Sentinţa penală

Dosar penal nr.  .../1748/...

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CORNETU – JUD. ILFOV

SENTINŢA PENALĂ NR. ...

Şedinţa publică de la ...

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: ...

GREFIER: ...

Din partea Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu, a participat procuror ....

Pe rol se află soluţionarea cauzei penale privind pe  petentul GM, având ca obiect plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.).

Dezbaterile şi susţinerile părţilor au avut loc la termenul de judecată din data de .., fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanţa, în temeiul art. 391 alin. 1 C.p.p a stabilit pronunţarea pentru astăzi, ..., hotărând următoarele:

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei penale de faţă constată următoarele:

La data de ..., a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu, sub nr. .../1748/..., plângerea formulată de petentul GM împotriva rezoluţiei nr. ... din ... a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, menţinută prin rezoluţia nr. ... a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a intimatului OG, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 2 şi 4 Cod penal.

Prin încheierea din data de 26.04.2013 instanţa, în baza art. 2781 alin. 8 lit. c) Cod procedură penală, a admis plângerea formulată de petentul GM, a desfiinţat rezoluţia nr. ... din ... a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu (menţinută prin rezoluţia nr. ... a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu) şi a pus în mişcare acţiunea penală faţă de inculpatul OG (...) pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 2 şi 4 Cod penal.

În motivarea soluţiei adoptate judecătorul a reţinut, în esenţă, încălcarea normelor care reglementează circulaţia rutieră de către învinuitul OG, eventuala culpă a victimei în producerea accidentului rutier urmând a fi analizată şi stabilită în faţa instanţei, prin administrarea nemijlocită de probatorii în condiţii de contradictorialitate şi publicitate.

În cursul urmăririi penale s-au administrat următoarele mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la faţa locului însoţit de planşa fotografică şi schiţa locului accidentului (f. 21-36); raport de expertiză medico-legală - reexaminare nr. A1/J/467/2007 întocmit de Serviciul de Medicină Legală Ilfov (f. 37-40);  raport de expertiză medico-legală - reexaminare nr. A1/J/467/2007 întocmit de Serviciul de Medicină Legală Ilfov (f. 41-43); declaraţii parte vătămată GM (f. 44-49); declaraţii inculpat OG (f. 50, 51); cerere formulată de inculpat privind efectuarea unui supliment la raportul de expertiză (f. 54-56); bon etilotest DRAGER nr. 00531/28.07.2007, ora 14, 11 (f. 57);  buletin de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 2218/28.07.2007 (f. 58); declaraţii inculpat OG(f. 59-63); declaraţii martori OM (f. 64-68) şi OT (f. 69-71); fişa de cazier judiciar a inculpatului (f. 72); raport de expertiză criminalistică nr. 210/27.06.2011 întocmit de Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice (f. 81-85); raport de expertiză tehnică nr. 429/15.01.2008 întocmit de expert Caragea Mihai (f. 92-133); opinia separată la raportul de expertiză formulată de expertul-parte al părţii vătămate (f. 135-144); supliment la raportul de expertiză tehnică (f. 148-293); proces-verbal întocmit de lucrătorii de poliţie la data de 27.07.2007 ce atestă imposibilitatea recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei p.văt. GM întrucât acesta a fost supus de urgenţă unei intervenţii chirurgicale (f. 316); cerere constituire parte civilă a Spitalului Clinic de Recuperare Medicală “Băile Felix” Bihor însoţită de decontul de cheltuieli (f. 326-330); actele de proprietate ale autovehiculelor şi poliţa de asigurare RCA a autoturismului condus de inculpat (f. 339-353). 

Pe parcursul cercetării judecătoreşti: VOL. I: au fost depuse fişele de cazier rutier şi judiciar ale inculpatului OG (f. 84-86);

 - cererea de constituire ca parte civilă a Spitalului Clinic de Urgenţă “Bagdasar-Arseni” Bucureşti şi decontul de cheltuieli (f. 93-108, 258-271);

- au fost  audiaţi: inculpatul OG (f. 110), partea vătămată GM (f. 109, 111) şi martorii OM (f. 288), OT (f. 289), FSR (f. 290) şi LAC (f. 291);

- a fost depusă cererea de constituire ca parte civilă în procesul penal a părţii vătămate GM şi un set de înscrisuri în dovedirea pretenţiilor civile (f. 112-251);

- a fost depusă cererea de constituire ca parte civilă a Spitalului Clinic de Urgenţă “Sf. Ioan” Bucureşti şi decontul de cheltuieli (f. 273-277);

- actele de proprietate şi poliţa de asigurare obligatorie RCA ale motocicletei marca Honda (f. 283-287);

- au fost depuse acte în circumstanţiere în favoarea inculpatului (f. 294-299).

