Ieşire din indiviziune

Prin cererea adresată Judecătoriei Fălticeni şi înregistrată sub nr. 302/227 din 30.01.2012, reclamanta TV a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii ȚV, ȚC ȘI DEV, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună ieşirea din indiviziune asupra imobilului situat în mun. Fălticeni, Str. Filaturii nr. 8, compus din casă de locuit şi anexe gospodăreşti, precum şi suprafaţa de 250 mp. aferentă construcţiilor.

Evaluează imobilului în litigiu, în vederea timbrării la suma de 16.774 lei.

In fapt, a arătat că imobilul situat în mun. Fălticeni, Str. Filaturii nr. 8, compus din casă de locuit şi anexe gospodăreşti, precum şi suprafaţa de 250 mp. aferentă construcţiilor, fiind în valoare de 16.774 lei.

Acest imobil a fost iniţial proprietatea soţilor ȚF și ȚV decedați, fiind edificate de cei doi soţi în perioada căsătoriei, iar pentru suprafaţa de 250 mp. i-a fost constituit în favoarea defunctei, dreptul de proprietate, conform titlului de proprietate nr. 376/1994.

Potrivit certificatului de moştenitor nr. 152/1996, masa succesorală rămasă după defuncta ȚF, include suprafaţa de 250 mp. şi cota de 1/2 din casa de locuit şi anexele gospodăreşti, moştenitori acceptanţi ai acesteia fiind soţul supravieţuitor ȚV, cu o cotă de 1/4 şi fiul acestuia, ȚVV cu o cotă de 3/4.

La data de 16.12.1996 a decedat fiul defuncţilor ȚVV, la a cărui succesiune au vocaţie pârâta ȚV-soţie supravieţuitoare şi pârâţii ȚC și DEV, în calitate de descendenţi.

Reclamanta arată că prin contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere şi uzufruct viager autentificat sub nr. 1306/1997, defunctul ȚV i-a transmis, cota de 1/4  din suprafaţa de 250 mp. dobândită prin moştenire de la soţia predecedată şi cota de 5/8 din casa de locuit şi anexe(din care cota de 1/8 dobândită prin moştenire după ȚF, iar cota de 1/2 –contribuţia proprie a defunctului, la edificarea imobilului).

Solicită a se constata, că imobilul în litigiu formează obiectul unei stări de indiviziune, ea deţinând cota de 1/4 din teren şi cota de 5/8 din construcţii, ar pârâţii în indiviziune, deţin cota de 3/4 din  teren şi 3/8 din construcţii.

Mai precizează reclamanta, că de la data încheierii contractului menţionat mai sus, deţine efectiv imobilul, în care locuieşte şi că a efectuat îmbunătăţiri, constând în: construcţia unui gard la stradă şi a unui gard împrejmuitor la casă; realizarea racordului la instalaţia de apă şi canalizare; refacerea trotuarelor; renovarea bucătăriei de vară; placarea casei de locuit cu lambriu din plastic; reconstruirea sobei din casă, toate prin contribuţia sa exclusivă.

Dat fiind faptul că nu s-a putut înţelege cu pârâţii, pe cale amiabilă, a promovat prezenta acţiune în instanţă, prin care solicită efectuarea partajului conform cotelor menţionate.

Sub aspectul modalităţii concrete de lotizare, solicită a i se atribui în lotul său imobilul în litigiu, cu obligarea sa la plată de sulte corespunzătoare cotelor indivize ale pârâţilor.

In drept, şi-a întemeiat acţiunea pe disp. art. 1143 rap. la art. 669-686 Cod Civil, art. 673 ind.1 şi urm. Cod proc.civ. art. 277 Cod proc.civ.

In dovedire, înţelege să se folosească de proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâţilor; probe testimoniale, expertiză tehnică de specialitate.

