Sentinţa penală

Dosar penal nr.  .../1748/...

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CORNETU – JUD. ILFOV

NR. ...

Şedinţa publică de la ...

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: ...

GREFIER: ...

Din partea Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu, a participat procuror ....

Pe rol se află soluţionarea cauzei penale privind pe inculpaţii NB, TLF, trimişi în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 132 din legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 Cp și art. 2481 Cp,  art. 132  din legea nr. 78/2000 rap. la art. 246 Cp și art. 289 Cp, toate cu aplic. art. 33 lit. b Cp, inculpatul PT,  trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 132 din legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 Cp și art. 2481 Cp,  art. 132  din legea nr. 78/2000 rap. la art. 246 Cp, ambele cu aplic. art. 33 lit. b Cp și părţile civile ORAȘUL X prin Primăria X, IT, SC A SRL și SC B SRL.

Dezbaterile şi susţinerile părţilor au avut loc la termenul de judecată din data de ..., fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanţa, în temeiul art. 391 C.p.p, a stabilit pronunţarea la data de ... când, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, ..., hotărând următoarele:

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

 La data de …, a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Cornetu sub nr. …/1748/…, rechizitoriul nr. …/P/2007 întocmit la data de … de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu, prin care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a:

- inculpatului TLF sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 2481 Cod penal, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 Cod penal şi fals intelectual prevăzută de art. 289 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. b) Cod penal;

- inculpatului NB sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 2481 Cod penal, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 Cod penal şi fals intelectual prevăzută de art. 289 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. b) Cod penal;

- inculpatului PT sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 2481 Cod penal şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. b) Cod penal.

În actul de sesizare a instanţei, în sarcina inculpatului TLF, în calitate de inspector la Direcţia Impozite şi Taxe Locale X, s-a reţinut că a atestat date nereale în cuprinsul adresei nr. .../20.03.2006 transmisă Judecătoriei Buftea, fapt care a condus la pronunţarea sentinţei civile nr. ... a Judecătoriei Buftea prin care s-a constatat, în mod neîntemeiat, dobândirea de către Cooperativa de Consum X a dreptului de proprietate asupra a patru terenuri situate în oraşul X, în valoare totală de 124.830 euro, prin efectul uzucapiunii de 30 de ani.În sarcina inculpatului NB, s-a reţinut că în calitate de consilier juridic în cadrul Primăriei oraşului X, a consemnat date nereale în cuprinsul adresei nr. .../20.03.2006 emisă de Primăria oraşului X,  transmisă Judecătoriei Buftea, fapt care a condus la pronunţarea sentinţei civile nr. ... a Judecătoriei Buftea prin care s-a constatat, în mod neîntemeiat, dobândirea de către Cooperativa de Consum X a dreptului de proprietate asupra a patru terenuri situate în oraşul X, în valoare totală de 124.830 euro, prin efectul uzucapiunii de 30 de ani.

În sarcina inculpatului PT s-a reţinut că a reprezentat Cooperatica de Consum X cu încălcarea dispoziţiilor art. 94 alin. 4 din Legea nr. 161/2003, prezentând instanţei de judecată date nereale referitoare la cele patru terenuri, deşi în calitate de şef al Serviciului Administraţie Publică Locală şi Juridic din cadrul Primăriei oraşului X cunoştea situaţia juridică reală a acestora şi avea obligaţia de a înştiinţa instanţa de judecată despre situaţia juridică reală a terenurilor uzucapate, fapt ce a condus la pronunţarea sentinţei civile nr. ... a Judecătoriei Buftea prin care s-a constatat, în mod neîntemeiat, dobândirea de către Cooperativa de Consum X a dreptului de proprietate asupra a patru terenuri situate în oraşul X, în valoare totală de 124.830 euro, prin efectul uzucapiunii de 30 de ani.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: VOL. I: plângere prealabilă de punere în mişcare a acţiunii penale (f. 28, 50); sentinţa civilă nr. ... pronunţată de Judecătoria Buftea în dosarul nr. ... (f. 30); sentinţa civilă nr. ... pronunţată de Judecătoria Buftea în dosarul nr. ... (f. 31-33); declaraţiile numitei SV, reprezentantul părţii civile S.C. A S.R.L. (f. 33); Acord unic nr. .../.../04.05.2004 emis de Primăria oraşului X în favoarea S.C. A S.R.L. (f. 34); contract de închiriere nr. .../01.09.2003 încheiat între Primăria oraşului X şi S.C. A S.R.L. (f. 34 bis); autorizaţie de construire nr. .../12.05.2004 privind autorizarea construirii unui spaţiu pentru comerţ (f. 35); adresa de atribuirea anumărului factorial ... pentru terenul închiriat de partea civilă S.C. A S.R.L. (f. 36); furnizare informaţii de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului pentru S.C. A S.R.L. (f. 38-40); declaraţiile numitei CG, reprezentantul părţii civile S.C. B S.R.L. (f. 41-43, 168); contract de închiriere încheiat între Primăria oraşului X şi S.C. B S.R.L. (f. 44, 169 ); furnizare informaţii de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului pentru S.C. B S.R.L. (f. 45-47); contract de concesiune nr. .../26.04.2004 (f. 51); plângerea şi declaraţiile părţii civile IT şi înscrisuri doveditoare ale dreptului său de folosinţă (f. 52-56, 140-161); declaraţii inculpaţi PT (f. 64-68, 123-125, 283-285); NB (f. 70-72, 114-117); TLF (f. 75-80, 131-132); proces-verbal de aplicare a sechestrului asigurator asupra dreptului de folosinţă a inculpatului TLF asupra imobilului situat în oraşul X (f. 81-83); proces-verbal de aplicare a sechestrului asigurator asupra autoturismului marca Dacia 1310 Li cu număr de înmatriculare ...,  proprietatea lui TLF (f. 84-86); proces-verbal de aplicare a sechestrului asigurator asupra autoturismului marca Mitsubishi Lancer cu număr de înmatriculare ..., proprietatea lui NB, cartea de identitate şi certificatul de înmatriculare a vehiculului (f. 87-91); proces-verbal de aplicare a sechestrului asigurator asupra motociclului marca BMW cu număr de înmatriculare ..., proprietatea inculpatului lui NB, cartea de identitate şi certificatul de înmatriculare a vehiculului (f. 92-96); proces-verbal de aplicare a sechestrului asigurator asupra dreptului de proprietate a inculpatului NB asupra apartamentului nr. situat în Bucureşti, ... dobândit de inculpatul NB în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ... din data de 23.10.2003 la B.N.P. Asociaţi „IF şi IS” (f. 97-101); declaraţii martori ZI (f. 133, 170, 171) şi AI (f. 135); ordonanţă de luare a măsurilor asiguratorii din data de (f. 136, 137); declaraţii martori CP (f. 162, 163); VC (f. 164); GN (f. 165); GI (f. 166); SV (f. 172); proces-verbal de verificare şi ridicare a registrelor în cadrul Primăriei X (f. 173-283, 286-291); copii ale actelor existente în dosarul nr. ... al Judecătoriei Buftea (306-355); procese verbale de percheziţie domiciliară (f. 386-389); adresa nr. .../16.05.1975 către Cooperativa de Consum X (f. 392); răspunsurile nr. .../22.05.2007 şi .../23.01.2008 a Primăriei oraşului X către partea civilă IT şi solicitările făcute de acesta (f. 393-441); Hotărârea Guvernului nr. 930/29.08.2002 privind atestarea domeniului public al judeţului ... (f. 445-467); corespondenţă între inculpaţii PT şi NB (f. 483-486, 489, 490); certificat constatator S.C. B S.R.L. (f. 487-488); cerere de renunţare la apel (f. 491); adresa nr. 3687/20.03.2006 emisă de Primăria oraşului X (f. 492); contract de donaţie autentificat sub nr. .../01.11.2011 la B.N.P. Asociaţi „MI şi SLA” (f. 493-496); proces-verbal de lăsare în custodie a autoturismului marca Dacia 1310, cu număr de înmatriculare ..., proprietatea inc. TLF, asupra căruia s-a instituit sechestru asigurător  (f. 497); contracte cu furnizorii de servicii încheiate de partea civilă IT şi chitanţe de plată a utilităţilor (f. 504-512); adresele nr. .../10.02.2012, .../17.02.2012, .../20.05.2011 emise de Primăria oraşului X (f. 525, 527, 536); acte medicale depuse de inc. PT (f. 539-543), procese-verbale de prezentare a materialului de urmărire penală (f. 544, 551-559); VOL. II: copia dosarului civil nr. ... al Judecătoriei Buftea (f. 1-118); cerere de renunţare la apel original (f. 121); adresa nr. .../20.03.2006 emisă de Primăria oraşului X original (f. 120); proces-verbal întocmit cu ocazia verificării registrelor de rol fiscal (f. 123-126); proces-verbal întocmit la sediul S.C. B S.R.L. cu ocazia ridicării în copie xerox a chitanţelor de plată a chiriei (f. 127-129, 136-139); proces-verbal întocmit cu ocazia ridicării în copie xerox a documentelor care atestă dreptul de folosinţă a părţii civile IT asupra terenului situat în str. D (f. 130-135, 140-142-145); contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. .../15.02.2008 la B.N.P. „MSP” (f. 155-167); împuterniciri de reprezentare juridică necompletate (f. 173-177); dispoziţia nr. .../01.06.2006 a primarului CP potrivit căreia începând cu data de 24.05.2006 inc. PT a exercitat atribuţiile de secretar al oraşului X (f. 197-200); proces-verbal nr. .../06.10.2009 întocmit de Primăria oraşului X şi înscrisurile solicitate de organele de poliţie (f. 203-262); raport întocmit la data de 03.11.2009 şi înscrisurile ataşate (f. 262-320); lista membrilor Societăţii Cooperativa de Consum X (f. 321, 322), proces-verbal al şedinţei ordinare a Consiliului Local din data de 26.09.2007 (f. 323-326); procură de reprezentare în instanţă dată de CP inculpatului PT (f. 327); adresa nr. .../08.07.2008 a Primăriei oraşului X (f. 329); actele care au stat la baza participării la licitaţia din data de 13.02.2008 având ca obiect vânzarea terenului situat în strada D şi baraca din lemn edificată pe acesta (f. 334-387).

 Pe parcursul cercetării judecătoreşti:

- partea vătămată Oraşul X, prin reprezentant legal, s-a constituit parte civilă cu suma de 124.830 euro (filele 92-95 dosar, vol. I), partea vătămată IT s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 100.000 lei reprezentând daune materiale (f. 98, vol. I); partea vătămată S.C. A S.R.L. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 75.977,11 lei cu titlu de daune materiale (f. 56-58, vol. I);

- au fost audiaţi inculpaţii TLF(f. 99, vol. I), NB (f. 100, vol. I) şi PT (f. 101, vol. I);

- au fost depuse informaţii de la Oficiul Naţional al Registrului Comeţului privind părţile civile S.C. B S.R.L. (f. 77-79, vol. I), S.C. A S.R.L. (f. 81-84, vol. I);

- a fost depus contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. .../15.02.2008 la B.N.P. „MSP” (f. 101-104, vol. I);

- s-a anexat sentinţa civilă nr. ... a Judecătoriei Buftea pronunţată în dosarul nr. ... (f. 106-108, vol. I);

- au fost audiaţi reperezentaţii părţilor civile, respectiv CG – administrator la S.C. B S.R.L. care a declarat că nu se constituie parte civilă în prezentul proces penal (f. 112, vol. I); IT (f. 113) şi SV – administrator la S.C. A S.R.L.  (f. 114, vol. I)

- au fost audiaţi: martorii CP (filele 165-166 dosar, vol. I), GI (f. 161, 162, vol. I), VC (f. 261, 262, vol. I); ZI (f. 283, vol. I);

- au fost încuviinţate probele cu înscrisuri şi testimonială (filele 115, 116, vol. I);

- au fost solicitate relaţii la Primăria oraşului X privind închirierea spaţiilor comerciale pentru părţile civile S.C. B S.R.L. şi S.C. A S.R.L. (f. 124-147, vol. I);

- a fost depusă adresa nr. .../03.04.2013 a Primăriei oraşului X însoţită de înscrisuri cuprinzând atribuţiile primarului şi ale viceprimarului în anii 2005 şi 2006 (f. 183-192, vol. I);

- s-au anexat înscrisurile care au stat la baza vânzării la licitaţie publică a terenului situat în str. D (f. 193-231, vol. I);

- au fost consemnate scripte de comparaţie de la martorul VC (f. 187, vol. I);

- prin adresa nr. 22394/19.08.2013 Primăria oraşului X a comunicat instanţei înscrisuri semnate de martorul VC pentru a fi avute în vedere la efectuarea expertizei grafoscopice (f. 263-278, vol. I);

- au fost ataşate fişele de cazier judiciar ale inculpaţilor (filele 29-33, vol. I dosar);

VOL. II dosar fond:

- au fost comunicate de către Societatea Profesională Notarială “Voluntas Legibus” toate înscrisurile care au stat la baza încheierii contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. …/15.02.2008 (f. 1-78);

- a fost depusă adresa nr. …/07.11.2013 a B.N.R (f. 89, 98);

- prin adresa nr. …/19.11.2013 a Primăriei oraşului X au fost comunicate instanţei de judecată documente în original semnate de martorul CP (f. 100-105);

- au fost consemnate scripte de comparaţie de la martorul CP (f. 107);

- au fost audiaţi martorii AI (f. 108), OA (f. 109, 110), AT (f. 141), DD (f. 204), AV (f. 274, 275) şi CRM (f. 276);

- s-a depus raportul de expertiză criminalistică nr. 46/12.02.2014 (f. 125-131);

- procesul verbal al şedinţei ordinare a Consiliului Local din data de 26.09.2007 (f. 154-158);

- adresa nr. 50/21.05.2014 a Uniunii Judeţene a Cooperaţiei de Consum (f. 246-257, 263-272);

- a fost depus un set de însrisruri de către inc. TLF (f. 277-297).

VOL. III dosar fond

-acte în circumstanţiere depuse în favoarea inculpatului NB (f. 1-68);

-au fost reaudiaţi inculpaţii (f. 77-79);

-au fost depuse concluzii scrise (f. 80-94). 

Pe baza probelor administrate în cauză, instanţa va reţine următoarea situaţie de fapt: 

La data de 30.10.2007 martorul OA – secretarul Primăriei oraşului X – a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu în legătură cu comiterea de către inculpatul PT, fost şef al Serviciului administraţie publică locală şi juridic din cadrul Primăriei oraşului X a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 248 Cod penal, constând în aceea că în anii 2005-2006, în timp ce era angajat al primăriei a reprezentat în faţa instanţei interesele Cooperativei de Consum X într-un proces în contradictoriu cu Primăria oraşului X. Acţiunea civilă a avut ca obiect pronunţarea unei hotărâri prin care instanţa să constate dreptul de proprietate al reclamantei Cooperativa de Consum X asupra a patru terenuri din intravilanul oraşului X, în suprafaţă totală de 2.811,13 mp. Prin sentinţa civilă nr. ... pronunţată în dosarul nr. ..., Judecătoria Buftea a admis acţiunea, constatând existenţa dreptului de proprietate al reclamantei producându-se în acest mod un important prejudiciu în patrimoniul oraşului (f. 28, vol. I, d.u.p).

Studiind dispoziţiile legale aplicabile în cauză, instanţa reţine că, potrivit art. 7 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 1/2005 Societatea cooperativă este o asociaţie autonomă de persoane fizice şi/sau juridice, după caz, constituită pe baza consimţământului liber exprimat de acestea, în scopul promovării intereselor economice, sociale şi culturale ale membrilor cooperatori, fiind deţinută în comun şi controlată democratic de către membrii săi, în conformitate cu principiile cooperatiste. Societatea cooperativă este un operator economic cu capital privat.

 Decretul nr. 244 din 17 iunie 1955 privind reglementarea transmiterii unor bunuri imobile proprietatea statului către unităţile cooperatiste emis de Marea Adunare Naţională (f. 265, vol. II, dosar fond) stabile că „terenurile proprietatea statului, aflate în administrarea comitetelor executive ale sfaturilor populare, necesare pentru construcţii unităţilor cooperatiste, pot fi transmise fără plată şi fără termen în folosinţa acestora...”. Cu titlu de exemplu Uniunea Judeţeană a Cooperaţiei de Consum a anexat mai multe decizii prin care a fost transferat dreptul de folosinţă a unor terenuri aflate în administrarea diferitelor comune din jud. Ilfov „fără termen şi fără plată, conform Decretului nr. 244/1955” în favoarea Uniunii Judeţene a Cooperativelor pentru construirea de magazine universale, bufet, unităţi comerciale de alimentaţie publică etc (f. 266-272, vol. II, dosar fond).

Art. 1 din Legea nr. 213/17.11.1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia stabileşte că „dreptul de proprietate publică aparţine statului sau unităţilor administrativ teritoriale, asupra bunurilor care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public”. Potrivit dispoziţiilor art. 4 din acelaşi act normativ „Domeniul privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit din bunurile aflate în proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public”. Examinând conţinutul anexei nr. 31 la H.G. nr. 930/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Ilfov (f. 445-461, vol. I, d.u.p) terenurile situate în oraşul X, str. N în suprafaţă de 216,5 mp, str. B în suprafaţă de 1.187,00 mp, str. V în suprafaţă de 459,5 mp. şi str. D în suprafaţă de 894,45 mp. pentru care s-a solicitat instanţei a se constata dobândirea dreptului de proprietate prin efectul prescripţiei achizitive nu aparţineau proprietăţii publice a oraşului X, ci domeniului privat  al unităţii administrativ-teritoriale, fiind supuse regimului juridic de drept comun, conform art. 5 alin. 2 din Legea nr. 213/1998. 