VOL. II: s-a depus fişa de cazier auto a părţii vătămate GM (f. 13, 14, 25, 26);

- s-a întocmit şi depus la dosarul cauzei un nou raport de expertiză criminalistică nr. 38/13.03.2014 efectuat de Instititutul Naţional de Expertize Criminalistice (f. 46-55);

- s-au depus rapoartele de expertiză tehnică efectuate de experţii-parte încuviinţaţi pentru inculpat şi partea vătămată (f. 61-68 – “coraport de expertiză criminalistică” întocmit de NI, expert parte încuviinţat p.văt. GM, f. 69-75 – “opinia separată” referitoare la raportul de expertiză criminalistică nr. 38/13.03.2014 elaborat de I.N.E.C. întocmit de LV, expert parte încuviinţat inculpatului OG);

- s-a depus cerere precizatoare a cererii de constituire parte civilă însoţită de un set de înscrisuri (f. 84-277);

- au fost audiaţii experţii LV (f. 284, 285), NI (f. 286, 287) şi s-a procedat la confruntarea acestora întocmindu-se în acest sens un proces-verbal (f. 288, 289);

- au fost reaudiaţi inculpatul OG (f. 290) şi persoana vătămată GM (f. 291). 

  Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de 28.07.2007, în jurul orelor 13:15, organele de poliţie au fost sesizate prin S.U.A.U. 112 cu privire la faptul că pe Şoseaua Olteniţei, pe raza oraşului Popeşti-Leordeni, judeţ Ilfov, a avut loc un accident rutier din care a rezultat vătămarea corporală a unei persoane. Deplasându-se la faţa locului s-a constatat că în accident au fost implicate autoturismul marca Dacia, cu numărul de înmatriculare ..., condus de către inculpatul OG care se deplasa pe DN 4, în interiorul localităţii Popeşti-Leordeni din direcţia Olteniţa către Bucureşti şi motocicleta marca Honda, cu numărul de înmatriculare ..., condusă în aceeaşi direcţie de către partea vătămată GM. În prezenţa martorului asistent OM, conducătorii vehiculelor implicate în accidentulu rutier au declarat că accidentul s-a produs în următoarele împrejurări: inc. OG a menţionat că în timp ce conducea autoturismul marca Dacia cu număr de înmatriculare ... pe Şoseaua Olteniţei în loc. Popeşti-Leordeni din direcţia Olteniţa către Bucureşti, când a ajuns în dreptul imobilului cu nr. ... a încercat să depăşească o căruţă, iar în momentul în care a schimbat direcţia de mers către stânga a fost lovit în spate şi lateral de motocicleta cu nr. ... care circula din spate. Partea vătămată GM a relatat că în timp ce conducea motorul marca Honda, înmatriculat cu nr. ... pe Şoseaua Olteniţei, sensul Olteniţa- Bucureşti, a intrat în coliziune cu autoturismul cu nr. ... pe care intenţiona să îl depăşească şi care nu s-a asigurat la schimbarea direcţiei de mers către stânga, tăindu-i calea. În urma accidentului a rezultat avarierea celor două vehicule implicate în coliziune şi vătămarea corporală gravă a conducătorului motocicletei, partea vătămată GM (f. 21-36, d.u.p).

Conform Raportului de expertiză medico-legală nr. A1/J/467/2007 întocmit de către Serviciul de Medicină Legală Ilfov, leziunile suferite de victimă au necesitat pentru vindecare un număr de circa 120-150 zile de îngrijiri medicale şi i-au pus viaţa în pericol (f. 41-43, d.u.p). După o reexaminare medicală, s-a stabilit că victima necesita circa 200 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, iar în prezent prezintă paraplegie posttraumatism vertebral lombar (operat) leziune neurologică completă Frankel nivel L1, cu deficienţă funcţională gravă, capacitatea de muncă şi de autoîngrijire pierdută în totalitate ceea ce se încadrează în gradul I de invaliditate şi constituie din punct de vedere medico-legal infirmitate fizică posttraumatică (f. 37-40, d.u.p).