Ulterior, reclamanta  a depus note de şedinţă (f.21 dosar),  în sensul că obiectul cererii deduse judecăţii, nu îl constituie dezbaterea unei proceduri succesorale, ci ieşirea din indiviziune cu privire la imobilul în litigiu, aceasta pentru că ea, reclamanta şi pârâţii nu au calitatea de moştenitori după vreun autor comun.

Astfel, ea, reclamanta a dobândit  cota indiviză de 5/8 din construcţii şi cota de 1/4 din teren prin cumpărare de la ȚV, conform contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1306/1997 şi cota de 5/8 din construcţii, ar pârâţii în indiviziune, deţin cota de 3/4 din  teren prin moştenire de la autorul lor ȚVV şi 3/8 din construcţii, la a cărui succesiune nu are vocaţie.

Pentru aceste motive, arată că în cauză nu sunt incidente disp. art.109 alin.4 Cod proc.civ. care vizează exclusiv ipoteza sesizării instanţei cu o acţiune în dezbaterea producerii succesorale, motiv pentru care solicită a se reveni de la obligaţia ce i-a fost impusă prin citaţie, în sensul de a depune la dosar certificat sau încheiere cu privire la verificarea evidenţelor succesorale.

Prin întâmpinare şi cerere reconvenţională (f.38 dosar) pârâţii ȚV ȚC și DEV au solicitat admiterea acţiunii formulată de reclamantă, cu consecinţa stării de indiviziune a părţilor, iar ca modalitate de lotizare, solicită compensarea lor cu culta corespunzătoare pentru cota ce li se cuvine.

Pe cale de cerere reconvenţională, solicită a li se atribui c/valoarea fructelor neculese ale succesiunii în cuantum de 5400 lei, pentru cota ce li se cuvine, întrucât reclamanta a fost cea care a dispus de întreaga masă succesorală.

In drept şi-au întemeiat cererea pe disp. art. 115-.121 Cod proc.civ.

In dovedire, înţeleg să se folosească de proba cu înscrisuri şi martori.

Prin încheierea de şedinţă din data de 03.12.2012, instanţa a admis excepţia de litispendenţă şi a dispus conexarea la prezenta cauză a dosarului 3142/227/2012 (iniţial dosar 2790/227/2012).

In acest dosar, reclamanta TV, a solicitat în contradictoriu cu pârâţii ȚV ȚC, ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună ieşirea din indiviziune  asupra imobilului situat in mun. Falticeni, str. Filaturii, nr. 8, compus din casa de locuit cu anexe gospodăreşti şi din suprafaţa de 250 mp teren aferent construcţiilor.

Reclamanta a evaluat imobilul în litigiu, în vederea timbrării acţiunii, la suma de 16.774 lei, corespunzător valorii de impozitare ce rezulta din certificatul fiscal nr. 2982/2010, emis de Primaria mun. Fălticeni.

In motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că  imobilul situat în mun. Fălticeni, str. Filaturii nr. 8 este compus din suprafaţa de 250 mp teren si din construcţiile amplasate pe acest teren, respectiv o casa de locuit si o bucătărie de vară, valoarea totala a imobilului fiind de 16.774 lei.

Arată că, imobilul individualizat in petitul acţiunii formează obiectul unei stări de indiviziune, ea deţinând cota de 1/4 din teren şi cota de 5/8 din construcţii, iar pârâţii deţinând la rândul lor, în indiviziune, cota de 3/4 din teren si cota de 3/8 din construcţii.

Mentionează reclamanta că, de la data încheierii contractului de vânzare cumpărare nr. 1306/1997 ea - reclamanta a deţinut efectiv imobilul în litigiu, în care locuieşte si în prezent si că a efectuat la acest imobil lucrări de îmbunătăţiri constând în :

- construcţia unui gard nou la stradă si a unui gard împrejmuitor la casa;

- realizarea racordului la instalaţia de apă si canalizare;

- montarea apometrului;

 - refacerea trotuarelor;

- renovarea bucătăriei de vară prin placarea pereţilor cu rigips, înlocuirea tablei la acoperiş, refacerea tencuielilor interioare şi exterioare, reconstruirea sobei;

-placarea casei de locuit cu lambriu din plastic;

-reconstruirea sobei din casă.

