Acţiune posesorie

Hotărâre 1324 din 26.11.2014


Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Marghita la data de 16.04.2014 sub nr. de dosar 1223/255/2014, reclamanta SC A.P. SRL a solicitat obligarea pârâţilor M.M., D.K. şi D.I. să înceteze orice act de tulburare a posesiei şi să respecte paşnica folosinţă a suprafeţei de 2,19 ha teren arabil, situat în extravilanul comunei ..., cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că are calitatea de arendaş al suprafeţei de teren încă din anul 2003, în temeiul contractelor de arendă încheiate cu pârâta M.M., în această calitate exercitând în mod continuu folosinţa asupra terenului.

 A mai arătat reclamanta că ultimul contract a fost încheiat la data de 27.06.2007, fiind înregistrat la Consiliul Local al Comunei ... sub nr. 504/28.06.2007, având ca obiect suprafaţa de 2,19 ha teren, dobândită de pârâta M.M. cu titlu de reconstituire prin TP nr. ..., arendarea fiind încheiată, conform art. 5 alin. 1 din contract, pe o perioadă de 10 ani, respectiv până la data de 28.06.2017. La data de 31.03.2014, pârâta M.M. a anunţat reclamanta că a vândut acest teren pârâţilor de rândul II şi III, solicitând predarea posesiei către aceştia. Deşi reclamanta a notificat toţi pârâţii să se abţină de la orice act de tulburare a posesiei, pârâţii au ocupat terenul în mod samavolnic, lipsind reclamanta de posibilitatea exploatării terenului în mod eficient, prin înfiinţarea culturilor.

A mai susţinut reclamanta, în esenţă,  că în baza principiului opozabilităţii faţă de terţi a contractelor, contractul de arendare este opozabil şi cumpărătorilor, aceştia fiind de rea credinţă deoarece au calitatea de funcţionari ai primăriei ....

În drept au fost invocate prevederile art. 1441 Cod civil, 1865, 1811 NCC, art. 1002-1004 C.pr.civ.

În probaţiune s-au depus la dosar, în copie, contract de arendare înreg. cu nr. 504/2007, titlul de proprietate nr. ..., contract de vânzare cumpărare aut. sub nr. 717/2014.

Pârâţii au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii.

În motivare, pârâţii au arătat că acel contract de arendare înreg. sub nr. 504/28.06.2007 nu este semnat de pârâta M.M., fiind semnat în fals.

În probaţiune s-a depus la dosar raport de expertiză grafică.

Prin răspunsul la întâmpinare, reclamanta a susţinut că apărările pârâţilor exced cadrului acţiunii posesorii iar punerea în discuţie a contractului de arendă este absurdă, reclamanta având această calitate de peste 10 ani de zile, timp în care pârâta de rândul I a beneficiat de drepturile contractuale.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Marghita la data de 16.04.2014 sub nr. de dosar 1229/255/2014, reclamanta SC A.P. SRL, în contradictoriu cu pârâţii M.M., D.K. şi D.I., a solicitat desfiinţarea retroactivă, parţială, a contractului de vânzare cumpărare încheiat de pârâţi şi autentificat sub nr. 717/27.03.2014 la SPN ..., în privinţa suprafeţei de 2,19 ha teren arabil, situat în extravilanul comunei ..., parcela 243, tarla 81, ca urmare a încălcării dreptului convenţional de preemţiune al reclamantei şi să se constate încheierea vânzării între reclamantă şi pârâta de rândul I , în condiţiile cuprinse în contractul încheiat de aceasta cu pârâţii de rândul II şi III, luând act de exercitarea preemţiunii, acceptarea ofertei de vânzare şi consemnare preţului la dispoziţia vânzătoarei, hotărârea urmând a ţine loc de act autentic.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că are calitatea de arendaş, ultimul contract de arendare încheiat la data de 27.06.2007 fiind înregistrat la Consiliul Local al comunei ... sub nr. 504/28.06.2007 iar conform art. 7 lit. l din contract, părţile au constituit în favoarea reclamantei un drept de preemţiune asupra ternului, pentru cazul înstrăinării prin vânzare.