La data de 20.01.2006 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Buftea sub nr. de dosar ... cererea formulată de Societatea COOPERATIVA de CONSUM X în contradictoriu cu oraşul X, prin primar, având ca obiect „acţiune în constatare” a uzucapiunii şi accesiunii imobiliare, solicitându-se instanţei să constate dreptul de proprietate al reclamantei prin uzucapiunea de 30 de ani, prin joncţiunea posesiilor, asupra a patru terenuri situate în intravilanul oraşului X, respectiv: str. N în suprafaţă de 216,5 mp, str. B în suprafaţă de 1.187,00 mp, str. V în suprafaţă de 459,5 mp. şi str. D în suprafaţă de 894,45 mp. precum şi că a dobândit dreptul de proprietate prin accesiune imobiliară asupra construcţiilor edificate pe acestea. În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că fosta Cooperaţie de Consum X prin efectul Legii nr. 1/2005 s-a reorganizat în Societatea Cooperativa de Consum X, a plătit toate impozitele şi taxele aferente, a exercitat public, continuu, neîntrerupt şi netulburat, sub nume de proprietar posesia asupra imobilelor menţionate, iar clădirile edificate pe terenurile precizate au fost preluate în folosinţă în anul 1975 (f. 3, 4, vol. II, d.u.p).

În dovedirea cererii de chemare în judecată au fost anexate următoarele înscrisuri: certificat de înregistrare seria B nr. ..., adresa nr. .../17.10.1996 emisă de Cooperativa de Consum X prin care se solicita aprobarea funcţionării unor unităţi de desfacere cu amănuntul, alimentaţie publică, prestări servicii şi unităţi de producţie industrială (ce au funcţionat şi înainte de 1989), adresa nr. .../16.05.1975 a Uniunii Judeţene a Cooperativelor de Consum privind transmiterea în folosinţă a suprafeţei de 1000 mp. către Cooperativa de Consum X şi a clădirii p+1 intitulată „complex Comercial comuna X având valoare de inventar 90.473,00 lei, planuri topografice, lista de inventar a mijloacelor fixe intrate în perioada 01.01.1975-31.10.2005, declaraţii privind stabilirea impozitului pe clădiri (f. 5-26, vol. II, d.u.p).

Potrivit înscrisurilor existente la filele 27, 28 din dosarul nr. 414/2006 al Judecătoriei Buftea intitulate împuternicire de reprezentare juridică inculpatul NB a reprezentat în calitate de consilier juridic interesele Oraşului X – pârâtă în cauză, iar inculpatul PT a reprezentat în calitate de consilier juridic interesele Cooperativei de Consum X – reclamantă în cauză. Însă, la data promovării acestei acţiuni cei doi consilieri juidici erau angajaţi ai Primăriei oraşului X, inculpatul PT era şeful Serviciului Juridic şi Administraţie Publică Locală fiind ierarhic subordonat primarului localităţii, iar inculpatul NB era consilier juridic în cadrul serviciul condus de PT, fiindu-i subordonat acestuia (f. 329, vol. II, d.u.p). Inculpatul PT a încălcat astfel dispoziţiile art. 94 alin. 4 din Legea nr. 161/2003 potrivit cărora „funcţionarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce priveşte efectuarea unor acte în legătură cu funcţia publică pe care o exercită”. Aşadar inculpatul şi-a folosit cunoştinţele juridice, însă nu pentru a reprezenta interesele funcţiei publice pe care o deţinea la primăria oraşului P, ci în dauna acesteia, reprezentând o societate cu care instituţia la care era angajat se afla în poziţii de contradictorialitate într-un proces civil.

La termenul de judecată din data de 01.03.2006 reprezentantul reclamantei  Cooperativa de Consum X – inculpatul PT a solicitat instanţei încuviinţarea administrării probei cu înscrisuri, testimonială cu doi martori, expertiza topo şi expertiza în construcţii (ce au fost încuviinţate întocmai de instanţa de judecată), în timp ce reprezentantul pârâtei oraşul X – inc. NB nu a solicitat în apărare nicio probă. Mai mult, pentru a favoriza societatea reclamantă în vederea pronunţării unei soluţii aşteptate, inculpatul NB nu a formulat întâmpinare, ceea ce duce la concluzia că cei doi inculpaţi angajaţi la acelaşi serviciu au acţionat în înţelegere evidentă, pentru admiterea acţiunii reclamantei, aceasta în condiţiile în care în orice proces civil, persoanele pârâte formulează apărări pentru respingerea cererii de chemare în judecată, încercând prin toate mijloacele legale să-şi apere dreptul pretins de reclamanţi. 

Din oficiu Judecătoria Buftea a dispus emiterea unei adrese către Primăria oraşului X pentru a comunica un istoric de rol fiscal al terenurilor pentru care se solicita constatarea intervenirii prescripţiei achizitive, precum şi dacă fac obiectul unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate (f. 44, vol. II, d.u.p). În consecinţă la dosarul civil nr. ... al Judecătoriei Buftea a fost depusă adresa nr. .../20.03.2006 (f. 120, vol. II, d.u.p), iar conţinutul acesteia a atestat date nereale referitoare la împrejurarea că terenurile menţionate „se află în posesia şi folosinţa Cooperativei de Consum X de peste 30 de ani, situaţie de notorietate publică (s.n.) pe care sunt edificate sediul şi spaţiile comerciale, potrivit schiţelor topo-cadastrale pe care noi le-am vizat pentru conformitate la cererea reclamantei în cauză, Societatea Cooperativa de Consum X devenită ca atare prin efectul Legii nr. 1/2005. S-a mai menţionat că terenurile în cauză sunt evidenţiate în declaraţiile de impunere pentru stabilirea impozitelor pe teren ale Cooperativei de Consum X începând cu anul 1996 şi nu fac obiectul vreunei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate. Adresa a fost semnată „cu bară” pentru pentru primarul CP şi contrasemnată de inspector TLF şi consilier juridic NB. Cu privire la veridicitatea datelor consemnate în această adresă instanţa le va analiza detaliat după prezentarea situaţiei de fapt.

În şedinţa publică din data de 22.03.2006 au fost audiate martorele MI şi ZI (f. 55, 56, vol. II, d.u.p), la 11.04.2006 a fost depus la dosarul cauzei raportul de expertiză tehnică judiciară specialitatea construcţii nr. 2519 (f. 72-92, vol. II, d.u.p), iar la 07.04.2006 s-a efectuat raportul de expertiză topo nr. 2468 (f. 93-113).

Coroborând mijloacele de probă administrate în cauză, Judecătoria Buftea a pronunţat sentinţa civilă nr. ... prin care a admis cererea formulată de reclamanta Societatea Cooperativa de Consum X în contradictoriu cu pârâtul oraşul X, a constatat că reclamanta este titulara dreptului de proprietate asupra terenului identificat în raportul de expertiză nr. 2468/2006 (după admiterea cererii de îndreptare a erorii materiale), prin uzucapiune şi asupra construcţiilor identificate prin raportul de expertiză nr. 2519/2006 prin accesiune imobiliară artificială, cu drept de apel în 15 zile de la comunicare (f. 31, 32, vol. I, d.u.p).

Sentinţa civilă nr. ... a fost comunicată la data de 10.07.2006 ambelor părţi din dosar, fiind primită la 13.07.2006 şi, în aceeaşi zi, în cea mai mare grabă Primăria oraşului X a formulat cerere de renunţare la exercitarea căii de atac a apelului înregistrată cu nr. .../13.07.2006 (f. 121, vol. II, d.u.p), semnată de primarul CP şi contrasemnată de inc. NB.

La data de 19.07.2006 s-a solicitat de către reclamanta Societatea Cooperativa de Consum X eliberarea unei copii legalizate a sentinţei civile pronunţate în cauză cu menţiunea definitivă şi irevocabilă, precum şi învestirea cu formulă executorie menţionându-se că aceasta a rămas „definitivă şi irevocabilă prin neapelare”. Faptul că între cele două părţi din proces a existat o deplină înţelegere şi fructuoasă colaborare rezultă şi din împrejurarea că cererea de renunţare la exercitarea căii de atac a fost prezentată instanţei chiar de inculpatul PT şi preşedintele Cooperativei de Consum X – GI care a semnat pentru primirea titlului executoriu chiar pe cererea de renunţare întocmită de cei cu care se aflau, formal, de altfel în contradictorialitate.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. .../15.02.2008 la B.N.P. „MSP” Societatea Cooperativa de Consum X a vândut terenul în suprafaţă de 894,45 mp. şi construcţiile edificate pe acesta în suprafaţă de 372,25 mp. dobândite prin uzucapiune (terenul) şi construcţiile prin accesiune imobiliară artificială în baza sentinţei civile nr. ... pronunţată de Judecătoria Buftea lui S.C. C S.R.L. reprezentată de GN la preţul de 545.000 lei.

Aşadar, inculpaţii PT şi NB în calitate de salariaţi ai oraşului X ca şi consilieri juridici încălcând dipsoziţiile art. 94 alin. 4 din Legea nr. 161/2003 pentru prevenirea şi sancţionarea corupţiei au facilitat obţinerea de către Societatea Cooperativa de Consum la care erau asociaţi primarul CP şi viceprimarul VC a  sumei de 545.000 lei, prejudiciind instituţia la care erau angajaţi cu aceeaşi sumă.

Fiind audiaţi inculpaţii formulează apărări copilăreşti, fiecare aruncând „vina” pe şeful lor ierarhic ce le-ar fi impus să procedeze în modul arătat, apărări pe care instanţa nu le va lua în considerare având în vedere vârsta inculpaţilor şi pregătirea juridică pe care aceştia o aveau, ceea ce presupune că inculpaţii deţineau cunoştinţe calificate realizând întocmai consecinţele acţiunii lor.

Astfel, inculpatul NB a menţionat că nu a ştiut că prin acţiunile sale îşi încalcă atribuţiunile de serviciu întrucât „a avut încredere în PT”, şeful lui, precizând în finalul declaraţiei următoarele: ”Mi s-a părut nelegal că eu reprezentam primăria în calitate de pârât, iar şeful meu reprezenta Cooperativa în calitate de reclamant, dar nu aveam ce să fac, eram prea mic în primărie şi nu aveam ce să fac”. Cu toate acestea, inculpatul NB, la începutul audierii a declarat că i s-a părut că era „o acţiune pierdută din start, aceasta întrucât cererea de chemare în judecată era însoţită de mai multe înscrisuri, dar şi de un înscris emis de Uniunea Judeţeană a Cooperativelor de Consum având nr. .../16.05.1975 (...), dar în esenţă aceştia aveau dreptate”. Judecătorul fondului constată că inculpatul NB, în funcţia sa de consilier juridic angajat al pârâtului oraşul X nu a depus minimul de diligenţe pentru respingerea cererii de chemare în judecată, în sensul că nu a formulat întâmpinare, nu a propus probe şi, mai mult a întocmit declaraţia de renunţare la apel considerând că reclamanta Cooperativa de Consum X „avea dreptate” (f. 100, vol. I, dosar fond).

La rândul său, inculpatul PT a declarat că primarul CP şi viceprimarul VC l-au chemat pe acesta şi i-au cerut să reprezinte interesele Cooperativei de Consum în promovarea unei acţiuni în uzucapiune spunându-i că acestea se află în folosinţa Cooperativei de mai mult de 30 de ani. Inculpatul PT a mai precizat că a acceptat propunerea primarului deoarece acesta „l-a asigurat că nu sunt niciun fel de probleme pentru că se cunoştea situaţia juridică a terenurilor şi a construcţiilor edificate pe acestea (...), menţionând că nu a considerat că „nu făcea un prejudiciu în sarcina primăriei şi nici nu a primit foloase materiale”. Instanţa consideră că în realitate inculpatul PT avea reprezentarea acţiunii sale frauduloase precum şi a scopului urmărit, respectiv scoaterea terenurilor din patrimoniul oraşului X pentu a ajunge în patrimoniul Cooperativei.

Cu atât mai mult cu cât discuţia dintre el şi primarul CP nu a fost prima în acest sens, cum a afirmat în mod mincinos inculpatul, dovadă stând dosarul nr. ... al Judecătoriei Buftea care a avut acelaşi obiect, reclamanta Cooperativa de Consum fiind reprezentată tot de inculpatul PT, iar prin sentinţa civilă nr. ... a fost admisă excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a pârâtei Primăria oraşului X, acţiunea fiind respinsă întrucât a fost introdusă împotriva unei persoane fără capacitate de folosinţă (f. 30, vol. I, d.u.p).

Inculpatul PT a mai invocat în apărarea sa că terenul de 2700 mp. uzucapat prin admiterea acţiunii ce a făcut obiectul dosarului nr. ... al Judecătoriei Buftea „nu a fost niciodată în proprietatea primăriei”, ceea ce este evident neadevărat deoarece uzucapiunea sau prescripţia achizitivă este o „sancţiune civilă” a posesorului neproprietar aplicată proprietarului neposesor, care a stat în pasivitate mai mult de 30 ani. Judecătorul fondului consideră că procesul soluţionat de Judecătoria Buftea prin sentinţa civilă nr. ... a fost promovat pentru a crea o aparenţă de legalitate modului de a dobândi proprietatea de către Cooperativa de Consum, cu atât mai mult cu cât uzucapiunea este un mod de dobândirea a proprietăţii prin promovarea unei acţiuni în instanţă presupunându-se că hotărârea pronunţată într-o astfel de cauză nu poate fi modificată ulterior rămânerii sale definitive şi irevocabile deoarece condiţiile intervenirii prescripţiei achizitive au fost analizate de o instanţă de judecată. Dacă, într-adevăr Societatea Cooperativa de Consum X era „îndreptăţită” să devină proprietara acestor terenuri, după cum susţin cei doi inculpaţi, nimic nu împiedica oraşul X reprezentat de primarul CP să încheie un contract de vânzare-cumpărare a terenurilor în cauză către Cooperativa de Consum X.

Dar un contract de vânzare-cumpărare ar fi presupus un preţ, pe care Cooperativa trebuia să-l plătească şi, eventual s-ar fi putut anula dacă se constata că a fost încheiat prin fraudarea legii sau a terţilor. S-a încercat de către inculpaţii PT şi NB obţinerea de către Cooperativa de Consum X în modul cel mai sigur şi cu un mkinim de efort financiar (taxa de timbru) a dreptului de proprietate a asupra celor patru terenuri menţionate mai sus.

În acest sens cei doi inculpaţi au întocmit adresa nr. .../20.03.2006 (f. 120, vol. II, d.u.p) în care au consemnat date nereale privind situaţia juridică a terenurilor situate în intravilanul oraşului X, respectiv str. N în suprafaţă de 216,5 mp, str. B în suprafaţă de 1.187,00 mp, str. V în suprafaţă de 459,5 mp. şi str. D în suprafaţă de 894,45 mp. menţionând că se află „în posesia şi folosinţa Cooperativei de Consum X de peste 30 de ani, situaţie de notorietate publică, pe care sunt edificate sediul şi spaţiile comerciale, potrivit schiţelor topo-cadastrale pe care noi le.am vizat pentru conformitate la cererea reclamantei în cauză, Societatea Cooperativa de Consum X devenită ca atare din anul 2005 prin efectul Legii nr. 1/2005” (f. 120, vol. II, d.u.p).

Instanţa constată că însăşi formularea acestui răspuns sugerează nu numai lipsa de obiectivitate, dar este dat evident în favoarea Cooperativei, fiind inserate afirmații subiective de genul situație de notorietate publică sau potrivit schițelor cadastrale pe care noi le-am vizat pentru conformitate la cererea reclamatei în cauză  Societatea Cooperativa de Consum X.

Societatea Cooperativa de Consum X a primit în folosință teren în suprafață de 1000 mp. conform adeverinței nr. .../16.05.1975 (f. 105, vol. I, dosar fond), precum și o clădire intitulată „Complex comercial comuna X (p+1) având valoarea de inventar 90.473 lei”. Această transmitere s-a circumscris în acea perioadă dispozițiilor Decretului nr. 244 din 17 iunie 1955 privind reglementarea transmiterii unor bunuri imobile proprietatea statului către unităţile cooperatiste emis de Marea Adunare Naţională (f. 265, vol. II, dosar fond) „terenurile proprietatea statului, aflate în administrarea comitetelor executive ale sfaturilor populare, necesare pentru construcţii unităţilor cooperatiste, pot fi transmise fără plată şi fără termen în folosinţa acestora...”. Spiritul acestui act normativ a fost de a oferi unităților cooperatiste de stat teren pentru ca acestea să deschidă diverse unități comerciale. Ulterior Revoluției române de la 1989 aceste terenuri au intrat în patrimoniul public sau privat al unităților administrative, legea stabilind (după cum am analizat mai sus) care din acestea sunt proprietate publică, celelalte rămânând, firește în proprietatea privată a acestora. Așadar, Cooperativa de Consum X nu a avut niciodată posesia asupra acestor terenuri, fiind un simplu detentor precar, terenurile folosite fiind cu titlu gratuit.

