1o2 - 1o4 d.u.p.].

2. La data de o5.12.2ooo, în urma unei alte solicitări telefonice, SC L. SRL Târgu Mureş a emis factura fiscală nr. 21o3792 [fila 111], iar în ziua următoare, prin intermediul aceluiaşi delegat, martorul S.C.O., a livrat efectiv alţi acumulatori auto în valoare de 69.477.24o lei vechi.

Marfa a fost descărcată în acelaşi loc din municipiul Braşov, de aceasta dată de către cei trei inculpaţi, S.L., M.J. şi P.N. împreună cu numitul K.A..

Inculpatul S.L. a predat delegatului firmei furnizoare fila cec BK oo1455355 [aflata in copie la fila 1o5 d.u.p. şi in original la fila 388 a dosarului 3561/2oo2 al Judecătoriei  Târgu Mureş], semnată şi ştampilată cu ştampila SC O. SRL, după ce la rubrica privind „data emiterii” s-a înscris data de 26.12.2ooo şi nu cea a eliberării, 6.12.2ooo.

La data de 27.12.2ooo, reprezentanţii părţii vătămate SC L. SRL Târgu Mureş au depus fila cec la Banca Romana pentru Dezvoltare, însă plata a fost refuzată din lipsa disponibilului necesar in cont [filele 1o5 - 1o7 d.u.p.].

3. La data de 4.12.2ooo cei trei inculpaţi s-au întâlnit cu numitul K.A. într-un bar din municipiul Braşov, ocazie cu care au hotărât trimiterea inculpatului M.J. la Bucureşti, pentru a ridica marfa de la SC RIB TRADE SA, după ce, anterior, comandaseră telefonic produse.

La data de 5.12.2ooo, inculpatul M.J. s-a prezentat la sediul persoanei juridice vătămate menţionate mai sus, unde şi-a declinat calitatea de delegat al SC O. SRL, şi a ridicat marfa [servicii de farfurii, ceşti şi pahare] în valoare de 46.469.5oo lei vechi, fiind întocmită factura fiscala nr. 676o77o din data de 5.12.2ooo, semnată de inculpatul M.J. de primirea mărfurilor [fila 155 d.u.p.].

Cu acea ocazie, inculpatul M.J. a înmânat reprezentanţilor firmei furnizoare fila cec BK 3o3 oo145352 [aflată în original la fila 157 din d.u.p.], pe care o primise cu o zi înainte de la inculpatul S.L., fila cec care era semnată de S.L. şi ştampilată cu ştampila SC O. SRL. Fila cec nu avea completate celelalte rubrici.

Ulterior, pe fila cec respectivă a fost înscrisă suma de 46.469.5oo lei vechi iar ca dată a emiterii 26.12.2ooo, însă la data de 4.1.2oo1, fila cec a fost refuzată la plata din lipsa disponibilului în cont şi din cauză că clientul se afla în interdicţie bancara [fila 158 d.u.p.].

Marfa ridicată de inculpatul M.J. a fost transportată şi descărcată în municipiul Braşov, în depozitul situat în spatele localului Micşunica, de unde, o parte, a fost distribuită altor firme, iar o altă parte a fost transportată la domiciliul inculpatului P.N. şi apoi împărţită între inculpaţi şi numitul K.A..

4-5. La data de 14.12.2ooo, inculpaţii M.J. şi P.N. s-au întâlnit la barul „Ardealul” din municipiul Braşov cu numiţi K.A. şi „Piticu”, ocazie cu care s-a hotărât trimiterea inculpatului M.J. la Târgu Mureş pentru a ridica mărfuri de la SC I.L. SA şi SC L.C. SRL.

Pentru aceasta, a doua zi, inculpatul M.J. a primit de la numitul K.A. şi de la numitul „Piticu” doua file cec semnate de inculpatul S.L. şi ştampilate cu ştampila SC O. SRL.