 Reclamanta învederează că, toate lucrările sus menţionate, care au fost de natură a spori valoarea imobilului, au fost efectuate prin contribuţia sa exclusivă, fără nici un aport din partea pârâţilor, astfel încât contravaloarea acestor lucrări

reprezintă aportul său propriu la îmbunătăţirea imobilului, urmând a fi deduse din valoarea de împărţit a acestuia.

Dat fiind faptul ca ea şi pârâţii nu au reuşit să ajungă la o înţelegere privind partajarea bunului pe cale amiabila, în temeiul art. 728 cod civil solicită efectuarea partajului judiciar conform cotelor menţionate anterior.

Sub aspectul modalităţii concrete de lotizare, având în vedere modul de exercitare a posesiei din 1997 până în prezent, faptul că ea a executat lucrări de natură a spori valoarea imobilului, precum şi faptul ca nici construcţiile, nici terenul nu sunt comod partajabile în natură, reclamanta solicită ca întregul imobil sa-i fie atribuit ei, cu obligarea la plata sultei corespunzătoare cotelor indivize ale pârâţilor.

Prin sentinţa civilă nr. 2235/21.10.2011 Judecătoria Fălticeni a anulat ca netimbrată acţiunea civilă, având ca obiect partaj succesoral şi reclamanta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată către pârâţi, în sumă de 1000 lei.

Impotriva acestei sentinţa a declarat recurs reclamanta, iar prin decizia civilă nr. 1621/17.09.2012 pronunţată de Tribunalul Suceava-Secţia civilă, a fost admis recursul declarat de reclamantă, casată sentinţa civilă 2235 pronunţată de Judecătoria Fălticeni la data de 21.10.2011 cu, consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare.

La Judecătoria Fălticeni, cauza a fost  înregistrată sub nr. 3142/227/2012 şi conexată la prezenta cauză, conform încheierii sus menţionate din 03.12.2012.

In cauza de faţă, la solicitarea părţilor a fost încuviinţată, pe lângă proba cu înscrisuri şi proba testimonială, proba cu expertiza tehnică judiciară.

Examinând cererile deduse judecăţii, respectiv cererea principală conexă, precum şi cererea reconvenţională, în raport de probele administrate în cauză, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Imobilul în litigiu este situat în mun. Fălticeni, str. filaturii nr. 8, jud. Suceava şi este compus dintr-o casă de locuit şi o anexă gospodărească, precum şi din suprafaţa de 250 mp. teren aferentă construcţiilor.

Acest imobil a fost iniţial proprietatea soţilor ȚF și ȚV decedați

Prin titlul de proprietate nr. 376/25.04.1994 (f.9 dosar) a fost constituit dreptul de proprietate al defunctei ȚF, cu privire la suprafaţa de 250 mp. teren situat în intravilanul mun. Fălticeni, Str. Filaturii nr. 8, cu vecinii: Str. Filaturii, AR, IL şi PV.

Aşa cum rezultă din certificatul de moştenitor nr. 152/1996, dar şi din contractul de vânzare-cumpărare nr. 1306/1997, construcţiile amplasate pe suprafaţa de 250 mp. au fost bunuri comune codevălmaşe ale soţilor ȚF şi ȚV, edificate pe timpul căsătoriei prin contribuţie egală.

Potrivit certificatului de moştenitor nr.  152/1996, masa succesorală rămasă după defuncta ȚF, include suprafaţa de 250 mp. teren înscris în titlul de proprietate 376/1994 şi cota de 1/2  din casa de locuit şi anexele gospodăreşti, moştenitori acceptanţi fiind soţul supravieţuitor ȚV, cu o cotă succesorală de 1/4 şi  fiul ȚVV, cu o cotă succesorală de 3/4.

La data de 16.12.1996 a decedat fiul defuncţilor ȚV, la a cărui succesiune au vocaţie pârâta ȚV-soţie supravieţuitoare şi pârâţii ȚC şi DEV, în calitate de descendenţi.