De „notorietate” au fost însă alte situații de fapt, despre care Primăria „a uitat” să consemneze în adresă, respectiv acelea că partea civilă IT care avea în posesie o suprafață de 58,8 mp. în str. D unde funcționa un atelier și laborator fotografic pentru care avea deschis rol fiscal plătind impozit atât pentru teren cât și pentru construcții conform chitanțelor existente la dosar, partea civilă S.C. B S.R.L. deținea în baza contractului de închiriere încheiat cu Primăria com. X din data de 09.08.1999 un teren în suprafață de 575 mp. situat în str. D pentru un termen de 25 ani la un preț de 800 lei/mp./an (f. 125, 126, vol. I, dosar fond), partea civilă S.C. A S.R.L. deținea în baza contractului de închiriere nr. ... încheiat cu Primăria com. X din data de 01.09.2003 un teren în suprafață de 35,5 mp. situat în str. T colț cu str. D pentru un termen de 15 ani la un preț de 2.400 lei/mp./lunar (f. 127, 128 vol. I, dosar fond).

Așadar orașul X nu era un proprietar care să fi rămas în pasivitate mai mult de 30 de ani, din contră era foarte activ, încheind acte de administrare pentru bunurile din patrimoniul său.

Cât privește schițele cadastrale „vizate pentru conformitate” de primarul CP, aşa cum reiese din conţinutul adresei nr. .../20.03.2006, adresă ce a fost întocmită de inculpatul NB, schiţe existente în dosarul nr. ... al Judecătoriei Buftea la filele 7-10 acestea nu au fost numai vizate pentru conformitate, ci au fost întocmite de martorul AV care în perioada anilor 2004-2008  a lucrat în cadrul Primăriei oraşului X la Departamentul Urbanism (f. 274-275, vol. II, dosar fond). Acesta a relatat că a întocmit schiţa terenului situat în str. D „ce constituia obiectul unei acţiuni în uzucapiune” la cererea primarului sau viceprimarului. Fiind audiat martorul a relatat că despre aceste teren avea cunoştinţă că ar fi fost „al primăriei” deoarece aşa i-a spus primarul, acesta din urmă fiind şi persoana care i-a solicitat să le întocmească, urmând ca pe parcursul efectuării măsurătorilor martorul să ţină legătura cu preşedintele Cooperativei de ConsumX, martorul GI. Aşadar, după cum a relatat martorul AV, în anul 2005, data realizării planurilor despre care se face vorbire, nu deţineau schiţa terenului din str. D nici Primăria oraşului X, nici Cooperativa de Consum, fiind întocmite special pentru soluţionarea dosarului  nr. ... al Judecătoriei Buftea. 

Situaţia de fapt, astfel cum a fost reţinută şi expusă anterior, rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă administrate în cauză: plângerea prealabilă de punere în mişcare a acţiunii penale la care au fost anexate sentinţele civile nr. ... şi nr. ... ale Judecătoriei Buftea (filele 28-32 d.u.p) din care rezultă că denunţătorul OA a sesizat organele judiciare solicitând efectuarea de cercetări faţă de inculpatul PT şi alţi funcţionari din cadrul Primăriei oraşului X pentru presupuse fapte de natură penală comise de aceştia cu ocazia soluţionării dosarului civil nr. ... de Judecătoriei Buftea având ca obiect uzucapiune şi accesiune imobiliară; declaraţiile reperezentantului părţii civile S.C. A S.R.L.(f. 33) – în care aceasta a relatat că deţine un spaţiu comercial în suprafaţa de 50 mp. în oraşul X str. N, conform contractului de înschiriere nr. .../01.09.2003 (f. 34, 35) încheiat cu Primăria oraşului X pentru o perioadă de 15 ani, pe care a ridicat o construcţie obţinând în acest scop autorizaţie de construire nr. .../12.05.2004. Partea civilă a arătat că, în anul 2007 „prin complicitatea juriştilor primăriei s-a obţinut o hotărâre judecătorească” în favoarea lui GI, iar ulterior terenul a fost vândut către GN, „care era omul de casă al conducerii primăriei”, administrator la S.C. C  S.R.L. Partea civilă a mai precizat că în anul 2010 a fost chemată în judecată societatea la care este asociat şi administrator de către societatea cumpărătoare C S.R.L. solicitând evacuarea sa de pe terenul obţinut în urma cumpărării; declaraţiile reperezentantului părţii civile S.C. B S.R.L. (f. 41-43) – în care aceasta a relatat că deţine un spaţiu comercial în suprafaţa de 575 mp. în oraşul X str. D, conform contractului de înschiriere din data de 01.08.1999 (f. 44) încheiat cu Primăria oraşului X pentru o perioadă de 25 ani, pe care a ridicat o construcţie funcţionând un restaurant până în anul 2004, când datorită problemelor financiare a fost închis. Partea civilă a mai arătat că, după ce a încetat activitatea a continuat însă să plătească chirie la primărie, chiar şi după ce GN a cumpărat terenul şi construcţiile, precizând că nu a fost chemată la Judecătoria Buftea în timpul judecării dosarului civil „când s-a dispus dobândirea de către Cooperaţie a mai multor terenuri din X printre care şi cel din strada D” şi nici nu a fost notificată în sensul că au fost dobândite terenul şi onstrucţiile de către Cooperaţie, mai mult Primăria a continuat să încaseze chiria de la partea civilă; declaraţii inculpat PT (f. 64-68) – care a recunoscut că a reprezentat Cooperativa de Consum X în procesul civil soluţionat de Judecătoria Buftea „la cererea primarului şi a viceprimarului de la vremea respectivă, dnul. CP, respectiv VC şi a actualului viceprimar DD, fost şef gospodărire în cadrul Primăriei X”, aceştia fiind totodată şi membrii în cadrul societăţii Cooperativa de Consum X. Inculpatul a reluat în declaraţia sa conţinutul adresei nr. .../20.03.2006 în sensul că a precizat că la data promovării acţiunii terenurile şi clădire erau înscrise în evidenţele fiscale ale primăriei pe numele Cooperativei care îşi achita taxele şi impozitele la zi şi nu se formulaseră cereri de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor a căror uzucapare se solicita. Inculpatul PT a declarat că i-au fost puse la dispoziţie de către primar schiţe ale terenurilor, acestea nu făceau parte din domeniul public al primăriei şi nu cunoştea că părţile civile din prezenta cauză ar fi încheiat contracte de închiriere pentru diverse suprafeţe situate pe aceste terenuri. Cu ocazia audierii sale în faţa instanţei de judecată (f. 101, vol. I, dosar fond), inculpatul PT menţine aceeaşi declaraţie, precizând că a promovat acţiunea de uzucapiune ca reprezentant al Cooperativei de Consum X în contradictoriu cu Primăria X ale cărei interese trebuia să le reprezinte în virtutea funcţiei sale, la cererea primarului CP. Este evident o apărare ce nu va fi luată în considerare de judecătorul fondului ţinând cont de vârsta şi pregătirea inculpatului. Este posibil ca martorul CP, primarul localităţii X să-i fi cerut inculpatului PT să reprezinte interesele Cooperativei în dosarul civil nr. ..., însă, inculpatul având pregătire juridică ştia normele legale şi avea obligaţia de serviciu să reprezinte interesele instituţiei la care era angajat şi de la care încasa salariul, ci nu să acţioneze în defavoarea acesteia. PT a găsit o justificare copilărească pentru modul abuziv în care a acţionat: „Când primarul mi-a solicitat să reprezint interesele Cooperativei de Consum X, m-a asigurat că nu sunt niciun fel de probleme pentru că cunoaştem situaţia juridică a terenurilor şi a construcţiilor edificate pe acesta şi, atâta timp cât primăria prin primar era de acord cu această acţiune, am acceptat”. Inculpatul îşi mai construieşte apărarea încercând să acrediteze ideea că acţiunea sa de a reprezenta juridic Cooperativa de Consum X a fost una formală, deoarece aceasta era îndreptăţită la a deveni proprietara celor aprox. 2.700 mp: „Am promovat aceasta acţiune din două motive: ştiam că nu făcea parte din proprietatea publică a primăriei şi nici din domeniul privat şi pentru opozabilitate faţă de terţi”. În realitate inculpatul PT nu a efectuat o apărare formală a Cooperativei de Consum X într-un proces civil, din contră, având pregătirea juridică necesară şi-a îndeplinit riguros mandatul de reprezentare avut, a promovat cererea de chemare în judecată, a propus probe etc, mai mult a „coordonat activitatea” inculpatului NB care era subordonatul său, angajat consilier juridic la Primăria oraşului X şi care a „reprezentat” această unitate administrativ-teritorială, cei doi urmărind şi reuşind să inducă în eroare instanţa civilă căreia i-au prezentat înscrisuri create ad-hoc pentru acel proces, ce conţineau date care nu corespundeau realităţii, în scopul obţinerii unei hotărâri judecătoreşti favorabile Cooperativei de Consum X şi având reprezentarea clară a prejudicierii instituţiei la care erau angajaţi prin scoaterea terenurilor din patrimoniul acesteia; declaraţii inculpat NB (f. 70-71, vol. I, d.u.p, f. 100, vol. I, dosar fond) – care a declarat că în perioada anilor 2003-2007 a lucrat ca şi consilier juridic în cadrul Primăriei oraşului X, inc. PT fiind şeful său. A explicat că a reperezentat primăria în cursul judecării dosarului nr. ... al Judecătoriei Buftea, însă nu a formulat întâmpinare întrucât „pe de-o parte nu este obligatorie şi, pe de altă parte, a înţeles că oricum era o acţiune pierdută din start, aceasta întrucât cererea de chemare în judecată era însoţită de mai multe înscrisuri, dar şi de un înscris emis de Uniunea judeţeană a Cooperativelor de Consum având nr. .../16.05.1975 (...), dar, în esenţă, aceştia aveau dreptate”. În acelaşi mod ca şi inculpatul PT, inc. NB se apără arătând că nu a ştiut că îşi încalcă atribuţiunile de serviciu, deoarece a avut încredere în PT care era şeful său, nu a exercitat calea de atac a apelului deşi pierduse procesul, mai mult a întocmit o declaraţie de renunţare la apel, în cea mai mare grabă, chiar în ziua în care s-a comunicat hotărârea judecătorească, fără a aştepta cel puţin să treacă termenul legal pentru că „aşa i-a spus şeful său, dar nici nu avea niciun motiv să o facă” (singurul motiv pe care trebuia să-l aibă era să fi pierdut procesul, ceea ce s-a întâmplat, iar inculpatul în calitate de consilier juridic avea obligaţia de a depune toate diligenţele pentru a obţine o soluţie favorabilă, nu să rămână în pasivitate aşa cum a făcut inculpatul care nu a formulat întâmpinare, nu a propus probe în apărare). Inc. NB în apărarea sa „a aruncat” întreaga vinovăţie asupra inc. PT: „Mi s-a părut suspect că inculpatul PT reprezintă Cooperaţia (..) inculpatul PT mi-a spus să stau liniştit că dacă ar fi vreo problemă s-ar sesiza judecătorii de la Buftea”, „Am semnat ca reprezentant al primăriei cu ocazia efectuării rapoartelor de expertiză, dar nu am fost prezent la efectuarea acelor expertize, dar mi s-a spus de către PT să semnez că este o simplă formalitate”, „Mi s-a părut nelegal că eu reprezentam primăria în calitate de pârât, iar şeful meu reprezenta Cooperativa în calitate de reclamant, dar nu aveam ce să fac, eram prea mic în primărie şi nu aveam ce să fac”. Cu alte cuvinte inculpatul NB justifică activitatea sa infracţională prin aceea că dacă nu ar fi procedat aşa cum i s-a cerut de către şeful său PT ar fi rămas fără loc de muncă, ceea ce în opinia instanţei, prin a îndeplini obligaţiile din fişa postului, este moral, cinstit şi legal decât săvârşirii de infracţiuni pentru a avea un astfel de loc de muncă. Aşadar, după cum chiar  el recunoaşte inculpatul NB a realizat consecinţele faptelor sale, justificându-şi însă activitatea infracţională prin aceea că i-ar fi fost teamă să nu rămână fără serviciu, putând fi concediat de către inc. PT ce era şeful său. Apărarea inculpatului nu poate fi apreciată decât ca o situaţie în circumstanţiere şi nu ca fiind de natură a atrage exonerarea sa de răspundere penală, întrucât aceasta ar însemna că orice persoană pusă sub acuzare se apără spunând că acţionat ilegal, comiţând fapte de natură penală pentru că „aşa i-a pretins şeful”, „i-a fost frică să nu fie dat afară” sau „rămânea fără serviciu” etc; declaraţii inculpat TLF (f. 75-80, vol. I d.u.p, f. 99, vol. I, dosar fond) – inspector la Direcţia Impozite şi Taxe Locale din cadrul Primăriei oraşului X în anul 2006 care a declarat că cele menţionate în adresa nr. .../20.03.2006 referitoare la plata impozitelor şi taxelor de către Cooperativa de Consum X le-a comunicat inculpatului NB. Astfel în adresa respectivă este consemnat că „terenurile în cauză, astfel cum au fost nominalizate, sunt evidenţiate în declaraţiile de impunere pentru stabilirea impozitelor pe teren ale Cooperativei de Consum X. Menţionăm că, anterior anului 1996, aceste terenuri au fost înscrise în evidenţele Administraţiei Financiare a Sectorului Agricol, autoritate care avea atribuţii de încasare a impozitelor şi taxelor locale, iar arhiva acesteia nu ne-a fost predată” (f. 120, vol. II, d.u.p); declaraţii parte civilă IT (f. 140-142, vol. I, d.u.p şi f. 113, vol. I, dosar fond) – ce a relatat că deţine în baza unui înscris sub semnătură privată o clădire în suprafaţă de 58,8 mp. situată în X, str. D, cu destinaţia de atelier şi laborator fotografic. Din anul 1990 a deschis rol fiscal începând să plătească impozit pentru clădire şi pentru terenul de sub aceasta, iar în anul 2007 de la o persoană care lucra în primărie a aflat despre faptul că „în urma unui proces Cooperativa de Consum a câştigat mai multe terenuri, printre care şi cel din str. D. Partea civilă a mai arătat că în toamna anului 2007, într-o şedinţă de consiliu, consilierul AT a dezvăluit că „respectiva Cooperaţie de Consum a intentat un proces Primăriei, fără ca membrii Consiliului să aibă cunoştinţă, iar PT a fost reprezentantul Cooperativei în acest proces”. Ulterior finalizării dosarului civil, terenul fiind vândut către S.C. C S.R.L. administratorul acestuia – GN i-a intentat mai multe procese de evacuare, reuşind însă să le stopeze temporar, atelierul său funcţionând şi acum;  declaraţii martor ZI (f. 133, 170, 171, d.u.p. şi f. 283, vol. I, dosar fond) – persoană care a fost audiată ca martor şi în dosarul civil al Judecătoriei Buftea şi care s-a străduit atât de mult să facă declaraţii favorabile Cooperativei de Consum X, încât a afirmat chiar că partea civilă S.C. B S.R.L. plătea chirie Cooperativei pentru construcţiile şi terenul aferent, că „terenul era al Cooperativei”, precum şi că la data la care a fost audiată la Judecătoria Buftea, respectiv 22.03.2006 nu i-a văzut în sala de judecată nici pe inc. NB şi nici pe inc. PT, cu toate că în încheierea de şedinţă de la acea dată (f. 46) este consemnată prezenţa reclamantei Societatea de Consum X prin consilier juridic PT şi pârâta Oraşul X prin primar reprezentată de consilier juridic NB; declaraţii martor AI (f. 134, vol. I, d.u.p. şi f. 108, vol. II, dosar fond) – martor, de asemenea, în dosarul nr. ... al Judecătoriei Buftea, aceasta relatând că a fost propusă martoră de către GI – preşedintele Cooperativei şi casiera ZI, declarând că terenurile în cauză au fost deţinute de Cooperativa de Consum X de mai mult de 30 de ani, nicio persoană nu a ridicat vreo pretenţie asupra acestora, iar construcţiile au fost edificate de către Cooperativă; declaraţii parte civilă IT (f. 140-142, vol. I, d.u.p şi f. 113, vol. I, dosar fond) – în care a arătat că deţine în calitate de persoană fizică autorizată (f. 284, vol. I, d.u.p) un atelier de depanare radio tv situat în oraș X, str. D, în suprafaţă de 5,80 mp. pe care l-a dobândit în anul 1990 printr-un înscris sub semnătură privată intitulat „Act de vânzare-cumpărare” (f. 143, vol. I, d.u.p) de la BV. Acesta la rândul său l-a cumpărat tot printr-un înscris sub semnătură privată intitulat „Chitanţă” la data de 08 mai 1987 de la BV, la acel moment funcţionând ca atelier foto (f. 144, vol. I, d.u.p). Partea civilă a învederat că s-a înscris în evidenţele fiscale ale Primăriei oraşului X la rol ... începând cu data de 21.04.1993 plătind impozit atât pentru teren cât şi pentru clădire, conform chitanţelor doveditoare existente la filele 147-152, vol. I, d.u.p. IT a depus la dosarul cauzei extras din raportul de expertiză tehnică specialitatea topografie efectuat în dosarul nr. ... al Judecătoriei Buftea unde în planul de situaţie (f. 161, vol. I, d.u.p) sunt evidenţiate construcţiile existente pe terenul în suprafaţă totală de 894.45 mp. inclusiv atelierul reparaţii radio-tv aparţinând părţii civile IT – corpul C. 3; declaraţii martor CP (f. 162, 163, vol. I, d.u.p, f. 165, 166, vol. I, dosar fond) – primar al localităţii X în perioada 2000-2008 şi membru al Cooperativei de Consum X din anul 2000 până în prezent. Acesta a declarat că nu este adevărat că el i-ar fi solicitat inculpatului PT (despre care a afirmat că „în calitate de şef al departamentului juridic … avea, printre alte atribuţii, şi pe aceea de a reprezenta interesele primăriei în relaţiile cu terţii, inclusiv în faţa instanţelor judecătoreşti”) să reprezinte interesele Cooperativei de Consum X în procesul de uzucapiune intentat oraşului X, nu a avut acordul său şi nici nu a ştiut despre această situaţie. Mai mult, martorul a precizat că inculpatul PT i-a cerut să semneze cererea de renunţare la exercitarea căii de atac spunându-i că oricum un apel ar fi fost tardiv, deoarece termenul legal a expirat, martorul crezând cele spuse de inculpatul PT „deoarece nu are pregătire juridică”. CP a mai declarat că nu este adevărat că Societatea Cooperativa de Consum X plătea impozit la primărie pentru terenurile folosite, ci doar pentru clădiri, care într-adevăr erau proprietatea sa. Instanţa urmează a aprecia cu rezerve declaraţia acestui martor, considerând că „nu a fost atât de străin” de procesul civil ce a format obiectul dosarului nr. ... al Judecătoriei Buftea, întrucât a ezitat la mai multe întrebări adresate de judecătorul fondului sau s-a contrazis în propriile răspunsuri (fiindu-i, probabil, teamă să ne se autoincrimineze), după cum urmează: a declarat că l-a împuternicit pe inc. PT să reprezinte interesele primăriei – fila 165 verso primul alineat, pentru ca ulterior să revină şi să arate: „eu l-am împuternicit pe inculpatul NB să reprezinte primăria în procesul de uzucapiune de la Buftea” – f. 166 alin. 6; nu a ştiut despre faptul că cei doi angajaţi ai săi, inculpaţii PT şi NB au reprezentat părţi cu interese contrare, unul dintre aceştia chiar partea care a pornit acţiunea civilă împotriva unităţii administrativ-teritoriale la care era angajat, însă ulterior, după finalizarea procesului, când a aflat nu a luat nicio măsură de sancţionare disciplinară a celor doi şi, întrebat fiind de ce nu a procedat în acest sens, martorul a răspuns: „pentru că nu am luat, nu am nicio explicaţie”; de asemenea nu a avut răspuns nici la întrebarea instanţei de ce nu l-a chemat pe NB pentru a-l întreba de ce nu formulează apel, martorul declarând: „nu l-am chemat” – f. 166, vol. I, dosar fond. CP a considerat că a fost indus în eroare de inculpatul PT de la începutul acestui proces civil apărând Cooperativa într-un proces cu primăria”, însă fiind întrebat de judecătorul de fondului de ce după inducerea sa în eroare l-a numit consilier personal pe inc. PT, martorul s-a exprimat după cum urmează: „declar că nu pot să dau nici un răspuns”; declaraţii martor VC (f. 164, vol. I, d.u.p, f. 261, 262, vol. I, dosar fond) – viceprimarul oraşului X în perioada 2004-2008 ce a declarat că nu a semnat adresa nr. .../20.03.2006 adresată Judecătoriei Buftea (declaraţie ce se coroborează cu concluziile raportului de expertiză criminalistică nr. .../12.02.2014, f. 125-131, vol. II, dosar fond, a cărui concluzie a stabilit că „semnătura de la poziţia „Primar”de pe înscrisul nr. .../20.03.2006 emis de Primăria oraşului X, nu a fost executată de CP sau VC), că nu a avut cunoştinţă de existenţa dosarului civil pe rolul Judecătoriei Buftea şi nu îşi explică cum de inc. PT „cu toate că era angajat al primăriei a reprezentat interesele Cooperativei de Consum în dosarul civil”. Referitor la terenurile uzucapate, martorul a declarat că „acestea au fost proprietatea statului până în 1989, mai precis a Primăriei, iar clădirile au fost edificate de Cooperativă şi erau proprietatea acesteia” declaraţie ce se coroborează întru totul cu răspunsul furnizat instanţei de Uniunea Judeţeană a Cooperaţiei de Consum (f. 246-257, 263-272, vol. II, dosar fond, răspuns al cărui conţinut a fost analizat mai sus); declaraţii martor GN (f. 165, vol. I, d.u.p) – asociat unic la S.C. C S.R.L. cu sediul în oraş X, str. L ce are ca obiect de activitate „transport şi construcţii”. Martorul a declarat că la începutul anului 2008 a citit în ziar despre intenţia de vânzare a unui imobil situat în strada D (teren în suprafaţă de 894,45 mp. şi construcţii în suprafaţă totală de 372,25 mp.), proprietatea Cooperativei de Consum X, participând la licitaţia organizată în acest scop, alături de alte două societăţi comerciale ale căror nume nu le-a reţinut (f. 334-387, vol. II, d.u.p, f. 193-229, vol. I, dosar fond), achiziţionând imobilul conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. .../15.02.2008 la B.N.P. „MSP” (f. 101-104, vol. I, dosar fond şi f. 1-78, vol. II, dosar fond) la preţul de 545.000 lei (echivalentul a  150.037 euro la un curs de 3,6388 lei pentru 1 euro conform adresei nr. 9399/07.11.2013 a B.N.R. existentă la fila 98, vol. II, dosar fond). După achiziţionarea terenului, martorul a constatat că două dintre construcţiile edificate erau ocupate de IT şi SN (reprezentantul părţii civile S.C. A S.R.L.) motiv pentru care a solicitat în instanţă evacuarea acestora, procesele fiind pe rol; declaraţii martor GI (f. 166, 167, vol. I, d.u.p, f. 161, 162, vol. I, dosar fond) – preşedintele Cooperativei de Consum X care a relatat că într-una din zile, fiind la primărie, s-a întâlnit cu primarul CP pe scări, fiind însoţit de inculpatul PT, împrejurare în care i-a comunicat că intenţionează să dea în judecată primăria pentru că „ştia că, potrivit unei legi, dacă a stăpânit mai mult de 30 de ani clădirile, poate deveni proprietarul acestora” şi, mai mult, chiar i-a cerut primarului „să îi găsească pe cineva” care „să-i facă acţiunea” – aşadar îi cerea primarului să-i găsească o cunoştinţă care să promoveze o acţiune împotriva unităţii administrativ-teritoriale pe care primarul o conducea. Martorul a declarat că în anul 2006, inculpatul PT a mers la GI spunându-i că l-a trimis „domnul primar CP să îl ajute cu spaţiile”, cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Buftea fiind redactată de PT şi semnată de martor în calitate de preşedinte al Cooperativei de Consum X. Mai susţine că Societatea Cooperativa de Consum plătea impozit nu numai pe clădirile pe care le folosea, dar şi pe terenul situat în str. D, fapt ce nu este real, deoarece terenul era primit în folosinţă gratuită, după cum reiese din adeverinţa nr. .../21.05.2014, însă avea cunoştinţă despre faptul că părţilor civile IT, S.C. A S.R.L. şi S.C. B S.R.L. le-au fost atribuite diferite suprafeţe de teren de la Primăria oraşului X unde desfăşurau activităţi comerciale, arătându-se chiar „deranjat” de această situaţie. Acesta a declarat nereal că schiţele de teren existente la filele 7-10 din dosarul nr. ... al Judecătoriei Buftea au fost întocmite „personal, cu mâna sa”, atâta timp cât chiar primarul CP a menţionat că au fost efectuate de martorul AV (f. 274, 275, vol. II, dosar fond) care a recunoscut acest lucru. Este adevărat că AV a precizat că a avut ca reper o altă schiţă cadastrală a aceluiaş teren care i-a fost prezentată de preşedintele Cooperativei de Consum – GI, însă schiţele folosite ca probe în dosarul nr. ... al Judecătoriei Buftea au fost întocmite de martorul AV – angajat în cadrul Primăriei X la Departamentul Urbanism. Nesinceră este declaraţia martorului şi sub aspectul că i-ar fi comunicat inginerului cadastrist că unele din clădirile edificate pe terenul din str. D „nu sunt ale lui”, după cum se exprimă martorul GI, deoarece în conţinutul raportului de expertiză tehnică judiciară depus la dosarul civil (f. 59-73) s-au consemnat următoarele: „La verificările din teren, reprezentantul reclamantei (preşedintele GI) a informat că Societatea Cooperativa de Consum X nu deţine cărţile construcţiilor sau vreunul din documentele solicitate de expert şi a prezentat numai planurile de situaţie ale imobilelor …”. „Planurile de situaţie sunt semnate şi ştampilate de către Cooperativa de Consum X, precum şi de primarul localităţii X …”, expertul identificând în teren construcţiile unde îşi desfăşurau activitatea economică părţile civile; declaraţii CG – administrator alpersoanei vătămate S.C. B S.R.L. (f. 168, vol. I, d.u.p. şi f. 112, vol. I, dosar fond) – ce a menţionat că în anul 1993 a încheiat un contract de închiriere cu Primăria X (f. 125, 126, vol. I, dosar fond) pentru o suprafaţă de 575 mp. situată în oraş X, str. D, unde până în urmă cu patru ani a funcţionat o terasă cu restaurant şi fabrică de alcool. Pentru terenul pe care îl deţine plătea impozit pe an la primărie, iar pentru clădire achita chirie lunar Cooperativei de Consum, despre aceasta din urmă afirmând că „nu plătea impozit primăriei, nici nu avea acte de proprietate”. Declaraţiile reprezentantului persoanei vătămate se coroborează cu materialul probator administrat în cauză, arătând explicit că „pentru închirierea terenului a formulat o cerere la primărie” (f. 129, vol. I, dosar fond), care a fost aprobată în şedinţa Consiliului Local (f. 143-147, vol. I, dosar fond), iar clădirea aparţine Cooperativei de Consum solicitând închirierea acesteia. Cât despre modul în care a fost efectuată expertiza tehnică în construcţii dispusă de Judecătoria Buftea, persoana vătămată a precizat că măsurătorile cadastrale s-au efectuat de către un inginer ce a venit „însoţit de reprezentanţi ai Cooperaţiei, de preşedinte, iar lucrarea cadastrală s-a întocmit în afara terenului închiriat de mine, care este delimitat de o bordură”; declaraţii martor SV (f. 172, vol. I, d.u.p) – consilier în Consiliul Local al oraşului X în perioada 2004-2008, proces-verbal întocmit de procuror la data de 26.10.2011 (f. 173-175, vol. I, d.u.p) şi înscrisurile ridicate de acesta (f. 176-203, vol. I, d.u.p) – cu ocazia verificării la sediul Primăriei oraşului X a situaţiei juridice a imobilelor situate în oraşul X, str. V, str. D, str. N şi str. B, stabilindu-se următoarele: din Registrul Posesorilor valabil de la 01.01.1990 a rezultat că imobilele din str. V format din teren arabil în suprafaţă de 659 mp. şi teren curţi construcţii de 739 mp., str. N format din teren arabil în suprafaţă de 1.566 mp. şi str. B format din teren arabil în suprafaţă de 1.330 mp. şi teren curţi construcţii de 630 mp. figurează în posesia CENTROCOOP, iar imobilul din str. D format din teren în suprafaţă de 1.190 mp. figurează în posesia Consiliului Local, în Registrul Agricol pe anii 1986-1990 figurează TD, TT, TSA, SE şi IT, Cooperativa de Consum X fiind înscrisă în acest registru începând cu anul 2001, însă numai cu imobilele din str. B şi str. N, însă fără precizarea terenului şi a clădirii. Cooperativa de Consum X nu a fost şi nu este înscrisă în Registrul Agricol cu imobilele din str. V şi str. D; în Registrul de Rol Nominal Unic figurează Cooperativa de Consum cu impozite pe clădiri şi teren în perioada 1979-2005 (26 de ani), dar nu este menţionată suprafaţa clădirilor şi a terenurilor, valoarea clădirilor şi a terenurilor sau adresele acestora, decât valoarea impozitelor, aşa încât nu se poate stabili pentru ce clădiri sau terenuri a plătit impozit Cooperativa de Consum X (anexându-se ordinele de plată din care reiese că Societatea Cooperativa de Consum X a achitat diverse sume de bani cu titlu de impozit „pe teren şi clădiri” Primăriei oraşului X, fără a se specifica adresele acestora sau suprafaţa, f. 210-215, vol. I, d.u.p). În schimb, menţionează procurorul, din verificarea Registrului de Rol Nominal Unic rezultă că partea civilă IT figurează ca plătitor de impozit pe clădire pentru o construcţie în suprafaţă de 55,80 mp. începând cu data de 30.04.1993 situată în X, str. D (f. 272, vol. I, d.u.p), ceea ce înseamnă că părţii civile îi era recunoscută calitatea de proprietar asupra acesteia, deoarece numai proprietarii plătesc impozite pe bunurile pe care le deţin cu acest titlu; extrase din Registrul Agricol (f. 223-271), din Registrul de Rol Nominal Unic (f. 272-281, vol. I, d.u.p), precum şi din Registrul Posesorilor (f. 287-292) – care atestă cele consemnate de procuror în cuprinsul procesului verbal menţionat mai sus; proces-verbal de perchiziţe domiciliară (f. 386-389, vol. I, d.u.p.) – efectuate la domiciliile inculpaţilor PT şi NB, ocazie cu care de la locuinţa lui NB s-au ridicat următoarele înscrisuri: sentinţa civilă nr. ... pronunţată de Judecătoria Buftea în dosarul nr. ... în fotocopie, cererea Primăriei P nr. .../13.07.2006, încheierea din data de ... a Judecătoriei Buftea pronunţată  în dosarul nr. ..., număr vechi ..., sentinţa civilă nr. ... pronunţată de Judecătoria Buftea în dosarul nr. ... – toate în fotocopii, 5 (cinci) împuterniciri de reprezentare juridică, fără număr, semnate în alb de primarul oraşului X, adresele nr. .../15.06.2004 şi nr. .../08.06.2005 formulate de Primăria oraşului X către Consiliul Judeţean, Hotărârea nr. ... din 31.05.2004 a Primăriei X şi anexele la aceasta; adresa nr. .../16.05.1975 a Uniunii Judeţene a Cooperativelor de Consum (f. 392, vol. I, d.u.p) – care atestă că începând cu data de 01.06.1975 Cooperativa de Consum X a primit în „dotare”, ca mijloc fix,  o clădire „Complex Comercial comuna X” (p+1), având valoarea de inventar de 90.473,00 lei şi teren în folosinţă în suprafaţă de 1.000 mp.; corespondenţa dintre partea civilă IT şi primarul CP (f. 393-403) – în care partea civilă informa Primăria X în legătură cu „zvonul ce ar fi circulat prin localitate”, în sensul că Societate de Consum ar fi devenit proprietara unor terenuri, inclusiv asupra celui din str. D, situaţi ce o afecta pe partea civilă – proprietara atelierului de reparaţii radio-tv în suprafaţă de 55,80 mp. anexând înscrisuri doveditoare, inclusiv chitanţele de plată ale furnizorilor de servicii (S.C. Electrica S.A, f. 405-441, vol. I, d.u.p, contract pentru alimentarea cu apă şi canalizare nr. .../06.05.1999 încheiat cu Primăria com. X şi facturile de plată, f. 504-512,) şi răspunsurile martorului CP - în acea vreme primarul localităţii în care îi solicita părţii civile să facă dovada calităţii sale de proprietar, cu toate că primăria pe care o conducea îi percepea impozit pe clădirea asupra căreia partea civilă pretindea că are un drept de proprietate; Hotărârea Guvernului nr.930/29.08.2002, în extras şi modificările la aceasta (f.445-467, vol. I, d.u.p) – privind atestarea domeniului public al judeţului Ilfov, precum şi al oraşelor şi comunelor din judeţul Ilfov, constatându-se că terenurile uzucapate nu au fost trecute în proprietatea publică a comunei X; Hotărârea nr. .../31.05.2004 a Consiliului Local X (f. 473-476, vol. I, d.u.p) – prin care s-a propus modificarea şi completarea Anexei nr. 31 privind inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al com. X din H.G. nr. .../2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Ilfov, precum şi al oraşelor şi comunelor din judeţul Ilfov, în sensul introducerii şi a terenului din strada D, Anexa nr. 31 rămânând însă nemodificată (f. 478, 483, vol. I, d.u.p); cererile formulate de Primăria oraşului X către Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu (f. 517-522, vol. I, d.u.p) – în care se arată că se constituie parte civilă în procesul penal şi solicită tragerea la răspundere penală a inculpatului PT, întrucât „a diminuat patrimoniul oraşului cu patru terenuri situate în centrul administrativ”; adresa nr. .../10.02.2012 emisă de Primăria oraşului X (f. 525, vol. I, d.u.p) – care atestă că „la persoane juridice poziţia de rol fiscal ... a fost deschisă în anul 2005 la data la care reprezentantul S.C. B S.R.L. s-a prezentat la casieria primăriei unde a achitat suma de 4.085 lei, neexistând evidenţiat pe chitanţă pentru care anume imobil a fost plătită suma, în cont chirie teren”, fiind deschis acest rol fiscal numai pentru evidenţierea acestei unice plăţi; adresa nr. .../17.02.2012 emisă de Primăria oraşului X (f. 527, vol. I, d.u.p) – care atestă că terenul situat în strada D nu figurează în Anexa nr. 31 la H.G. nr. .../2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Ilfov, precum şi al oraşelor şi comunelor judeţului Ilfov. În Registrul Posesorilor 01.01.1990 figurează la pag. ..., cvartal ..., parcela ..., posesoare Consiliul Popular cu suprafaţa de 1190 mp; copia înscrisurilor existente la dosarul nr. .../2006 al Judecătoriei Buftea (f. 1-118, vol. II, d.u.p) – din care rezultă activitatea infracţională a inculpaţilor PT şi NB; adresa nr. .../20.03.2006 a Primăriei X (f. 120, vol. II, d.u.p) – care atestă informaţii nereale în legătură cu situaţia juridică a terenurilor uzucapate;  adresa nr. .../13.07.2006 a Primăriei X (f. 121, vol. II, d.u.p) – ce cuprinde cerere de renunţare la exercitarea căii de atac a apelului împotriva sentinţei civile nr. ... pronunţată de Judecătoria Buftea în dosar nr. ...; proces-verbal întocmit la data de 26.10.2009 de lucrătorii de poliţie la sediul Primăriei oraşului X – Biroul Impozite şi Taxe Locale (f. 123, vol. II, d.u.p) – ocazie cu care s-au verificat registrele de rol fiscal din anii 1999-2001 stabilindu-se că în registrul anilor 2005-2009, la numărul de rol ... figurează S.C. B S.R.L. una dintre taxele instituite fiind pentru chirie teren, achitată pentru anul 2005 cu chitanţa nr. .../24.08. în valoare de 4.085 lei ridicându-se în baza art. 96, 97 C.pr.pen. extrase din registrul de rol fiscal (f. 124-125), precum şi chitanţele emise de unitatea administrativ-teritorială X privind plata chiriei pentru teren de către S.C. B S.R.L. (f. 127-130, vol. II, d.u.p); proces-verbal întocmit la data de 06.05.2009 de lucrătorii de poliţie (f. 130, vol. II, d.u.p) – cu ocazia predării de către IT a următoarelor documente, în copie xerox: contract de închiriere nr. .../11.03.2009, autorizaţia nr. ../12.02.1991 emisă de Primăria S.A.I, cerere pentru emiterea autorizaţiei în baza prevederilor Decretului-lege nr. 54/1990, contract de închiriere din 09.08.1999 încheiat între Primăria X şi S.C. B S.R.L, patru chitanţe de plată a chiriei pe numele B şi CG emise de Primăria X (f. 131-142, vol. II, d.u.p); certificat de atestare  fiscală (f. 145, 152, vol. II, d.u.p) – din care reiese că partea civilă IT figurează în evidenţele Primăriei X cu imobil şi teren la rol ... în str. D, având impozitul achitat; contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. .../15.02.2008 la B.N.P. „MSP” (f. 155-159, vol. II, d.u.p, f. 101-104, vol. I, dosar fond) – potrivit căruia Cooperativa de Consum X a vândut terenul în suprafaţă de 894,45 mp. şi construcţiile edificate pe acesta în suprafaţă totală de 372,25 mp. situate în str. D numitului GN; împuterniciri de reprezentare juridică (f. 173-178, vol. II, d.u.p) – găsite cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la locuinţa inc. NB, fiind semnate „în alb” de primarul CP; adresa nr. .../16.06.2008 a Primăriei X (f. 197-202, vol. II, d.u.p) – din care rezultă că inc. PT a ocupat funcţia de secretar al oraşului X în perioada 24.05.2006-12.09.2006; referat întocmit de inc. TLF privind plăţile efectuate de Cooperativa de Consum X în contul impozitelor şi taxelor locale şi chitanţele doveditoare (f. 236-254, vol. II, d.u.p) – din care rezultă că Societatea Cooperativa de Consum a efectuat plăţi în contul impozitelor şi taxelor locale în perioada 01.09.1995-02.04.2008; fişele postului (f. 255-259, vol. II, d.u.p) – privind atribuţiilor inculpaţilor PT, NB şi TLF; raport din data de 03.11.2009 (f. 262-293, vol. II, d.u.p) – întocmit de către numitul GC – consilier în cadrul Primăriei oraşului X; adresa nr. .../24.06.2009 a Primăriei P (f. 295-298, vol. II, d.u.p) – care atestă că în dosarul de rol fiscal pentru imobilele situate la adresele: str. N, str. V, str. B şi str. D cel mai vechi document fiscal este datat din anul 1996 în care figura cu clădiri şi teren Cooperativa de Consum X pentru care a achitat impozite locale; proces-verbal al şedinţei ordinare a Consiliului Local din data de 26.09.2007 (f. 302-303, 323-326, vol. II, d.u.p, f. 154-158, vol. II, dosar fond) – ocazie cu care consilierii AT şi MF au ridicat problema faptului că „şeful serviciului juridic a dat în judecată primăria”, considerând că „nici nu avea dreptul” să procedeze astfel. La şedinţa respectivă a fost prezent şi inculpatul NB care a încercat să convingă persoanele prezente că Societatea Cooperativa de Consum X era îndreptăţită la a obţine titlu de proprietate, respectiv „sentinţa civilă”, „pentru că stau acolo de 30 de ani”. Mai mult decât atât, inc. NB este intrigat de atitudinea consilierilor care au susţinut că „se pot contrazice afirmaţiile instanţei cu acte” întrebând „care este dovada dreptului de proprietate al Primăriei? Precizează că a avut loc acolo o punere în posesie. În 1975 s-a transmis Cooperativei în dotare clădirea şi 1000 mp. în folosinţă”. Judecătorul fondului consideră elocventă privind activitatea infracţională a inculpatului NB care a avut în permanenţă reprezentarea finalităţii faptelor sale, acţionând în scopul obţinerii terenurilor de către Cooperativa de Consum, discuţia ce a avut loc între acesta şi cei doi consilieri, care au sesizat cu lejeritate, cu uşurinţă faptul că în realitate a fost un dosar în care Primăria oraşului X a fost apărată formal: „dl. L: Trebuia să ne apărăm acest drept şi să facem dovada că noi suntem proprietarii acelui teren şi nu Cooperativa. Şi în alte locaţii în care îşi desfăşoară activitatea Cooperativa instanţa a recunoscut că aparţin Consiliului Local”; „NB: (…) S-a făcut adresa către Consiliul Judeţean pentru a se înscrie acel teren în domeniul public”; dl. MF: „Dacă Consiliul Judeţean nu a vrut să-l treacă, noi o să-l dăm Cooperaţiei?”. În continuare cei doi consilieri învederează inc. NB că i-a fost transmisă Cooperativei „folosinţa, iar nu proprietatea. Să ne uităm în lege”, afirmând că „instanţa a fost dusă pe căi greşite”, deoarece terenurile nu se află în domeniu public, dar se află în administrarea primăriei, pe raza administrativ-teritorială a localităţii, iar „legea 18/1991 spune că toate terenurile intravilane aparţin unităţii administrativ-teritoriale”. În legătură cu neexercitarea căii de atac, consilierul AT ce a fost audiat ca martor în şedinţa publică de judecată din data de ... (f. 141, 142,  vol. II, dosar fond) a afirmat că „legal trebuia să se exercite calea de atac” şi, văzând intreaga activitate depusă de inculpaţii PT şi NB – consilieri juridici în cadrul Primăriei X, apreciază că „trebuie deferiţi justiţiei”, „să fie sancţionaţi penal”; adresa nr. .../08.07.2008 a Primăriei P (f. 329, vol. II, d.u.p) – din care rezultă că inc. PT a ocupat funcţia de consilier juridic în cadrul Primăriei în perioada 01.02.2000-25.10.2001, şef serviciu Administraţie Publică Locală în perioada 01.05.2002-13.07.2007, iar din data de 13.07.2007, consilier personal la Cabinetul primarului CP. Inculpatul NB şi-a desfăşurat activitatea ca şi consilier juridic în perioada 2005-2007 în cadrul Primăriei X; actele care au stat la baza organizării  licitaţiei publice privind vânzarea imobilului din strada D (f. 329-394, vol. II, d.u.p).

*

**

În cursul procesului penal inculpaţii PT şi NB au încercat să-şi formuleze o serie de apărări care vizau înlăturarea răspunderii lor penale, ambii acreditând ideea bunei lor credinţe în desfăşurarea procesului civil ce a format obiectul dosarului nr. ... al Judecătoriei Buftea, menţionând că aveau convingerea că Societatea Cooperativa de Consum X era îndreptăţită la a deveni proprietara celor patru terenuri situate în intravilanul oraşului X şi, în plus, menţionând că li s-a cerut de către superiori şi nu puteau refuza solicitarea acestora, riscând să-şi piardă locul de muncă (inc. NB spunând că aşa i-a cerut şeful său direct – inc. PT, iar acesta din urmă arătând că aşa i-a cerut primarul CP, care l-a asigurat că „nu sunt probleme”).

În esenţă, inculpatul PT a arătat că a promovat acţiunea de uzucapiune ca reprezentant al Cooperativei de Consum X în contradictoriu cu Primăria X ale cărei interese trebuia să le apăr în virtutea funcţiei mele la cererea primarului CP, precizând că ştia că terenurile nu făceau parte din proprietatea publică a primăriei şi nici din domeniul privat (o explicaţie neplauzabilă, deoarece dacă nu făceau parte din domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale nu putea fi invocată prescripţia achizitivă, bineînţeles nici din domeniul public deoarece aceste bunuri sunt imprescriptibile achizitiv) şi « pentru opozabilitate faţă de terţi » (instanţa nu a înţeles această afirmaţie în contextul dat, probabil inculpatul PT a vrut să spună că a promovat acţiunea pentru ca dreptul de proprietate al Cooperativei, recunoscut printr-o hotărâre judecătorească, să fie opozabil tuturor). 

Referitor la încălcarea atribuţiilor din fişa postului (f. 255, 256, vol. II, d.u.p) potrivit cărora inculpatul PT avea obligaţiile de a « desfăşura activităţi de consultanţă şi cereri cu caracter juridic în toate domeniile dreptului pentru Primărie, de a acorda asistenţă, consultanţă şi reprezentare juridică a Primăriei la instanţele judecătoreşti » inculpatul a precizat că şi-a încălcat aceste atribuţii de serviciu având avizul favorabil al primarului « care l-a asigurat că nu sunt niciun fel de probleme » şi « atâta timp cât primăria prin primar era de acord, a acceptat » (f. 101, vol. I, dosar fond).

La rândul său, inculpatul NB a arătat că nu a ştiut că îşi încalcă atribuţiile de serviciu , deoarece a avut încredere în şeful său, inc. PT care era mai mare decât el şi nu credea că face ceva ilegal. De asemenea a precizat că nu a exercitat calea de atac a apelului întrucât aşa i-a spus şeful său şi, oricum nu avea niciun motiv să o facă (cu toate că pierduse procesul, implicit instituţia la care era angajat fusese prejudiciată prin pierderea a patru terenuri în valoare de 124.830 euro, aşa încât alt motiv nu mai era necesar).

Susţinerile inculpaţilor PT şi NB au fost contrazise categoric de către probele administrate în prezenta cauză (denunţul formulat de martorul OA, procese-verbale, proces-verbal şi anexe, raport de expertiză,  înscrisuri, declaraţiile părţilor civile sau reprezentanţilor acestora: IT, CG, SV, declaraţiile martorilor CP, GI, VC, ZI, AI, OA, AT, AV şi DD, extrase din registrele aflate în evidenţa primăriei, declaraţiile inculpatului TLF, aşa cum au fost redate mai sus şi chiar de către propriile lor declaraţii.

Judecătoria cataloghează drept evidentă cunoaşterea de către inculpaţii PT şi NB a dispoziţiilor legale cuprinse în 94 alin. 4 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, potrivit cărora “funcţionarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce priveşte efectuarea unor acte în legătură cu funcţia publică pe care o exercită”, având în vedere pregătirea universitară în specializarea juridică, postul deţinut, precum şi obligaţiile din fişa postului pe care au semnat-o. Este adevărat că, scriptic, numai inc. PT a fost mandatarul Cooperativei de Consum, după cum reiese din conţinutul împuternicirii de reprezentare juridică  existentă la fila 28 din dosarul Judecătoriei Buftea, dar acelaşi lucru se va reţine şi pentru inc. NB care deşi scriptic (conform împuternicirii de reprezentare juridică  existentă la fila 2 din acelaşi dosar) reprezenta interesele Primăriei la care era angajat, faptic a efectuat acte tot în favoarea Cooperaţiei de Consum atât prin acţiuni – a redactat în fals adresa nr. .../20.03.2006, a formulat cererea de renunţare la apel determinând primarul să o semneze, cât şi prin inacţiuni – nu a depus întâmpinare, nu a propus probe în apărarea primăriei, asigurând nu numai o apărare formală a Primăriei X, ci una în favoarea reclamantei Cooperativa de Consum X, care, în realitate, a beneficiat de dublă asistenţă juridică şi reprezentare a celor doi consilieri juridici, care, prin eforturile lor susţinute şi conjugate au reuşit obţinerea unei soluţii favorabile.

Totodată, Judecătoria reţine caracterul vădit netemeinic al cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta Societatea Cooperativa de Consum care nu a deţinut în posesie niciodată terenurile situate în oraşul X, str. N în suprafaţă de 216,5 mp, str. B în suprafaţă de 1.187,00 mp, str. V în suprafaţă de 459,5 mp. şi str. D în suprafaţă de 894,45 mp. primind în folosinţă numai suprafaţa de 1.000 mp. conform adeverinţei nr. .../16.05.1975 (f. 105, vol. I, f. 209, vol. II, dosar fond). Este adevărat că anterior anului 1989 Cooperaţia deţinea terenuri în folosinţă, însă este vorba despre acele terenuri „aflate în administrarea comitetelor executive ale sfaturilor populare, necesare pentru construcţii unităţilor cooperatiste” (art. din Decretul nr. 244/17.06.1955 privind reglementarea transmiterii unor bunuri imobile proprietatea statului către unităţile cooperatiste), iar încetarea folosinţei fără termen a terenului se hotăra motivat în condiţiile art. 4 ale aceluiaş act normativ. Aşadar aceste terenuri erau date cu scopul de a fi exploatate de către unităţlie cooperatiste, urmând ca, fie în cazul neîndeplinirii obligaţiilor de către unităşile cooperatiste, fie prin hotărârea organului care a decis atribuirea, terenurile să reintre în administrarea comitetului executiv al sfatului popular care le-a deţinut anterior (adresa nr. .../21.05.2014 a U.J.C.C., f. 246-257, 263-272, vol. II, dosar fond). După Revoluţia română de la 1989, toate terenurile erau în proprietatea publică sau privată a statului sau unităţilor sale administrativ-teritoriale, terenurile uzucapate făcând parte din proprietatea privată a oraşului X, întrucât nu se găsesc pe lista celor înscrise în Anexa nr. 31 la H.G. nr. 930/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Ilfov. Potrivit legii civile, se putea promova o acţiune în constatarea uzucapiunii deoarece nu avea ca obiect imobile aflate în proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, însă acţiunea, în condiţiile unui proces real, în condiţii de contradictorialitate nu ar fi fost admisă, deoarece posesia exercitată de Cooperativa de Consum nu putea duce la dobândirea dreptului de proprietate, nefiind vorba de o posesie utilă în sensul art. 1890 C.civ. anterior, Cooperativa de Consum fiind un simplu detentor precar. Tocmai din motivele expuse, cunoscând aceste vicii ale „posesiei” care ar fi dus în mod firesc, juridic, la respingerea acţiunii, inculpaţii PT şi NB au depus toate diligenţele, recurgând chiar şi la redactarea unei adrese în care au consemnat date nereale cu privire la situaţia juridică a terenurilor, pentru ca acţiunea să fie admisă.

Aşa se explică şi faptul că niciunul dintre aceştia nu a adus la cunoştinţa Consiliului Local al oraşului X diminuarea patrimoniului primăriei cu terenurile menţionate, aşa cum rezultă din procesul-verbal al şedinţei ordinare a Consiliului Local din data de 26.09.2007 acela fiind momentul în care s-a dat citire pentru prima dată sentinţei civile nr. ... definitivă prin neapelare.

Instanţa apreciază apărările formulate de către inculpaţii PT şi NB, respectiv necunoaşterea stării de incompatibilitate, deci a legii şi teama de superiori, drept puerile şi neconforme realităţii, de vreme ce, în cursul judecării dosarului nr. ... al Judecătoriei Buftea au ştiut foarte bine ce au de făcut pentru admiterea acţiunii promovate în favoarea Cooperativei de Consum şi în dauna unităţii administrativ-teritoriale la care erau angajaţi şi care îi remunera lunar.

În orice caz, există în drept principiul conform căruia "nimeni nu se poate scuza, invocand necunoaşterea legii" („nemo censetur ignorare legem"), iar dacă ar fi admisă invocarea necunoaşterii legii s-ar ajunge la o stare de instabilitate juridică şi haos, fapt pentru care este general admisă prezumţia absolută a cunoaşterii legii, de la care nu pot face rabat inculpaţii PT şi NB (funcţionari în cadrul administraţiei publice locale cu studii universitare juridice)..

Analizând declaraţiile inculpaţilor PT şi NB, acestea pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care se coroborează cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză, instanţa constată că acestea sunt contrazise de ansamblul probator administrat în cauză, astfel cum a fost redat mai sus, fiind totodată caracterizate de inconsecvenţă şi contraziceri cu celelalte susţineri din cursul procesului penal, motiv pentru care instanţa apreciază că acestea sunt incapabile de a conduce la aflarea adevărului în cauză, urmând astfel a fi înlăturate.

Judecătoria cataloghează declaraţiile inculpaţilor PT şi NB drept o încercare a acestora de a evita răspunderea penală pentru propriile fapte şi de a îngreuna cercetarea judecătorească.

Din analiza materialului probator şi coroborarea mijloacelor de probă administrate pe parcursul urmăririi penale şi pe parcursul cercetării judecătoreşti, instanţa reţine că s-a dovedit mai presus de orice dubiu faptul că inculpaţii PT şi NB şi-au încălcat, cu ştiinţă, atribuţiunile de serviciu pe care le aveau ca funcţionari în cadrul Primăriei oraşului X, consilieri juridici în cadrul Serviciului Administraţie Publică Locală şi Juridic cu ocazia judecării dosarului civil nr. ... al Judecătoriei Buftea obţinând nelegal un titlu de proprietate asupra a patru terenuri în favoarea Cooperative de Consum X, prin faptele producând o pagubă în valoare de 124.830 euro unităţii administrativ-teritoriale X, precum şi persoanei fizice IT şi persoanelor juridice S.C. B S.R.L. şi S.C. A S.R.L.

De asemenea, s-a dovedit, mai presus de orice îndoială rezonabilă, că inc. NB a atestat cu prilejul întocmirii adresei nr. …/20.03.2006 împrejurări necorespunzătoare adevărului în legătură cu situaţie juridică a terenurilor situate în întravilanul loc. X, respectiv la adresele din str. N, str. V, str. B şi str. D.

În consecinţă, din analiza materialului probator şi coroborarea mijloacelor de probă, instanţa constată că faptele există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de inculpaţii PT şi NB.

*

* *

La termenul de judecată din data de 23.05.2014  instanţa a pus în discuţia părţilor schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor după cum urmează:

Pentru inculpaţii NB şi TLF.

-din infracţiunea prev. de art. 132 din legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 Cp de la 1969 în infracţiunea prev. de art. 132 din legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 Cp (persoane vătămate IT, SC A SRL şi SC B SRL);

-din infracţiunea prev. de art. 132 din legea nr. 78/2000 rap. la art. 2481 Cp de la 1969 în infracţiunea prev. de art. 132 din legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 Cp coroborat cu art. 309 C.p. (persoană vătămată oraşul X prin Primăria X);

-din infracţiunea prev. de art. 289 C.p. de la 1969 în infracţiunea prev. de art. 321 C.p. toate cu aplicarea art. 5 C.p. şi art. 38 alin. 1 C.p.

Pentru inculpatul PT

-din infracţiunea prev. de art. 132 din legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 Cp de la 1969 în infracţiunea prev. de art. 132 din legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 Cp (persoane vătămate IT, SC A SRL şi SC B SRL);

-din infracţiunea prev. de art. 132 din legea nr. 78/2000 rap. la art. 2481 Cp de la 1969 în infracţiunea prev. de art. 132 din legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 Cp coroborat cu art. 309 C.p. (persoană vătămată oraşul X prin Primăria X) ambele cu aplicarea art. 5 C.p. şi art. 38 alin. 1 C.p.

Apărătorul ales al inculpatului NB, având cuvântul, solicită, în temeiul art. 386 C.p.p. cu aplicarea art. 5 C.p., schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului NB în o infracţiune de abuz în serviciu prev. de art. 246 C.p. de la 1969, o infracţiune de abuz în serviciu prev. de art. 248 C.p. de la 1969 şi fals intelectual prev. de art. 289 C.p. de la 1969, aflate în concurs ideal, deci cu aplicarea art. 33 lit. b) C.p. de la 1969, motivat de aceea că, din materialul probator administrat în cauză, atât în timpul urmăririi penale cât şi pe parcursul cercetării judecătoreşti, nu s-a dovedit, fără niciun fel de dubiu, existenţa unui prejudiciu în patrimoniul unităţii administrativ teritoriale, oraşul X, reprezentat de valoarea terenurilor presupus a fi uzucapate în mod nelegal. Conform prevederilor art. 183 C.p., prin consecinţe deosebit de grave se înţelege o pagubă mai mare de 2.000.000 lei. Pe cale de consecinţă, solicită aplicarea principiului in dubio pro reo şi nereţinerea în sarcina clientului său a incidenţelor prevederilor art. 309 C.p. respectiv art. 146 C.p. de la 1969, cât şi a prevederilor art. 132 din Legea 78/2000 fiind necesar ca, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, să obţină unui interes sau avantaj pentru sine ori pentru altul, neexistând la dosarul cauzei dovezi că inculpatul NB, în exerciţiul atribuţiunilor de serviciu, ar fi obţinut un interes sau avantaj patrimonial sau nepatrimonial pentru sine ori pentru altul, întrucât din declaraţiile martorilor rezultă că NB nu cunoştea nicio persoană care să facă parte din cadrul Cooperatiei.

În concluzie, solicită schimbarea încadrării juridice a faptelor din art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 246 Cp de la 1969 în art. 246 C.p. de la 1969 şi din art. 132 din legea nr. 78/2000 rap. la art. 2481 Cp de la 1969 în infracţiunea prev. de art. 248 C.p. de la 1969, toate cu reţinerea art. 33 lit. b) C.p. de la 1969.

Analizând cererile formulate atât de apărătorul ales al inculpatului NB, cât şi din oficiu, Judecătoria apreciază că nu sunt întemeiate, din următoarele considerente:

Potrivit art. 132 din Legea nr. 78/2000 « în cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”. Folosul necuvenit în speţa de faţă este obţinerea titlului de proprietate în mod fraudulos, prin exercitarea abuzivă a atribuţiunilor de serviciu de către inculpaţii PT şi NB, de către Societatea Cooperativa de Consum X asupra a patru terenuri în suprafaţă totală de 2757,45 mp. în valoare de 124.830 euro, sumă cu care a fost prejudiciat oraşul X şi de care a profitat Cooperaţia, motiv pentru care se va respinge solicitarea apărătorului ales al inculpatului NB în sensul nereţinerii dispoziţiilor art. 132 din Legea nr. 78/2000.

Instanţa nu este de acord nici cu schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului NB din art. 2481 C.pen. în infracţiunea prev. de art. 248 C.pen. deoarece la data săvârşirii faptei, prejudiciul cauzat părţii civile Oraşul X era de 124.830 euro, adică 438.153 lei (la un curs valutar de 1 euro = 3.5134 lei, conform site-ului oficial al Băncii Naţionale Române), valoare ce se încadrează în dispoziţiile art. 146 C.pen. de la 1969: „prin consecinţe deosebit de grave se înţelege o pagubă materială mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de gravă a activităţii, cauzată unei autorităţi publice sau oricăreia dintre unităţile la care se referă art. 145 , ori altei persoane fizice sau juridice. Este adevărat că potrivit art. 183 din noul Cod penal prin consecinţe deosebit de grave se înţelege o pagubă materială mai mare de 2.000.000 lei, însă aşa cum se va arăta în continuare, judecătorul fondului a apreciat ca fiind mai favorabilă legea veche, respectiv Codul penal de la 1969, motiv pentru care nu poate menţine încadrarea juridică conform Codului penal anterior cu înlăturarea agravantei privind consecinţele deosebit de grave, aşa cum sunt reglementate în actuala legislaţie. Nu s-ar fi reţinut consecinţele deosebit de grave, numai în situaţia în care instanţa ar fi consideart mai favorabilă legea noua şi ar fi schimbat încadrarea juridică a faptelor potrivit noilor texte incriminatorii.

În ceea ce priveşte schimbarea de încadrare juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor pusă în discuţie din oificiu, judecătorul fondului arată că prin Legea nr. 286/2009 legiutorul a adoptat noul Cod Penal al României pentru a răspunde necesităţilor practice care reclamau ajustări ale legislaţiei penale, mesajul juridic şi social al codului penal fiind întemeiat, în esenţă, pe obiectivul reformării politicii punitive a statului printr-o abordare conceptuală cuprinzând o revizuire a pedepselor şi o ordonare logică prin condensarea legislaţiei (o serie de infracţiuni din legi speciale au fost incluse în cod, unele sub formă modificată).

Potrivit Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial nr. 757 din 12 noiembrie 2012, noua legislaţie penală a intrat în vigoare la data de 01.02.2014.

În ceea ce priveşte infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi contra intereselor publice, Judecătoria constată că noul Cod penal nu mai face distincţie între valoarea socială ocrotită, stabilind o singură infracţiune de abuz în serviciu (art. 297) ce se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Deşi la prima vedere, chiar şi cu aplicarea dispoziţiilor art. 132 din Legea nr. 78/2000, limitele de pedeapsă ar fi mai mici (de la 3 la 9 ani şi 4 luni) decât în cazul infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 2481 Cod penal de la 1969 (de la 6 ani şi 8 luni la 20 de ani), ar părea mai favorabil noul Cod penal, în procesul de individualizare a pedepsei, după reţinerea concursului de infracţiuni şi a efectelor circumstanţelor atenuante, s-au consatatat mai favorabile dispoziţiile legii penale de la 1969.

În concluzie, văzând şi dispoziţiile Deciziei nr. 265 din 6 mai 2014 a Curţii Constituţionale referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Codul penal publicată în Monitorul Oficial nr. 372 din 20.05.2014, în baza art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, Judecătoria va respinge solicitarea formulată din oficiu, privind schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor NB şi TLF din infracţiunea prev. de art. 132 din legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 Cp de la 1969 în infracţiunea prev. de art. 132 din legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 Cp (persoane vătămate IT, SC A SRL şi SC B SRL), din infracţiunea prev. de art. 132 din legea nr. 78/2000 rap. la art. 2481 Cp de la 1969 în infracţiunea prev. de art. 132 din legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 Cp coroborat cu art. 309 C.p. (persoană vătămată oraşul X prin Primăria X) şi din infracţiunea prev. de art. 289 C.p. de la 1969 în infracţiunea prev. de art. 321 C.p. toate cu aplicarea art. 5 C.p. şi art. 38 alin. 1 C.p, iar pentru inculpatul PT din infracţiunea prev. de art. 132 din legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 Cp de la 1969 în infracţiunea prev. de art. 132 din legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 Cp (persoane vătămate IT, SC A SRL şi SC B SRL), din infracţiunea prev. de art. 132 din legea nr. 78/2000 rap. la art. 2481 Cp de la 1969 în infracţiunea prev. de art. 132 din legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 Cp coroborat cu art. 309 C.p. (persoană vătămată oraşul X prin Primăria X) ambele cu aplicarea art. 5 C.p. și art. 38 alin. 1 C.p. şi va proceda la aplicarea globală a dispoziţiilor legale din vechea reglementare penală.

*

* *

Instanţa apreciază că sub aspectul laturii obiective, fapta inculpatului PT care în calitate de funcţionar în cadrul Primăriei oraşului X şef serviciu în cadrul Compartimentului Administraţie Publică Locală, Juridic şi Resurse Uman în anii 2005 şi 2006, însărcinat cu acordarea de consultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică a unităţii administrativ-teritoriale oraşul X, prin încălcarea dispoziţiilor art. 94 alin. 4 din Legea nr. 161/2003, cu ştiinţă, a reprezentat interesele Societăţii Cooperativa de Consum X cu prilejul judecării dosarului civil nr. ... de Judecătoria Buftea în contradictoriu cu Oraşul X reprezentat de primar, fapt urmat de obţinerea de către Cooperativă a dreptului de proprietate asupra a patru terenuri situate în intravilanul loc. X, în suprafaţă totală de 2757,45 mp. şi în valoare de 124.830 euro, întruneşte elementele constitutive a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi 2481 Cod penal de la 1969.

Sub acelaşi aspect, fapta inculpatului PT care în calitate de funcţionar în cadrul Primăriei oraşului X şef serviciu în cadrul Compartimentului Administraţie Publică Locală, Juridic şi Resurse Uman în anii 2005 şi 2006, însărcinat cu acordarea de consultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică a unităţii administrativ-teritoriale oraşul X, prin încălcarea dispoziţiilor art. 94 alin. 4 din Legea nr. 161/2003, cu ştiinţă, a reprezentat interesele Societăţii Cooperativa de Consum X cu prilejul judecării dosarului civil nr. ... de Judecătoria Buftea în contradictoriu cu Oraşul X reprezentat de primar, fapt urmat de obţinerea de către Cooperativă a dreptului de proprietate asupra a patru terenuri situate în intravilanul loc. X, în suprafaţă totală de 2757,45 mp. cauzând prin aceasta o vătămare intereselor legale ale părţilor civile IT, S.C. B S.R.L. şi S.C. A S.R.L. care deţineau spaţii comerciale în baza unor contracte de închiriere încheiate cu Primăria oraşului X, întruneşte elementele constitutive a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 Cod penal de la 1969.

Sub aspectul laturii obiective, fapta inculpatului NB care în calitate de funcţionar în cadrul Primăriei oraşului X, consilier juridic în cadrul Compartimentului Administraţie Publică Locală, Juridic şi Resurse Uman în anii 2005 şi 2006, însărcinat cu acordarea de consultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică a unităţii administrativ-teritoriale oraşul X, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, a asigurat o apărare formală, sprijinind în fapt interesele Societăţii Cooperativa de Consum X cu prilejul judecării dosarului civil nr. ... de Judecătoria Buftea în contradictoriu cu Oraşul X reprezentat de primar, fapt urmat de obţinerea de către Cooperativă a dreptului de proprietate asupra a patru terenuri situate în intravilanul loc. X, în suprafaţă totală de 2757,45 mp. şi în valoare de 124.830 euro, întruneşte elementele constitutive a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi 2481 Cod penal de la 1969.

Sub acelaşi aspect, fapta inculpatului NB care în calitate de funcţionar în cadrul Primăriei oraşului X, consilier juridic în cadrul Compartimentului Administraţie Publică Locală, Juridic şi Resurse Uman în anii 2005 şi 2006, însărcinat cu acordarea de consultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică a unităţii administrativ-teritoriale oraşul X, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, a asigurat o apărare formală, sprijinind în fapt interesele Societăţii Cooperativa de Consum X cu prilejul judecării dosarului civil nr. ... de Judecătoria Buftea în contradictoriu cu Oraşul X reprezentat de primar, fapt urmat de obţinerea de către Cooperativă a dreptului de proprietate asupra a patru terenuri situate în intravilanul loc. X, în suprafaţă totală de 2757,45 mp.cauzând prin aceasta o vătămare intereselor legale ale părţilor civile IT, S.C. B S.R.L. şi S.C. A S.R.L. care deţineau spaţii comerciale în baza unor contracte de închiriere încheiate cu Primăria oraşului X, întruneşte elementele constitutive a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 Cod penal de la 1969.

Sub aspectul laturii subiective, fapta inculpatului NB care în calitate de funcţionar în cadrul Primăriei oraşului X, consilier juridic în cadrul Compartimentului Administraţie Publică Locală, Juridic şi Resurse Uman în anii 2005 şi 2006 a atestat date necorespunzătoare adevărului cu prilejul întocmirii adresei nr. .../20.03.2006 privind situaţia juridică a suprafeţei de teren de 2757,45 mp. Situată în intravilanul loc. X, jud. Ilfov, fapt ce adus la pronunţarea sentinţei civile nr. … a Judecătoriei Buftea în dosarul nr. … prin care s-a consatatat în mod neîntemeiat dreptul de proprietate al Cooperativei de Consum X asupra a  celor patru terenuri menţionate,  întruneşte elementele constitutive a infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 289 Cod penal de la 1969.

Sub aspectul laturii subiective, inculpaţii au comis infracţiunile deduse judecăţii cu intenţie directă. 