În continuare, în aceeaşi zi, inculpatul M.J. s-a prezentat la sediile societăţilor comerciale indicate, a prezentat comenzile şi a preluat marfa, lăsând în schimb câte o fila cec purtând doar semnătura şi ştampila SC O. SRL.

Astfel, la SC I.L. SA Mureş a prezentat comanda nr. 16 din data de 15.12.2ooo [fila 147 d.u.p.], a ridicat marfă în valoare de 73.821.83o lei vechi, în baza facturii nr. 73o839o din 15.12.ooo [fila 148 d.u.p.], pentru care a înmânat reprezentantului societăţii furnizoare fila cec BK 3o3 oo14536o [aflată în original la fila 142 d.u.p.], doar semnată şi ştampilată.

De la SC L.C. SRL Târgu Mureş inculpatul a preluat marfa în valoare de 98.161.1o6 lei vechi, în baza facturii nr. 3o79 din data de 15.12.2ooo [fila 112 din d.u.p.], pentru care a înmânat reprezentanţilor acesteia fila cec BK 3o3 oo145359 [aflata în copie la fila 1o8 d.u.p. şi în original la fila 393 a dosarului 3561/2oo2 a Judecătoriei Târgu Mureş].

După ce cele doua file cec au fost completate la rubricile referitoare la sume şi la data emiterii, respectiv 2o.12.2ooo în cazul filei cec lăsate la SC I.L. SA Mureş şi 5.1.2oo1 în cazul filei cec lăsate la SC L.C. SRL, acestea au fost depuse la banca pentru decontare, fiind refuzate la plata din cauza lipsei parţiale a disponibilului, în primul caz, şi lipsa disponibil în cont şi client în interdicţie bancara, în cel deal doilea caz.

Produsele astfel achiziţionate de inculpaţi de la cele doua societăţi comerciale de pe raza municipiului Târgu Mureş, au fost transportate în municipiul Braşov şi descărcate în acelaşi depozit menţionat anterior, de către cei trei inculpaţi şi numiţi K.A., „Piticu” şi „Ionel”, după care, o parte din mărfuri a fost livrata către SC DAMART SRL Comăneşti, iar o alta parte împărţita între cele şase persoane.

6. La data de 15.12.2ooo, inculpatul M.J. s-a întâlnit cu inculpatul P.N. şi cu numitul K.A., aceştia informându-l că a doua zi urmează să se deplaseze în Bucureşti la punctul de lucru al persoanei juridice vătămate SC VANO LUX IMPEX SRL Satu Mare, de unde urmează a ridica marfă.

Pentru aceasta, la data de 16.12.2ooo, inculpatul M.J. a primit fila cec BK 3o3 oo145365 [aflată în original la fila 18o d.u.p.], fila cec care a fost semnată înainte de inculpatul S.L. şi ştampilată cu ştampila SC O. SRL, fără a-i fi completate celelalte rubrici.

Inculpatul M.J. a preluat de la societatea furnizoare produse în valoare de 6o.464.8o3 lei vechi, în baza facturii nr. 3o1846o din data de 16.12.2ooo [fila 184 d.u.p.], semnată de inculpat pentru primirea mărfurilor, iar pentru plata contravalorii mărfurilor ridicate, a lăsat reprezentantului legal al societăţii furnizoare fila cec menţionată mai sus.

Ulterior, fila cec fiind completată cu suma de 6o.464.8o3 lei vechi şi cu data emiterii 8.1.2oo1, a fost prezentată la banca pentru decontare, însă a fost refuzată la plata din cauza lipsei disponibilului în cont şi pentru că clientul se află în interdicţie bancara [fila 182 d.u.p.].

Marfa achiziţionată în acest caz a fost transportată la locuinţa inculpatului P.N. din Braşov.