Reclamanta arată că prin contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere şi uzufruct viager autentificat sub nr. 1306/1997, defunctul ȚV i-a transmis, cota de 1/4  din suprafaţa de 250 mp. dobândită prin moştenire de la soţia predecedată şi cota de 5/8 din casa de locuit şi anexe(din care cota de 1/8 dobândită prin moştenire după ȚF, iar cota de 1/2 –contribuţia proprie a defunctului, la edificarea imobilului).

La data de 07.11.1999 a decedat ȚV, astfel că reclamanta a dobândit deplina proprietate şi posesie asupra imobilelor ce au format obiectul contractului de vânzare cumpărare nr. 1306/1997.

In această situaţie, imobilul în litigiu formează obiectul unei stări de indiviziune, reclamanta deţinând cota de 1/4 din teren şi cota de 5/8 din construcţii, în timp ce pârâţii la rândul lor, în indiviziune,  cota de 3/4 din  teren şi 3/8 din construcţii.

Potrivit raportului de expertiză topo întocmit în cauză de expert TM, suprafaţa identificată în teren, astfel cum este împrejmuită în prezent, este de 262 mp. cu 12 mp. în plus faţă de suprafaţa înscrisă în titlul de proprietate nr. 376/1994, însă masa partajabilă va cuprinde suprafaţa de 250 mp. aşa cum este înscrisă în titlul de proprietate nr. 376/1994, în valoare de 25.000 lei (calculată în raport de valoarea de 100 lei/mp. stabilită prin expertiza topo).

Cât privesc construcţiile supuse partajului, potrivit raportului de expertiză întocmit de expert MM, acestea constau din: casa de locuit cu două camere şi hol, cu o valoare actualizată de circulaţie de 28.000 lei şi o bucătărie de vară cu o cameră, având o valoare actualizată de circulaţie de 12.000 lei.

Din acelaşi raport de expertiză construcţii, rezultă că la imobilele construcţii au fost efectuate lucrări de îmbunătăţire, cu o valoare totală de 15.700 lei, lucrări ce constau în: realizarea racordului la instalaţia de apă şi canalizare; refacerea trotuarelor; renovarea bucătăriei de vară; placarea casei de locuit cu lambriu din PVC; reconstruirea sobei din bucătărie.

Potrivit susţinerilor reclamantei din acţiune, necontestate de către pârâţi şi confirmate de declaraţiile martorilor: rezultă că lucrările menţionate în cuprinsul raportului de expertiză, au fost realizate pe cheltuiala reclamantei ulterior decesului defunctului ȚV, astfel încât, contravaloarea acestor lucrări, care reprezintă aportul propriu al reclamantei, urmează a fi deduse din valoarea de împărţit a construcţiilor în litigiu.

Astfel, din valoarea totală de 40.000 lei se deduc 15.700 lei c/valoarea imobilului, rezultând o valoare de împărţit de 24.300 lei.

Raportat la cele arătate, rezultă că valoarea cotei ce se cuvine reclamantei este de 21.437,5 lei (1/4 din teren şi 5/8 din construcţii), iar valoarea cotei ce se cuvine în indiviziune pârâţilor este de 27.862,5 lei (3/4 din teren şi 3/8 din construcţii).

Faţă de situaţia de fapt reţinută mai sus şi în tem. art. 669, 670 din N.Cod civil, incidente în cauză conf. art. 66 din Legea 71/2011, instanţa va admite cererea precizată, precum şi cererea completatoare formulată de reclamantă şi va dispune sistarea stării de indiviziune cu privire la imobilele 250 mp. şi construcţii- casa şi anexele gospodăreşti, situate în mun. Fălticeni, Str. Filaturii nr. 8.

Sub aspectul modalităţii concrete de lotizare, potrivit ambelor rapoarte de expertiză, rezultă că imobilele în litigiu nu sunt  comod partajabile în natură.