A mai arătat reclamanta că la data de 27.03.2014 pârâta de rândul I a vândut acest teren pârâţilor de rândul II şi III prin contractul de vânzare cumpărare aut. sub nr. 717/27.03.2014, preţul fiind stabilit la suma de 6000 de lei/ha, respectiv 13140 lei, contractul fiind precedat de o promisiune de vânzare cumpărare în cuprinsul căreia pârâta M.M. a declarat că întreaga suprafaţă a fost arendată. Cu toate acestea, reclamanta, în calitate de preemtor,  nu a fost notificată, fiind anunţată verbal la data de 31.03.2014, dată la care a solicitat şi predarea posesiei, înstrăinarea terenului în favoarea pârâţilor de rândul II şi III fiind făcută cu încălcarea dreptului convenţional de preemţiune al reclamantei.

În drept au fost invocate prevederile art. 969 Cod civil, art. 1865, 1731-1733 NCC.

În probaţiune s-au depus la dosar, în copie, titlul de proprietate nr. 884/29.10.2002, contract de arendare, contract de vânzare cumpărare, promisiune bilaterală de vânzare cumpărare, recipisă de consemnare.

Pârâţii au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii.

În motivare, pârâţii au arătat că pârâta M.M. nu a semnat contractul de arendare nr. 504/28.06.2007, acesta fiind semnat în fals.

În probaţiune s-a depus la dosar raport de expertiză grafică.

Prin încheierea din data de 02.09.2014 s-a dispus conexarea celor două procese.

Instanţa a încuviinţat proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriile pârâţilor, proba cu martorul B.G.C. şi proba cu expertiza grafică, raportul de expertiză judiciară efectuat de Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Timişoara fiind depus la dosar.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin titlul de proprietate nr. 884/29.10.2002 s-a reconstituit în favoarea pârâtei M.M. dreptul de proprietate cu privire la terenul în suprafaţă de 21900 mp, situat în extravilanul satului ..., parcela 243, tarla 81.

Între reclamantă şi pârâta M.M. s-a încheiat contractul de arendare din data de 31.07.2003 (f. 92), pe o durată de 5 ani. După expirarea termenului, reclamanta a continuat să folosească terenul, fiind înregistrat sub nr. 504/28.06.2007 un contract de arendare care însă, conform concluziilor raportului de expertiză grafică efectuat în cauză (f. 144-147), nu a fost semnat de către pârâta M.M..

În ceea ce priveşte acţiunea posesorie, instanţa reţine că, potrivit art. 950 alin. 2 Cod civil, aceasta nu poate fi introdusă împotriva persoanei faţă de care există obligaţia de predare a bunului.

Contractul de arendare din anul 2007 nu este semnat de către pârâta M.M. şi nu creează niciun fel de obligaţii în sarcina acesteia. În ceea ce priveşte contratul încheiat în anul 2003, necontestat de pârâtă, acesta a fost încheiat pe o perioadă de 5 ani. Chiar dacă instanţa ar reţine că ar fi intervenit tacita relocaţiune, aceasta ar produce efecte doar pentru timpul necesar ca arendaşul să culeagă fructele,  conform art. 1464 şi art. 1462 Cod civil de la 1864.

Prin urmare, reclamanta avea obligaţia de predare a terenului către pârâta M.M. iar acţiunea posesorie nu poate fi introdusă faţă de aceasta sau faţă de succesorii în drepturi ai pârâtei.

Cu privire la celelalte cereri formulate, instanţa constată că sunt neîntemeiate, în condiţiile în care contratul de arendare din anul 2007 nu a fost semnat de către pârâta M.M. iar în contractul din anul 2003 nu există inserată nicio clauză privind instituirea unui drept convenţional de preemţiune în favoarea reclamantei în cazul vânzării terenului de către pârâtă.

Pentru considerentele expuse, instanţa urmează să respingă în întregime acţiunea formulată de reclamanta SC A.P. în contradictoriu cu pârâţii M.M., D.I. şi D.K..

Faţă de dispoziţiile art. 452 şi 453 Cod procedură civilă, va admite în parte cererea şi va obliga reclamanta să plătească pârâtului D.I. suma de 900 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând contravaloare expertiză (conform ordinului de plată de la fila 95), până la închiderea dezbaterilor nefăcându-se dovada de către pârâţi a efectuării altor cheltuieli.