7-8. La data de 18.12.2ooo, inculpatul M.J. s-a prezentat ca delegat al aceleiaşi firme, SC O. SRL, la sediul SC T.E. SRL Sîngeorgiu de Mureş, jud. Mureş şi la SC I.L. SA Târgu Mureş, de unde a achiziţionat mărfuri în valoare de 42.686.638 lei vechi în baza facturii nr. 33736o9 din data de 18.12.2ooo [fila 134 din d.u.p.] şi respectiv în valoare de 1o8.673.384 lei vechi în baza facturii nr. 73o8438 din data de 18.12.2ooo [fila 149 d.u.p.], pentru plata cărora a predat reprezentanţilor legali ai societăţilor comerciale respective filele cec BK 3o3 oo145368 [aflată în original la fila 131 d.u.p.] şi BK 3o3 oo145369, file cec care purtau doar semnătura inculpatului S.L. şi stampila SC O. SRL

După ce au fost completate cu sumele menţionate mai sus şi cu o dată ulterioară a emiterii, fiind depuse la bancă pentru decontare, plata acestor file cec a fost refuzată din cauza lipsei disponibilului în cont şi a faptului că clientul se află în interdicţie bancară.

Produsele ridicate de inculpatul M.J. de la cele doua societăţi comerciale de pe raza municipiului Târgu Mureş au fost transportate în municipiul Braşov şi descărcate de cei trei inculpaţi împreună cu numiţii K.A., „Piticu” şi „Ionel”, în acelaşi depozit din spatele localului Micşunica, iar apoi distribuite către alte societăţi comerciale. Banii obţinuţi din vânzarea mărfurilor redistribuite au fost împărţiţi între cei şase participanţi.

9. Prin acelaşi mod de operare, la data de o8.12.2ooo, inculpatul M.J. a ridicat de la SC T.E. SRL Sângeorgiu de Mureş produse în valoare de 33.423.19o lei vechi, în baza facturii fiscale nr. 2788 din data de o8.12.2ooo, în schimbul cărora a lăsat reprezentanţilor firmei furnizoare fila cec BK 3o3 oo145357 [aflata în original la fila 124 d.u.p.], doar semnată şi ştampilată cu stampila SC O. SRL.

După ce au fost completate şi celelalte rubrici referitoare la sumă şi datată 22.12.2ooo, a fost depusa la banca pentru decontare. A fost refuzată la plată din lipsa disponibilului în cont.

Având în vedere starea de fapt descrisă mai sus, instanţa apreciază că, în funcţie de modalităţile în care au acţionat făptuitorii, respectiv achiziţionarea de mărfuri de la persoanele juridice vătămate pentru plata cărora au emis şi folosit file cec doar semnate şi ştampilate cu ştampila SC O. SRL, neavând completate celelalte elemente esenţiale, faptele acestora întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune în convenţie, prevăzute de art. 215 alin. 1 şi alin. 3, prin aceea ca au indus în eroare furnizorii în privinţa situaţiei reale a firmei SC O. SRL şi au ascuns faptul că această firma nu avea disponibil în cont şi că se află în interdicţie bancară, şi nu pe acelea ale infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. 4 C.p., care presupune emiterea unor file cec având completate toate elementele esenţiale.

Pe cale de consecinţă, inculpatul Mititelu nu şi-a adus contribuţia în calitate de complice la săvârşirea de către ceilalţi făptuitori în calitate de autori ai infracţiunii de înşelăciune prin emitere de file fără acoperire, ci şi-a adus contribuţia în calitate de coautor la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în convenţii.

În ce priveşte individualizarea pedepsei, prima instanţă a avut în vedere modalitatea prin care au acţionat făptuitorii, prin crearea unei aparenţe neconforme cu realitatea, prin întregul mecanism pus în practică prin care reuşeau să câştige încrederea reprezentanţilor firmelor furnizoare cu privire la seriozitatea propriei lor firme şi la bonitatea ei bancară, aspecte care reliefează gravitatea deosebită a faptelor lor.

De asemenea, instanţa are în vedere şi starea de recidivă postexecutorie, pusă în evidenţă prin cele menţionate în fişa de cazier judiciar a inculpatului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul M.J., fără să îl motiveze.

Analizând apelul declarat prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului, în conformitate cu prevederile art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, instanţa îl consideră fondat.