In această situaţie, având în vedere faptul că reclamanta este cea care deţine efectiv imobilele de la decesul autorului comun, faptul că a executat prin aport propriu îmbunătăţiri la aceste imobile, în conf. cu prev. art. 673 ind.9 din vechiul Cod proc.civ. instanţa va atribui reclamantei casa de locuit, anexele gospodăreşti şi suprafaţa de 250 mp. aferente construcţiilor.

In conf. cu prev. art. 676 alin.2 lit.a Cod Civil, instanţa va obliga pe reclamantă să plătească pârâţilor cu titlu de sultă, suma de 27.862,5 lei.

Cât priveşte  cererea reconvenţională a pârâţilor, prin care s-a solicitat includerea în masa partajabilă a sumei de 5400 lei, reprezentând fructele civile neculese ale succesiunii, instanţa constată că această cerere este nefondată şi urmează a fi respinsă ca atare.

Este adevărat că până la sistarea stării de indiviziune, copărtaşii au dreptul să folosească teren aflat în coproprietate, proporţional cu cotele indivize deţinute.

In situaţia în care atributul folosinţei a fost exercitat doar de unul din coproprietari, ceilalţi coindivizari pot solicita contravaloarea lipsei de folosinţă, doar în ipoteza în care fac dovada că au încercat să folosească bunul indiviz şi au fost împiedicaţi de coproprietarul posesor.

In speţă, din probele testimoniale administrate nu rezultă că ulterior decesului autorului ȚV, pârâţii-reclamanţi ar fi vrut să intre în posesia imobilelor în litigiu şi că ar fi fost împiedicaţi de către reclamantă.

Astfel, martora AL (f.28 dosar) vecină cu reclamanta, arată  în depoziţia sa, că nu a văzut ca pârâţii să vină la imobilele în litigiu, aceştia veneau foarte rar şi pe timpul vieţii defuncţilor şi că nu au participat nici la înmormântarea acestora.

Şi martorul GM (f.29 dosar) relatează că după decesul defuncţilor, reclamanta a fost cea interesată de casă, a efectuat îmbunătăţiri şi că nu i-a văzut niciodată pe pârâţi la imobilele în litigiu.

Mai mult, din rapoartele de expertiză întocmite în cauză, rezultă că imobilele nu pot fi comod partajabile în natură, astfel încât pârâţii-reclamanţi nu ar fi avut posibilitatea de a închiria unor terţe persoane spaţiul corespunzător cotei lor de proprietate, fără a afecta din dreptul de folosinţă al reclamantei.

Depoziţia martorei HM (f.93 dosar) care afirmă că pârâta ȚV ar fi încercat să închirieze parte din imobil la două fete şi că nu a fost lăsată de reclamantă, nu pot fi reţinute de instanţă, câtă vreme nu au fost arătate în concret împrejurările în care reclamanta a împiedicat pârâţii, să locuiască în acel imobil.

Pasivitatea pârâţilor în a pretinde folosinţa bunului, este dată de aceeaşi împrejurare că reclamanta a fost cea care a efectuat demersurile pentru lichidarea stării de indiviziune.

Pe aceste considerente, instanţa va respinge ca nefondată cererea reconvenţională, privind includerea în masa partajabilă a c/valorii lipsei de folosinţă a fructelor civile pretinse.

In conf. cu prev. art. 276 Cod proc.civ. instanţa va obliga pe pârâţi să plătească reclamantei suma de 350 lei, cheltuieli de judecat, reprezentând onorariu avocat, conf. chitanţei  de la dosar, corespunzător pretenţiilor proporţional cu cotele.

In conf. cu prev. art. 276 rap. la art. 18 din OUG 51/2005, instanţa va obliga pe pârâţi să plătească statului suma de 776 lei cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru de care reclamanta a beneficiat prin încheiere, de acordarea ajutorului public judiciar proporţional cu cotele stabilite.

In conf. cu prev. art. 55 din OUG 51/2005 instanţa va obliga pe reclamantă să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare