Indemnizaţie pentru creşterea copiilor, sarcină multiplă

Decizie 4111/R din 31.05.2013


•O.U.G nr. 148/2005 – art. 6 şi art. 1

•H.G. 1025/2006 – art. 3 alin. 1

•Decizia nr. 26/2011 a Î.C.C.J.

Acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului se raportează la numărul copiilor născuţi, nu la numărul naşterilor.

Prin Sentinţa nr. 3759/15.10.2012 a Tribunalului Mureş s-a respins cererea formulată de reclamanta V. E., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Mureş.

În considerentele hotărârii atacate, s-au reţinut următoarele:

Prin cererea introductivă, formulată de reclamanta V. E. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale Mureş, s-a solicitat plata retroactivă a indemnizaţiei pentru creşterea copilului, S. D. A., în baza recursului în interesul legii soluţionat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 26/14.11.2011.

Reclamanta a mai arătat că, copilul este din sarcină gemelară şi pentru el a primit indemnizaţie de creştere începând cu data de 18.06.2009.

Pârâta Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale Mureş prin întâmpinare a solicitat respingerea cererii.

Instanţa a reţinut că, obiectul acţiunii îl constituie plata retroactivă  pentru perioada 08.01.2008 – 17.06.2009 a indemnizaţiei pentru creştere copil pentru S. D. A., născută la data de 27.11.2007.

Prin Decizia nr. 12022/22.02.2008 emisă de pârâtă s-a stabilit pentru reclamantă indemnizaţia pentru creşterea copiilor S. D. A. şi S. D. A., născuţi  din sarcină gemelară,  în cuantum de 600 lei.

Instanţa a reţinut că, reclamanta nu a contestat decizia nr. 12022/22.02.2008 în termen legal, dar că ulterior, reclamanta s-a adresat Agenţiei Judeţene pentru Prestaţii Sociale Mureş cu mai multe cereri pentru efectuarea plăţii, câte una în fiecare an  însă aceste cereri au fost respinse iar de la ultimul refuz, din data de 11.02.2010 a trecut mai mult de 1 an de zile.

În aceste condiţii,  dacă reclamanta  ar fi suspus analizării instanţei acest act pentru motiv de nelegalitate, acţiunea ar fi fost tardivă conform art. 11 alin.1 şi 2 din Legea nr. 554/2004, pentru că, potrivit principiului constituţional al neretroactivităţii legii noi, această modificare legislativă produce efect numai pentru viitor, în cazul reclamantei începând cu data de 18.06.2009, însă în această cauză, nu s-a cerut anularea niciunui act administrativ fie acesta tipic sau asimilat.

Decizia nr. 26/14.11.2011 pronunţată de Înalta Curte de casaţie şi Justiţie în interesul legii,  a subliniat că din interpretarea normelor legale și a textului OUG nr. 148/2005 în ansamblul său rezultă că acordarea drepturilor prevăzute în acest act normativ se raportează în primul rând la interesele copilului.

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) si art. 6 alin. (1) din OUG nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, cu modificările şi completările ulterioare a stabilit că până la intrarea în vigoare a Legii nr. 239/2009 pentru modificarea art. 2 din OUG nr. 148/2005, indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului prevăzută de art. 1 alin. (1) din ordonanţă se acordă pentru fiecare copil născut dintr-o sarcina gemelară, de tripleţi sau multipleţi, în cuantum de: 800 lei pentru perioada 1 ianuarie 2006-31 decembrie 2006; 600 lei pentru perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2008; 600 lei sau, opţional, 85% din media veniturilor pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 de lei pentru perioada 1 ianuarie 2009-17 iunie 2009.

În concluzie, instanţa a reţinut că, pentru acordarea retroactivă a indemnizaţiei pentru creştere în favoarea S. D. A., reclamanta trebuia să solicite în termenul prevăzut de art. 11 alin.1 şi 2 din Legea nr. 554/2004 anularea răspunsul negativ comunicat de pârâtă.