Considerentele pe care instanţa de apel le are în vedere sunt următoarele:

În ce priveşte starea de fapt şi încadrarea juridică, acestea au fost corect reţinute.

Vinovăţia inculpatului apelant în comiterea infracţiunii de înşelăciune sub formă continuată rezultă inclusiv din declaraţiile sale din cursul urmăririi penale (filele 38 şi urm. dosar u.p.). În cuprinsul acestora, arată că ridicat marfa de la părţile vătămate contra unor file cec fără acoperire. Pretinde că a făcut aceasta în baza „dispoziţiei” coinculpatului S.L., şi că a aflat că filele cec sunt fără acoperire doar „ulterior”. Cu toate acestea, într-o declaraţie din data de 6.02.2001 recunoaşte că a cunoscut că a folosit filele cec ştiind că nu au acoperire şi că tranzacţiile încheiate cu reprezentanţii furnizorilor mărfii sunt „ţepe”. Precizează că folosul dobândit de el în urma acestor afaceri a totalizat 12.000.000 lei vechi. Declaraţiile lui se coroborează cu declaraţiile reprezentanţilor părţilor vătămate, cu documentele depuse la dosar şi cu restul probatoriului, din care reiese că mărfurile achiziţionate au fost plătite cu file cec fără acoperire, că banii rezultaţi din valorificarea lor au fost însuşiţi de cumpărători, fără ca aceştia să facă vreun demers pentru onorarea obligaţiei contractuale de plată a preţului, că, în esenţă, din modul de derulare a întregii operaţiuni a fost evident pentru inculpatul apelant că preţul mărfurilor pe care le achiziţiona nu va fi niciodată plătit.

Faptele comise întrunesc elementele constitutive ale infarcţiunii de înşelăciune în convenţii, prevăzută de art. 215 alin. 1 şi 3 din Codul penal cu aplicarea art. 37 lit. b şi art. 41 alin. 2 din Codul penal, aşa cum în mod corect a reţinut prima instanţă.

Dispoziţiile în latura civilă sunt de asemenea, întemeiate, având în vedere actele depuse de părţile civile în dovedirea pretenţiilor civile formulate (f. 101 şi urm., 126 şi urm. ds. urm. pen.).

Discutabilă rămâne doar individualizarea pedepsei pentru infracţiunea de înşelăciune. Este adevărat că fapta are un caracter continuat, că a cauzat mai multor societăţi prejudicii în sume care, la acel moment, erau de valori relativ ridicate, că inculpatul are antecedente penale şi nu i se pot reţine circumstanţe atenuante: Chiar dacă a recunoscut comiterea faptei în cursul urmăririi penale, în cursul judecăţii în primă instanţă nu şi-a mai recunoscut vinovăţia (f.98 şi urm. ds. 3561/2002), apoi şi-a schimbat locuinţa fără să anunţe instanţa şi nu s-a mai prezenta la judecată, fiind plecat în Spania de 8 ani (f35). Atitudinea sa procesuală nu poate fi considerată una de recunoaştere şi de regret, în sensul art. 74 lit. c Cod penal, şi a avut de altfel rolul său în prelungirea duratei procesului.

Trebuie totuşi observat că el este condamnat pentru o faptă epuizată în anul 2000, în urma unui proces început în anul 2001, şi finalizat printr-o hotărâre care va rămâne, prin ipoteză, definitivă în anul 2012. Procesul a cunoscut până acum o durată de aproape 11 ani, şi patru cicluri procesuale!

