Contestaţie împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate admisă. Individualizarea sancţiunii.

Sentinţă penală 111 din 24.04.2014


„În baza disp. art.104 din Legea nr. 254/2013 admite contestaţia formulată de către petentul – condamnat B. în prezent deţinut în Penitenciarul Iaşi, împotriva încheierii judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate la Penitenciarul Iaşi (în prezent judecătorul de supraveghere a privării de libertate de la Penitenciarul Iaşi, conform Legii nr.254/2013) nr. 1416/23.12.2013 prin care s-a dispus respingerea plângerii formulată de către acesta împotriva hotărârii nr.1028/29.11.2013 a Comisiei de disciplină din cadrul Penitenciarului Iaşi, încheiere pe care o desfiinţează şi, în consecinţă:

Dispune înlocuirea sancţiunii disciplinare aplicată lui B. prin hotărârea nr. 1028/29.11.2013 a Comisiei de disciplină din cadrul Penitenciarului Iaşi -  respectiv sancţiunea disciplinară  „10 zile izolare” – cu sancţiunea disciplinară  „5 zile izolare”.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut că abaterea disciplinară a fost comisă de către persoana condamnată B. în modalitatea reţinută în Hotărârea  nr. 1028/29.11.2013  a Comisiei de disciplină din cadrul Penitenciarului Iaşi şi în încheierea nr. 1416/23.12.2013 a judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate la Penitenciarul Iaşi (în prezent judecătorul de supraveghere a privării de libertate de la Penitenciarul Iaşi, conform Legii nr.254/2013), fiind probată cu întreg ansamblul probator administrat în cauză. Potrivit dispoziţiilor art. 81 lit.l din Legea nr.254/2013 persoanele condamnate trebuie să respecte orice obligaţie care rezultă din cuprinsul acestui act normativ, din regulamentul de aplicare a acestuia, din ordinele şi deciziile emise în baza acestora şi  din regulamentul de ordine interioară al penitenciarului.

Potrivit dispoziţiilor art. 82 lit.j din Legea nr.254/2013, persoanelor condamnate le este interzisă introducerea în penitenciar, procurarea, confecţionarea, deţinerea, schimbul, primirea, utilizarea sau transmiterea telefoanelor mobile şi accesorii ale acestora în alte condiţii decât cele admise, iar potrivit dispoziţiilor  art. 100 alin.1 din Legea nr.254/2013  comiterea unei fapte de acest gen constituie abatere disciplinară foarte gravă.

Având în vederile împrejurările în care a fost comisă fapta, urmările acesteia precum şi persoana contestatorului, care nu se află la prima abatere, anterior fiind sancţionat de trei ori, însă  pentru comiterea unor abateri disciplinare de alt gen şi având în vedere, în acelaşi timp, că sancţiunea „izolare” este cea mai severă dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de dispoziţiile art. 101 alin.1 lit.a)-f) din Legea nr. 254/2013,putând fi dispusă pentru o perioadă de maximum 10 zile,  instanţa apreciază că sancţiunea aplicată a fost corect individualizată în ceea ce priveşte tipul acesteia - la stabilirea ei fiind avute în vedere criteriile prev  de art 103 alin.alin.6 din Legea nr.254/2013 - însă pentru  a atrage atenţia constatatorului asupra consecinţelor adoptării unei conduite de nerespectare a normelor impuse la locul de detenţie este suficientă  aplicarea acesteia pe o perioadă de timp mai scurtă, respectiv pe o perioadă de 5 zile.