Împotriva acestei Sentinţe, a declarat recurs în termenul legal reclamanta V. E., criticând hotărârea atacată ca nelegală, pentru următoarele motive:

La data solicitării plăţii retroactive a indemnizaţiei, pentru anul 2009 şi 2010, Instanţa Supremă nu se pronunţase la recursul în interesul legii formulat de Procurorul General al României, abia la data de 14.11.2011, prin Decizia nr. 26/1011, Î.C.C.J. a admis recursul în interesul legii, statuând cu forţă obligatorie că părinţii copiilor proveniţi din sarcini multiple, născuţi între 01.01.2006 şi 17.06.2009, pot să solicite plata retroactivă  a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului.

De asemenea, s-a menţionat că dreptul la indemnizaţia prevăzută de art. 1 din OUG nr. 148/2005 este un drept instituit de lege în beneficiul copilului, ceea ce înseamnă că până la intrarea în vigoare a Legii nr. 239/2009, de această indemnizaţie beneficiază fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară.

În cazul copilului recurentei, conform acestei Decizii, aceasta este îndreptăţită la plata retroactivă a indemnizaţiei, în  cuantum de 600 lei lunar, pentru perioada 8.01.2008 – 17.06.2009.

Prin urmare cererea recurentei nu poate fi considerată ca nefondată, Deciziile Î.C.C.J. pronunţate în recursurile în interesul legii fiind obligatorii.

Raportat la această cronologie a actelor normative, privind indemnizaţia pentru copiii din  sarcini gemelare, rezultă că la data emiterii Deciziei nr. 12022/2008 nu erau în vigoare nici Legea nr. 239/2009 şi nici Decizia Î.C.C.J., pentru a fi invocate ca temei legal al anulării actului, în termenul de 30 de zile prevăzut de lege.

Prin întâmpinare, s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat, având în vedere faptul că recurenta nu a respectat procedura legii speciale, Legea nr. 554/2004, cu privire la apărarea unui drept personal, astfel că nu poate invoca dreptul pretins în dispreţul legii.

Examinând hotărârea atacată prin prisma acestor considerente, precum şi din oficiu, potrivit dispoziţiilor art. 3041 Cod procedură civilă, Curtea a reţinut următoarele:

La data de 27.11.2007 reclamanta V. E. a născut 2 copii gemeni – D. A.  şi D. A., aspect ce rezultă din certificatele de naştere depuse la dosar la filele  4, 5, dosar de fond.

În urma cererii formulate de reclamantă, pârâta Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială Mureş a emis Decizia nr. 12022 din 22.02.2008 prin care i-a acordat indemnizaţia pentru creşterea copilului în cuantum de 600 lei lunar.

Prin sentinţa nr. 128/8.10.2010 a Curţii de Apel Târgu Mureş  a fost admisă excepţia de nelegalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. 1 din H.G. nr. 1025/2006, astfel încât aceste dispoziţii nu mai pot fi reţinute în cauză.

Prin art. 6 din O.U.G. nr. 148/2005, acordarea indemnizaţiei lunare a fost raportată la numărul copiilor născuţi şi nu la numărul naşterilor. Această concluzie se desprinde cu atât mai mult cu cât indemnizaţia la care face referire O.U.G. nr. 148/2005 reprezintă un drept al copilului, iar părintele cu o sarcină multiplă nu poate fi discriminat în raport de părintele cu sarcini succesive, care ar urma să beneficieze de câte o indemnizaţie pentru fiecare dintre copiii născuţi.

În condiţiile în care pârâta recurentă a raportat acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului la numărul naşterilor şi nu la numărul copiilor, încălcând prevederile art.6 din O.U.G. nr.148/2005, în mod nelegal prima instanţă a respins cererea, astfel încât hotărârea atacată se impune a fi reformată, prin prisma dispoziţiilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.

În consecinţă, s-a impus admiterea recursului, potrivit art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod procedură civilă, şi modificarea în tot a hotărârii atacate, în sensul admiterii acţiunii introductive, urmând ca pârâta să fie obligată la plata către reclamantă a indemnizaţiei lunare prevăzute de OUG nr. 148/2005, pentru perioada 8.01.2008 – 17.06.2009.