Or, potrivit art. 6 paragraful 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului, orice persoană are dreptul la judecarea într-un termen rezonabil a cauzei sale. În jurisprudenţa sa, Curtea europeană a drepturilor omului a apreciat caracterul rezonabil al duratei procesului prin prisma  circumstanţelor cauzei şi având în vedere criteriile consacrate de către jurisprudenţă ale Curţii, în particular complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului şi cel al autorităţilor competente ( a se vedea, spre exemplu, hotărârea din cauza Pantea contra României). Este adevărat că dosarul prezintă o anume complexitate. Trebuie avut în vedere şi comportamentul procesual al inculpatului, descris mai sus. Totuşi, procesul a cunoscut patru cicluri procesuale şi a durat aproape 11 ani. În aceste condiţii, este cert că nu poate fi reproşată numai inculpatului şi complexităţii cauzei durata deosebit de mare a procesului. Autorităţile statale pot fi făcute răspunzătoare pentru o întârziere globală înregistrată în modul de tratare a acestei cauze. În concluzie, s-a comis violarea art. 6 par. 1 din Convenţie (compară, pentru o analiză similară, hotărârea Pantea, sus-citată).

Potrivit art. 1 din Convenţie, statele semnatare, între care România, recunosc oricărei persoane aflate sub jurisdicţia lor drepturile şi libertăţile definite în titlul I al Convenţiei. Potrivit Curţii europene a drepturilor omului, de aici decurge că responsabilitatea primară pentru garantarea exercitării efective a drepturilor şi libertăţilor recunoscute în Convenţie revine autorităţilor naţionale, inclusiv instanţelor judecătoreşti, conform principiului subsidiarităţii ( a se vedea hotărârea din cauza Scordino contra Italiei, 2006). De asemenea, potrivit Constituţiei României, tratatele ratificate fac parte din dreptul intern (art. 11) şi în caz de neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului şi legile interne, au prioritate cele dintâi (art. 20 alin. 2).

Ca urmare, chiar dacă de lege lata dreptul procesual penal român nu cunoaşte o cale pentru repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea termenului rezonabil, instanţa de apel consideră că este necesar să aplice în mod direct Convenţia, interpretată în lumina jurisprudenţei Curţii.

Are în vedere hotărârea Curţii din cauza Beck contra Norvegiei, care, citând şi hotărârea Eckle contra Germaniei,  statuează că reducerea pedepsei pe temeiul duratei excesive a procesului nu înlătură în principiu calitatea de victimă a persoanei vizate. Totuşi, acest principiu cunoaşte o excepţie, atunci când autorităţile naţionale au recunoscut într-o manieră suficient de clară nerespectarea duratei rezonabile şi au acordat o reparaţie prin reducerea pedepsei într-o manieră expresă şi măsurabilă (sublinierea instanţei de apel).

În speţă, prima instanţă a aplicat pedeapsa de 5 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune sub formă continuată. Cuantumul este egal cu cel stabilit în celelalte cicluri procesuale şi corespundea periculozităţii inculpatului şi faptei sale. Instanţa de apel reduce, ca reparaţie pentru încălcarea termenului rezonabil, pedeapsa cu 1 an închisoare.

Ca urmare, în baza art 379 pct. 2 lit. a Cod pr. pen. instanţa va admite apelul declarat de inculpatul M.J., va desfiinţa parţial sentinţa atacată şi în rejudecare va dispune conform celor de mai sus.

Va menţine restul dispoziţiilor sentinţei atacate.

 Având în vedere şi prev. art.  192 alin. 3 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite  apelul  declarat de inculpatul apelant M.J. (fiul lui Constantin şi Lucica, născut la data de 05.08.1973 în XXXXXXXX , jud.Braşov, CNP- XXXXXXXX )împotriva Sentinţei penale nr. 1183/29.10.2010 pronunţată de Judecătoria Tg. Mures în dosar nr. 906..01/102/2007, în baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală şi în consecinţă:

Desfiinţează parţial sentinţa atacată şi în rejudecare:

Reduce la 4 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului M.J. pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin. 1, 3, cu aplic. art. 41 alin. 2, art. 37 lit. b  Cod penal.

Menţine restul  dispoziţiilor din sentinţa atacată.

În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel de 290 lei vor rămâne în sarcina statului, din care  suma de 200 lei, onorariul avocatei din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Mureş.

Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din  09 noiembrie 2011

Preşedinte, Judecător, 

I.B. S.B.

Grefier,

S.C.G.

Domenii speta

Spete similare