În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 132din Legea nr.78/2000 raportat la art. 246 Cod penal de la 1969 instanţa constată că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale. Astfel pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor este închisoarea de la 6 luni la 3 ani, majorate conform art. 132 din Legea nr. 78/2000, de la 8 luni la 4 ani. Potrivit art. 122 lit. d) coroborat cu art. 124 Cod penal de la 1969 termenul de prescripţie pentru persoană fizică este de 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani,  iar prescripţia înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripţie prevăzut în art. 122 este depăşit cu încă jumătatate, deci 7 ani şi 6 luni. Conform art. 122 alin. 2 C.pen. termenele se socotesc de la data săvârşirii infracţiunii. În speţa dedusă judecăţii, abuzul în serrviciu contra intereselor persoanelor a fost comis inc. NB şi PT la data pronunţării sentinţei civile nr. ... de către Judecătoria Buftea, definitivă prin neapelare, ceea ce înseamnă că s-a împlinit prescripţia specială la data de 07.12.2013. În consecinţă,  în baza art. 396 alin. 6 C.pr.pen. şi art. 17 alin. 2 C.pr.pen. raportat la art. 16 lit. b) C.pr.pen. în referire la art. 122 lit. d) Cod penal de la 1969 şi art. 124 Cod penal de la 1969, instanţa va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaţilor PT şi NB pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 246 Cod penal de la 1969 (părţi civile IT şi S.C. A S.R.L), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaţilor PT şi NB, instanţa va avea în vedere criteriile prev. de art. 72 Cod penal de la 1969 şi anume: dispoziţiile din partea generală a Codului penal privind forma de vinovăţie; limitele de pedeapsă fixate în partea specială a codului penal pentru infracţiunile reţinute în actul de inculpare; gradul de pericol social concret al infracţiunilor, pe care instanţa în apreciază ca fiind ridicat raportat la modalitatea în care au fost săvârşite infracţiunile, împrejurările în care acestea au fost comise şi urmările produse (inculpaţii s-au folosit de funcţiile pe care le deţineau în cadrul administraţiei publice locale pentru a obține în mod nelegal dreptul de proprietate asupra unor terenuri pe care Societatea Cooperativa de Consum X le-a valorificat ulterior, au premeditat săvârşirea infracţiunilor, iar inculpatul NB a redactat o adresă ce conţinea date nereale privind situaţia juridică a terenurilor în scopul inducerii în eroare a instanţei de judecată şi obţinerii unei hotărâri favorabile părţii cu care Oraşul X se afla în litigiu, au acţionat în scopul obţinerii de foloase materiale de către Cooperaţie, fără a le păsa că astfel patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale la care erau angajaţi era diminuat nejustificat); relaţiile sociale încălcate şi care  ocrotesc patrimoniul unităţii administrativ teritoriale, buna desfăşurare  a activităţilor de serviciu, încrederea publică în înscrisurile emanate de la autorităţi, pluralitatea de infracţiuni săvârşite concretizată prin comiterea a trei infracţiuni de către inculpatul NB şi a două infracţiuni de către inculpatul PT, de persoana şi conduita inculpaţilor: PT …, pe parcursul procesului penal nu a conştientizat gravitatea faptelor sale, a negat săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa, a încercat să-şi formuleze apărări care vizau înlăturarea răspunderii sale penale, catalogate de instanţă ca puerile şi neconforme adevărului, a fost « capul, coordonatorul » întregii activităţi infracţionale şi NB care …, la data faptelor era funcţionar în cadrul Primăriei Oraşului X, pe parcursul procesului penal nu a conştientizat gravitatea faptelor sale, a negat săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina lui, a încercat să-şi formuleze apărări care vizau înlăturarea răspunderii sale penale, înlăturate de instanţă ca neconforme adevărului.

Fiind dovedite existenţa faptelor, elementele constitutive ale acestora şi săvârşirea lor de către inculpaţii PT şi NB, instanţa apreciază că scopul preventiv educativ al pedepsei prevăzut de legiuitorul român în art. 52 Cod penal poate fi atins prin aplicarea câte unei pedepse pentru fiecare din infracţiunile reţinute, coborâte sub minimul special prevăzut de lege cu reţinerea circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a) şi art. 74 alin. 2 C.pen. de la 1969. Este adevărat că atitudinea inculpaţilor avută în timpul procesului penal, de nerecunoaştere a faptelor şi de încercare a îngreuna aflarea adevărului în cauză, nu i-ar îndreptăţi la reţinerea în favoarea lor a circumstanţelor atenuante, însă, ţinând cont de vârsta inculpatului PT, în situaţia în care instanţa nu ar fi avut în vedere circumstanţele atenuante menţionate ar fi însemnat condamnarea acestuia la o pedeapsă într-un cuantum, chiar şi minim, a cărei executare să aibă loc numai în regim de detenţie. Judecătorul fondului apreciază că o astfel de pedeapsă este excesivă, iar scopul acesteia de reeducare şi reinserţie socială a inculpatului PT în vârstă de … ani nu s-ar mai atinge prin executarea unei pedepse în regim penintenciar. În aceste condiţii nici inculpatului NB instanţa nu-i poate stabili o modalitate privativă de executare a pedepsei cu atât mai mult cu cât, după cum s-a arătat inc. PT a fost cel care a « condus » procesul ce a format obiectul dosarului nr. … al Judecătoriei Buftea.

Vor fi avut în vedere la reţinerea circumstanţelor atenuante şi înscrisurile în circumstanţiere depuse la dosarul cauzei de către apărătorii aleşi ai celor doi inculpaţi, precum declaraţia martorului în circumstanţiere CRM (f. 276, vol. II, dosar fond).

Astfel, în baza art. 396 alin. 1 C.pr.pen. coroborat cu art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 şi 2481 Cod penal de la 1969 cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a) şi art. 74 alin. 2 Cod penal de al 1969 în referire la art. 77 alin. 1 lit. b) Cod penal de la 1969, va condamna inculpatul PT la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare (parte civilă Primăria Oraşului X). 

În baza art. 396 alin. 1 C.pr.pen. coroborat cu art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 şi 2481 Cod penal de la 1969 cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a) şi art. 74 alin. 2 Cod penal de al 1969 în referire la art. 77 alin. 1 lit. b) Cod penal de la 1969, va condamna inculpatul NB la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare (parte civilă Primăria Oraşului X). 

În baza art. 396 alin. 1 C.pr.pen. coroborat cu art. 289 Cod penal de la 1969 cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a) şi art. 74 alin. 2 Cod penal de al 1969 în referire la art. 77 alin. 1 lit. e) Cod penal de la 1969, va condamna acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare

În temeiul art. 33 lit. a) Cod penal de la 1969 raportat la art. 34 alin. 1 lit. b) Cod penal de la 1969 va contopi pedepsele aplicate prin prezenta, inculpatul NB urmând a executa pedeapsa cea mai grea, de 2 (doi) ani închisoare.

De asemenea, Judecătoria apreciază că reeducarea inculpaţilor, în sensul respectului datorat valorilor sociale ocrotite de lege, poate avea loc si fără privare de libertate, dând posibilitatea acestora să reflecteze asupra propriului comportament raportat la relatiile sociale pe care au înţeles să le încalce prin savârşirea infracţiunilor, astfel că, în baza art. 861 Cod penal va dispune suspendarea executării pedepsei de 3 (trei) ani închisoare sub supraveghere, pe o durata de 6 (şase) ani, reprezentând termen de încercare stabilit  potrivit art. 862 Cod penal pentru inculpatul PT şi suspendarea executării pedepsei de 2 (doi) ani închisoare sub supraveghere, pe o durata de 5 (cinci) ani, reprezentând termen de încercare stabilit  potrivit art. 862 Cod penal pentru inculpatul NB.

În baza art. 863 C.pen. pe durata termenului de încercare inculpaţii trebuie să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art 863 alin. 1 lit. a) – d) Cod penal de la 1969, respectiv:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti;

b) să anunţe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum si întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natura a putea fi controlate mijloacele lor de existenţă.

 Datele prevăzute la art.  863 alin. 1 lit. b)-d) Cod penal de la 1969 se vor comunica Serviciul de Probaţiune  de pe lângă  Tribunalul Bucureşti.

În baza art. 404 Cod procedură penală se vor comunica inculpaţilor, măsurile de supraveghere la care sunt supuşi.

În baza art. 864 Cod penal de la 1969 cu referire la art. 83 Cod penal de la 1969 atrage atenţia inculpaţilor asupra cauzelor a căror nerespectare vor impune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În aplicarea directă şi prioritară a dispoziţiilor art. 3 din Protocolul adiţional I la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, aşa cum au fost interpretate de către Curtea Europeană a Drepurilor Omului în cauza Hirst c. Regatului Unit, văzând şi decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. LXXIV(74)/05.11.2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 545 din 18/07/2008, instanţa îi va interzice inculpatei, pe perioada executării pedepsei principale, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat), apreciind că interzicerea dreptului de vot ar fi o măsură inadecvată în raport cu natura faptelor reţinute în sarcina acesteia.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal de la 1969 dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

*

**

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul TLF, instanţa constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. …/P/2007 întocmit la data de … de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului TLF sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 2481 Cod penal, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 Cod penal şi fals intelectual prevăzută de art. 289 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. b) Cod penal.

În sarcina inculpatului TLF, în calitate de inspector la Direcţia Impozite şi Taxe Locale X, s-a reţinut că a atestat date nereale în cuprinsul adresei nr. .../20.03.2006 transmisă Judecătoriei Buftea, fapt care a condus la pronunţarea sentinţei civile nr. ... a Judecătoriei Buftea prin care s-a constatat, în mod neîntemeiat, dobândirea de către Cooperativa de Consum X a dreptului de proprietate asupra a patru terenuri situate în oraşul X,  în valoare totală de 124.830 euro, prin efectul uzucapiunii de 30 de ani.

Din punct de vedere probator, procurorul s-a limitat la a susţine că inculpatul TLF, în calitate de inspector de impozite şi taxe a inserat în cuprinsul adresei nr. .../20.03.2006 date false în sensul că cele patru terenuri mai sus menţionate erau în posesia şi folosinţa Cooperativei de Consum X de peste 30 de ani, fiind edificate pe acestea sediul Cooperativei şi spaţii comerciale, fără însă a indica în mod concret în ce a constat activitatea sa infracţională şi probele care să susţină dispoziţia de trimitere în judecată a inculpatului TLF.

Atât în cursul urmăririi penale cât şi în faţa instanţei de judecată inculpatul TLF a negat faptele reţinute în sarcina sa, arătând că, în anul 2006, era inspector la Direcţia Impozite şi Taxe Locale din cadrul Primăriei oraşului X, iar cele menţionate în adresa nr. .../20.03.2006 referitoare la plata impozitelor şi taxelor de către Cooperativa de Consum X le-a comunicat inculpatului NB. Astfel în adresa respectivă este consemnat că „terenurile în cauză, astfel cum au fost nominalizate, sunt evidenţiate în declaraţiile de impunere pentru stabilirea impozitelor pe teren ale Cooperativei de Consum X. Menţionăm că, anterior anului 1996, aceste terenuri au fost înscrise în evidenţele Administraţiei Financiare a Sectorului Agricol, autoritate care avea atribuţii de încasare a impozitelor şi taxelor locale, iar arhiva acesteia nu ne-a fost predată” (f. 120, vol. II, d.u.p). Astfel, procurorul a considerat că adresa cuprinde date false întrucât inc. TLF nu a inserat şi menţinunea referitoare la plata de către partea civilă IT a impozitelor şi taxelor pentru o construcţie în suprafaţă de 58,8 mp. situată în str. D unde funcţiona un atelier de reparat televizoare din anul 1991. De asemenea s-a mai apreciat ca necorespunzătoare adevărului şi împrejurarea că, deoarece în registrul de rol nominal unic (f. 175-203, vol. I, d.u.p) nu este menţionată suprafaţa clădirilor şi a terenurilor, valoarea clădirilor sau a terenurilor sau adresele acestora, ci doar împrejurarea că Societatea Cooperativa de Consum X figurează în Registrul de rol nominal unic cu impozite pe clădiri şi teren în perioada 1979-2005 (f. 175, vol. I, d.u.p), în mod fraudulos ar fi comunicat inculpatul TLF că terenurile în cauză au fost evidenţiate în declaraţiile de impunere pentru stabilirea impozitelor pe teren ale Cooperativei de Consum X. Judecătorul fondului consideră că declaraţiile inculpatului  TLF sunt sincere şi se coroborează cu materialul probator administrat în cauză. Astfel, după cum reiese din conţinutul procesului-verbal întocmit la data de 26.10.2011 de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu la sediul Primăriei oraşului X, cu ocazia verificării situaţiei juridice a imobilelor situate în oraşul X, str. B, str. V, str. D şi str. N în Registrul de rol nominal unic nu este menţionată suprafaţa clădirilor şi a terenurilor, valoarea clădirilor şi a terenurilor sau adresele acestora, ci doar valoarea impozitelor, fără a se putea stabili cu certitudine pentru ce clădiri şi ce terenuri a plătit impozite Cooperativa de Consum X. Concluzia firească ar fi fost că, dacă Societatea Cooperativa de Consum plătea taxe şi impozite pentru toate terenurile pe care le primise spre folosinţă cu titlu gratuit, ar fi trebuit să plătească şi pentru acestea, întrucât trei dintre ele figurau în posesia CENTROCOOP conform Registrului Posesorilor (f. 173 verso, vol. I, d.u.p). Este excesiv a se imputa inculpatului TLF faptul că nu a consemnat în adresa nr. .../2006 că partea civilă figura ca şi plătitor de impozite pe clădire pentru imobilul din str. D din data de 30.04.1993 până în prezent în condiţiile în care i s-a cerut a se verifica dacă Societatea Cooperativa de Consum a achitat impozitele şi taxele la zi, iar aceste evidenţe se ţin după numele persoanei şi nu după adresă.

Instanţa consideră că faţă de inculpatul TLF urmează a se pronunţa o soluţie de achitare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intrelectual, deoarece lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii, respectiv latura obiectivă – elementul material, în sensul că cele consemnate în adresa nr. .../30.03.2006 a Primăriei X şi depusă în probatoriul administrat în dosarul civil nr. ... al Judecătoriei Buftea nu atestă împrejurări necorespunzătoare adevărului în ceea ce priveşte achitarea taxelor şi impozitelor de către Cooperativa de Consum X aspect ce reiese şi din conţinutul referatului existent la filele 236-237, vol. II, d.u.p. precum şi din conţinutul concluziilor scrise depuse la dosarul cauzei chiar de partea civilă Primăria oraşului X (f. 94, 95, vol. I, dosar fond).

Nu se poate reţine în sarcina inculpatului TLF nici a doua variantă de comitere a faptei, respectiv printr-o inacţiune („omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări”) în sensul că acesta nu a făcut nicio referire la plata taxelor şi impozitelor de către partea civilă IT, deoarece Judecătoria Buftea, prin adresa emisă la data de 01.03.2006 (f. 37, dosar nr. ...) a cerut Primăriei X un istoric de rol fiscal al terenurilor în suprafaţă de 216,82 mp. situat în str. N, 1.203,8 mp. situat în str. B, 494,77 mp. situat în str. V şi 895,74 mp. situat în str. D, precum şi situaţia juridică a acestora, dacă fac obiectul unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, astfel încât inculpatul, care nu are pregătire juridică, fiind economist, în mod firesc a răspuns strict la solicitarea instanţei, fără a verifica dacă pentru clădirile edificate pe aceste terenuri plătesc impozite şi alte persoane fizice sau juridice. Pentru a fi realizat elementul material al infracţiunii de fals intelectual în această modalitate, era necesar ca inculpatul TLF să fi avut reprezentarea rezultatelor faptelor sale, în sensul că, în mod intenţionat nu a inserat menţiunile cu privire la achitarea de către alte persoane de taxe şi impozite, însă din materialul probator administrat la dosar sub acest aspect nu a rezultat, mai presus de orice dubiu şi de orice îndoială rezonabilă că acesta cu ştiinţă nu a făcut vreo referire la împrejurarea că IT figura în evidenţele fiscale având rol deschis în str. D, ci a procedat aşa întrucât astfel i-a solicitat instanţa – Jud. Buftea, fapt confirmat şi de inc. NB care a tehnoredactat adresa în cauză.

Aceeaşi soluţie de achitare se va dispune faţă de inculpatul TLF şi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu. Potrivit art. 246 C.pen. de la 1969, constituie infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor „fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane (...)”. Judecătorul fondului apreciază că în cauză lipseşte latura subiectivă, respectiv intenţia în activitatea pretins infracţională săvârşită de inc. TLF. Astfel, prin semnarea conţinutului adresei nr. .../20.03.2006 sub aspectul achitării obligaţiilor fiscale de către Cooperativa de Consum inculpatul nu a cauzat o vătămare intereselor legale ale vreunei alte persoane, întrucât, pe de-o parte acesta a atestat că reclamanta din cauza civilă, Cooperativa de Consum X a achitat taxele şi impozitele la zi pentru terenurile menţionate începând cu anul 1996, aşadar în urmă cu 10 ani calculând la data judecării procesului ce avea ca obiect uzucapiunea. Această menţiune nu putea să conducă la pronunţarea unei hotărâri favorabile Cooperativei, întrucât simpla împrejurare că se achită taxele şi impozitele de către o persoană nu conduce automat la constatarea împlinirii termenului pentru prescripţia achizitivă. Ceea ce într-adevăr a produs consecinţe juridice a fost conţinutul adresei referitor la faptul că terenurile în cauză s-au aflat în posesia şi folosinţa Cooperativei de Consum X de peste 30 de ani, situaţie de notorietate publică, consemnare total nereală efectuată de inc. NB, după cum a analizat şi procurorul în rechizitoriu şi instanţa de judecată în prezenta motivare, în paragrafele anterioare. De altfel, nici Judecătoria Buftea, în motivarea sentinţei civile nr. ... nu face nicio referire la adresa nr. .../20.03.2006 sub aspectul achitării taxelor şi impozitelor, ci arată că „posesia este publică, din declaraţiile martorilor rezultând că vecinii o considerau pe reclamantă ca fiind proprietarul terenului, au fost achitate taxe şi impozite aferente”. Concluzionând, singura menţiune cu privire la achitarea impozitelor şi taxelor de către Cooperativa de Consum este făcută de instanţa civilă, însă rezultând din declaraţiile martorilor, nicidecum din adresa cu numărul de mai sus.

Potrivit art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 Cod penal fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 Cod penal sau o pagubă patrimoniului acesteia, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseşte.

Analizând conţinutul constitutiv al infracţiunii menţionate, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul TLF, prin prisma laturii subiective, se poate lesne observa că abuzul în serviciu se săvârşeşte numai cu intenţie. Acest lucru înseamnă că inculpatul TLF fie a prevăzut rezultatul faptei lui şi a urmărit producerea lui sau, deşi nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui.

Judecătoria constată că, la dosarul cauzei, nu există probe din care să rezulte intenţia inculpatului TLF în scoaterea din patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale a terenurilor obţine în mod nelegal de către Cooperativa de Consum X.

Aprecierile procurorului potrivit cărora inculpatul TLF cu ştiinţă nu ar fi inserat în conţinutul adresei nr. .../20.03.2006 menţiunea cu privire la plata de către IT a impozitelor şi taxelor pentru o clădire în suprafaţă de 55,8 mp. situat în str. D, începând cu data de 30.04.1993 nu sunt în măsură de demonstreze, în lipsa oricăror alte probe, caracterul intenţional al faptei inculpatului.

În consecinţă, în cauză nu se poate reţine că faptele inculpatului TLF sunt suscepţibile de a fi încadrate în dispoziţiile art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi 2481 Cod penal, ale art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 Cod penal şi ale art. 289 Cod penal,  lipsind atât elementul material al laturii obiective cât şi latura subiectivă, motiv pentru care, în  baza  art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat  la  art. 16 alin. 1 lit. b) teza a doua C.pr.pen. va achita inculpatul TLF sub asepctul infracţiunilor pentru care acesta a fost trimis în judecată.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, instanţa constată că în termen legal partea vătămată Oraşul X, prin reprezentant legal, s-a constituit parte civilă solicitând obligarea inculpaţilor la plata sumei de 124.830 euro cu titlu de daune materiale (reprezentând contravaloarea terenurilor obţinute de Societatea Cooperativa de Consum X potrivit experizei tehnice efectuate în cursul judecării procesului civil înregistrat pe rolul Judecătoriei Buftea sub nr. ..., valoare raportată la momentul efectuării expertizei, f. 92-95, vol. I, dosar fond).

De asemenea s-au constituit părţi civile în procesul penal IT (f. 98, vol. I, dosar fond) cu suma de 100.000 ron reprezentând daune materiale, respectiv faptul că imobilul situat în str. D pe care îl deţinea în baza unui înscris sub semnătură privată şi pentru care avea deschis rol fiscal (f. 130-135, 140-145, vol. II, d.u.p) a fost inclus în suprafaţa de teren de 894,45 mp. ce a fost atribuită printr-o hotărâre judecătorească Cooperativei de Consum X care la rândul său a vândut-o numitului GN, iar noul proprietar a solicitat instanţei evacuarea sa (f. 105-111, vol. I, dosar fond) şi S.C. A S.R.L. cu suma de 75.977,11 lei cu titlu de daune materiale (f. 56-58, vol. I, dosar fond), reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă a spaţiului în suprafaţă de 50 mp. situat în str. T colţ cu str. D deţinut în baza unui contract de închiriere încheiat cu Primăria X în data de 01.09.2013 pentru o perioadă de 14 ani.

Societatea comercială B S.R.L. prin administrator CG a arătat că nu se constituie parte civilă în procesul penal (f. 112, vol. I, dosar fond).

Instanţa constată că sunt îndeplinite cumulativ elementele răspunderii civile delictuale, potrivit art. 998 şi urm. Cod civil (aplicabile în cauză): fapta ilicită a inculpaţilor PT şi NB (încălcarea atribuţiilor de serviciu prevăzute în fişa postului şi normele legale care reglementează activitatea funcţionarilor publici), prejudiciul material suferit de părţile civile Oraşul X, IT şi S.C. A S.R.L., legătura de cauzalitate directă între faptele ilicite şi prejudicii (încălcarea dispoziţiilor legale urmată de scoaterea din patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale a suprafeţelor de teren şi prejudicierea părţilor civile IT şi S.C. A S.R.L. care s-au văzut în imposibilitate de a-şi desfăşura activitatea economică fiind evacuaţi de noul proprietar) şi vinovăţia dovedită a inculpaţilor PT şi NB care au acţionat cu intenţie directă.

Potrivit expertizei tehnice judiciare nr. …/07.04.2006 (f. 93-103, vol. II, d.u.p), valoarea de piaţă a celor patru terenuri atribuite Societăţii Cooperativa de Consum X prin sentinţa civilă nr. ... a Judecătoriei Buftea pronunţată în dosarul nr. ... este de 124.830 euro, valoare stabilită prin raportare la perioada judecării procesului civil (str. N, suprafaţa de 216,50 mp. – 8.150 euro, str. V, suprafaţa de 459,50 mp. – 15.190 euro; str. D, suprafaţa de 894,45 mp. – 40.570 euro şi str. B, suprafaţa de 1.187 mp. – 60.920 euro.

În consecinţă, în baza 397 alin. 1 raportat la art. 25 alin. 1 Cod procedură penală, coroborat cu art. 1357 şi urm. Cod civil va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Primăria oraşului X şi va obliga în solidar inculpaţii PT şi NB la plata către această parte de despăgubiri civile în cuantumul sumei de 124.830 euro cu titlu de daune materiale.

În ceea ce priveşte părţile civile IT şi S.C. A S.R.L, văzând soluţia de încetare a procesului penal faţă de inculpaţii PT şi NB pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 Cod penal întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale,  în baza art. 397 alin. 1 C. pr. pen. coroborat cu art. 25 alin. 5 C.pr.pen. va lăsa nesoluţionate acţiunile civile formulate de părţile civile IT şi S.C. A S.R.L pentru sumele de 100.000 lei cu titlu de daune materiale şi morale, respectiv 75.977,11 lei cu titlu de daune materiale.

Va lua act că persoana vătămată S.C. B S.R.L. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În vederea reparării pagubei produsă prin infracţiune, în baza art. art. 404 alin. 4 C.pr.pen. raportat la art. 252 şi urm. C.pr.pen. va menţine măsura sechestrului asigurator dispusă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu prin ordonanţa nr. .../P/2007 din data de ... şi a proceselor verbale de aplicare a sechestrului din data de 20.01.2012 asupra bunurilor inculpatului NB, respectiv un autoturism marca Mitsubishi Lancer, înmatriculat sub nr. ..., un motociclu marca BMW , cu număr de înmatriculare ... şi asupra apartamentului nr. ... situat în Bucureşti, dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ... la B.N.P. Asociaţi „IF și IS” din Bucureşti, până la concurenţa sumei de 124.830 euro.

O copie a prezentei hotărâri se va comunica Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucureşti şi Direcţiei de Impozite şi Taxe Locale din cadrul Primăriei Sectorului ...Bucureşti.

Văzând soluţia de achitare a inculpatului TLF pentru toate infracţiunile reţinute în actul de sesizare al instanţei, în temeiul art. 404 alin. 4 C.pr.pen. raportat la art. 252 şi urm. C.pr.pen. va dispune ridicarea măsurii sechestrului asigurator dispusă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu prin ordonanţa nr. .../P/2007 din data de ... şi a proceselor verbale de aplicare a sechestrului din data de ... asupra bunurilor inculpatului TLF asupra autoturismului marca Dacia 1310, înmatriculat sub nr. ... şi din data de ... asupra dreptului de folosinţă a inculpatului referitor la imobilul (teren şi construcţie) situat în oraşul X, nuda proprietate deţinând-o soţii EA și EO. 

O copie a prezentei hotărâri se va comunica Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi Direcţiei de Impozite şi Taxe Locale din cadrul Primăriei oraşului X.

În baza art. 404 alin. 4 C.pr.pen. coroborat cu art. 580 C.pr.pen. va declara ca fiind falsă adeverinţa nr. .../20.03.2006 eliberată de Primăria oraşului X şi folosită în dosarul civil nr. ... al Judecătoriei Buftea, acesta fiind anulat în totalitatea lui.

Va dispune restituirea către Judecătoria Buftea a dosarului civil ... ataşat temporar, la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti pronunţată în prezenta cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

În baza art. 386 alin. 1 Cod procedură penală respinge cererea formulată de către apărătorul ales al inculpatului NB cu privire la schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului în actul de sesizare a instanţei din o infracţiune de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 şi 2481 Cod penal de la 1969 în o infracţiune de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 Cod penal de la 1969, ca neîntemeiată.

În baza art. 5 Cod penal cu referire la Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 pronunţată de Curtea Constituţională, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 371 din 20.05.2014, constată că legea penală mai favorabilă este Codul penal de la 1969.

Inculpatul PT

În baza art. 396 alin. 1 C.pr.pen. coroborat cu art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 şi 2481 Cod penal de la 1969 cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a) şi art. 74 alin. 2 Cod penal de al 1969 în referire la art. 76 alin. 1 lit. b) Cod penal de la 1969, condamnă inculpatul PT (...) la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare (parte civilă Primăria Oraşului X). 

În baza art. 396 alin. 6 C.pr.pen. şi art. 17 alin. 2 C.pr.pen. raportat la art. 16 lit. b) C.pr.pen. în referire la art. 122 lit. d) Cod penal de la 1969 şi art. 124 Cod penal de la 1969 încetează procesul penal pornit împotriva aceluiaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 246 Cod penal de la 1969 (părţi civile IT şi S.C. A S.R.L), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

În baza art 861 C.pen dispune suspendarea executării pedepsei de 3 (trei) ani închisoare sub supraveghere pe o durata de 6 (şase) ani reprezentând termen de încercare stabilit  potrivit art 862 Cod penal de la 1969.

În baza art. 863 C.pen. pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art 863 alin. 1 lit. a) – d) Cod penal de la 1969:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti;

b) să anunţe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum si întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

 Datele prevăzute la art.  863 alin. 1 lit. b)-d) Cod penal de la 1969 se comunică Serviciul de Probaţiune  de pe lângă  Tribunalul Bucureşti.

În baza art. 404 Cod procedură penală se vor comunica inculpatului, măsurile de supraveghere la care este supus.

În baza art. 864 Cod penal de la 1969 cu referire la art. 83 Cod penal de la 1969 atrage atenţia inculpatului asupra cauzelor a căror nerespectare vor impune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. 2 Cod penal de la 1969 interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal de la 1969.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal de la 1969 dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

Inculpatul NB

În baza art. 396 alin. 1 C.pr.pen. coroborat cu art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 şi 2481 Cod penal de la 1969 cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a) şi art. 74 alin. 2 Cod penal de al 1969 în referire la art. 76 alin. 1 lit. b) Cod penal de la 1969, condamnă inculpatul NB (...) la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare (parte civilă Primăria Oraşului X). 

În baza art. 396 alin. 1 C.pr.pen. coroborat cu art. 289 Cod penal de la 1969 cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a) şi art. 74 alin. 2 Cod penal de al 1969 în referire la art. 76 alin. 1 lit. e) Cod penal de la 1969, condamnă inculpatul NB la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare

În baza art. 396 alin. 6 C.pr.pen. şi art. 17 alin. 2 C.pr.pen. raportat la art. 16 lit. b) C.pr.pen. în referire la art. 122 lit. d) Cod penal de la 1969 şi art. 124 Cod penal de la 1969 încetează procesul penal pornit împotriva aceluiaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 246 Cod penal de la 1969 (părţi civile IT şi S.C. A S.R.L), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

În temeiul art. 33 lit. a) Cod penal de la 1969 raportat la art. 34 alin. 1 lit. b) Cod penal de la 1969 contopeşte pedepsele aplicate prin prezenta, inculpatul NB executând pedeapsa cea mai grea, de 2 (doi) ani închisoare.

În baza art 861 C.pen dispune suspendarea executării pedepsei de 2 (doi) ani închisoare sub supraveghere pe o durata de 5 (cinci) ani reprezentând termen de încercare stabilit  potrivit art 862 Cod penal de la 1969.

În baza art. 863 C.pen. pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art 863 alin. 1 lit. a) – d) Cod penal de la 1969:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti;

b) să anunţe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum si întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

 Datele prevăzute la art.  863 alin. 1 lit. b)-d) Cod penal de la 1969 se comunică Serviciul de Probaţiune  de pe lângă  Tribunalul Bucureşti.

În baza art. 404 Cod procedură penală se vor comunica inculpatului, măsurile de supraveghere la care este supus.

În baza art. 864 Cod penal de la 1969 cu referire la art. 83 Cod penal de la 1969 atrage atenţia inculpatului asupra cauzelor a căror nerespectare vor impune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. 2 Cod penal de la 1969 interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal de la 1969.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal de la 1969 dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

Inculpatul TLF

În  baza  art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat  la  art. 16 alin. 1 lit. b) teza a doua C.pr.pen.  achită inculpatul TLF (...) pentru săvârşirea  infracţiunii prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 şi 2481 Cod penal de la 1969 (parte civilă Primăria Oraşului X).

În  baza  art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat  la  art. 16 alin. 1 lit. b) teza a doua C.pr.pen. achită inculpatul TLF pentru săvârşirea  infracţiunii prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 246 Cod penal de la 1969 (părţi civile IT şi S.C. A S.R.L).

În  baza  art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat  la  art. 16 alin. 1 lit. b) teza a doua C.pr.pen. achită acelaşi inculpat pentru săvârşirea  infracţiunii prev. de art. 289 Cod penal de la 1969.

În baza art. 397 alin. 1 C. pr. pen. coroborat cu art. 25 alin. 5 C.pr.pen. lasă nesoluţionate acţiunile civile formulate de părţile civile IT şi S.C. A S.R.L pentru sumele de 100.000 lei cu titlu de daune materiale şi morale, respectiv 75.977,11 lei cu titlu de daune materiale.

Ia act că persoana vătămată S.C. B S.R.L. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În baza 397 alin. 1 raportat la art. 25 alin. 1 Cod procedură penală, coroborat cu art. 1357 şi urm. Cod civil admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Primăria oraşului X şi obligă în solidar inculpaţii PT şi NB la plata către această parte de despăgubiri civile în cuantumul sumei de 124.830 euro cu titlu de daune materiale.

În temeiul art. 404 alin. 4 C.pr.pen. raportat la art. 252 şi urm. C.pr.pen. menţine măsura sechestrului asigurator dispusă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu prin ordonanţa nr. .../P/2007 din data de ... şi a proceselor verbale de aplicare a sechestrului din data de ... asupra bunurilor inculpatului NB, respectiv un autoturism marca Mitsubishi Lancer, înmatriculat sub nr. ..., un motociclu marca BMW , cu număr de înmatriculare ... şi asupra apartamentului nr. ... situat în Bucureşti, dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ... la B.N.P. Asociaţi „IF şi IS” din Bucureşti, până la concurenţa sumei de 124.830 euro.

O copie a prezentei hotărâri se va comunica Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucureşti şi Direcţiei de Impozite şi Taxe Locale din cadrul Primăriei Sectorului ... Bucureşti.

 În temeiul art. 404 alin. 4 C.pr.pen. raportat la art. 252 şi urm. C.pr.pen. ridică măsura sechestrului asigurator dispusă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu prin ordonanţa nr. .../P/2007 din data de ... şi a proceselor verbale de aplicare a sechestrului din data de ... asupra bunurilor inculpatului TLF, respectiv asupra autoturismului marca Dacia 1310, înmatriculat sub nr. ... şi din data de ... asupra dreptului de folosinţă a inculpatului referitor la imobilul (teren şi construcţie) situat în oraşul X, nuda proprietate deţinând-o soţii EA şi EO. 

O copie a prezentei hotărâri se va comunica Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi Direcţiei de Impozite şi Taxe Locale din cadrul Primăriei oraşului X.

În baza art. 404 alin. 4 C.pr.pen. coroborat cu art. 25 alin. 3 C.pr.pen. declară ca fiind falsă adeverinţa nr. .../20.03.2006 eliberată de Primăria oraşului X folosită în dosarul civil nr. ... al Judecătoriei Buftea, și dispune desființarea totală a acestui înscris.

Dispune restituirea către Judecătoria Buftea a dosarului civil ... (ataşat temporar) la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti pronunţată în prezenta cauză.

Dispune restituirea către Primăria orașului X a înscrisurilor în original aparținând acesteia, introduse în casa de valori a instanței conform procesului verbal din data de 18.02.2014 existent la fila 132 vol.II dosar instanță precum și înscrisurile în original existente la filele 101-105 vol.II dosar instanță.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. obligă inculpații PT și NB la plata sumei de 7500 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 275 C. proc. pen. cheltuielile  judiciare avansate de stat privind inculpatul TLF vor rămâne în sarcina acestuia.

Cu drept de apel în termen 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, ....

PREŞEDINTE GREFIER

Domenii speta

Spete similare