Fiind audiată, partea vătămată GM a declarat că la data de 28.07.2007 circula pe Şoseaua Olteniţei din localitatea Popeşti-Leordeni, dinspre Olteniţa către Bucureşti, cu o viteză de aproape 60hm/h.  Când a ajuns în dreptul imobilului cu nr. ... a vrut să efectueze manevra de depăşirea a unui autoturism marca Dacia 1300, de culoare albă, după ce în prealabil mai depăşise un alt autoturism tot marca Dacia 1300, moment în care conducătorul autoturismului Dacia a virat brusc stânga pentru a depăşi un atelaj hipo (o căruţă) care se deplasa în faţa lui, iar datorită faptului că nu s-a asigurat la schimbarea direcţiei de mers, partea vătămată l-a acroşat. Iniţial s-a lovit de autoturism cu piciorul drept care era în afara oricărui element al motocicletei, iar după aceea cu carena (partea de plastic ce înfăşoară motorul). Persoana vătămată a mai menţionat că cele două autoturisme Dacia circulau cu o viteză de aprox. 50km/h, în apropiere de marginea din dreapta a drumului, iar distanţa dintre el şi autoturism îi permitea efectuarea manevrei de depăşire în condiţii de siguranţă. Poziţia autoturismului Dacia şi lăţimea mare a şoselei pe sensul de mers pe care circula nu făceau necesare alte manevre pentru efectuarea depăşirii, de altfel primul autoturism Dacia l-a depăşit în condiţii de siguranță, la o distanţă laterală corespunzătoare, însă când a ajuns în dreptul autoturismului Dacia condus de inculpat, datorită faptului că acesta a schimbat brusc direcţia de mers către stânga, fără să se asigure, a făcut ca acroşarea să se producă în apropierea axului drumului, forţând partea vătămată să intre pe contrasens şi să intre într-un gard aflat pe sensul opus de circulaţie (f. 109, vol. I, dosar fond, f. 44-49, d.u.p).

Situaţia de fapt prezentată de persoana vătămată GM este susţinută de declaraţiile martorilor OM şi OT (care circulau în primul autoturism Dacia depăşit de persoana vătămată), audiaţi în prezenta cauză, precum şi de concluziile celor două rapoarte de expertiză tehnică efectuate în cadrul I.N.E.C. Bucureşti.

Astfel martorul OM a arătat că în ziua accidentului rutier analizat circula la volanul unui autoturism marca Dacia, model 1310 înmatriculată sub nr. ..., pe bancheta din dreapta faţă era soţia sa, iar pe cea din spate două cunoştinţe, IS şi Cristina. Pe raza oraşului Popeşti-Leordeni, jud. Ilfov, în faţa sa circula “o dacie cu număr de Călăraşi la volanul căreia se afla inculpatul” (pe care l-a recunoscut în sala de judecată cu ocazia audierii). Autoturismul din faţă, s-a angajat în depăşirea căruţei fără a semnaliza schimbarea direcţiei de mers, în timp ce din spate, era deja angajat în depăşirea celor două autoturisme Dacia un motociclist (partea vătămată GM), iar când autoturismul a depăşit căruţa a lovit motocicleta cu partea lateral stânga spate a autoturismului, deviindu-i direcţia de mers. Martorul a mai menţionat că în opinia sa impactul s-a produs datorită faptului că inculpatul, aflat la volanul autoturismului Dacia, nu s-a asigurat când a efectuat manevra de depăşire a atelajului hipo, în condiţiile în care, în aceleaşi împrejurări, martorul a văzut în oglinzile retrovizoare că motociclistul venea din spate fiind deja angajat în depăşire şi a “intuit că va avea loc un accident”. Concluzionând, martorul OM, participant la trafic în momentul producerii accidentului, a arătat că atunci când a văzut motocicleta venind din spate, maşina condusă de inculpat se angajase deja în depăşire, iar inculpatul “ar fi putut să evite acest accident dacă s-ar fi asigurat la efectuarea manevrei de depăşire” (f. 288, dosar fond, f. 64-68, d.u.p).

Martora OT a declarat că în timp ce se deplasa cu autoturismul proprietate personală în loc. Popeşti-Leordeni, jud. Ilfov, circulând spre Bucureşti, a fost atenţionată de soţul său că va avea loc un accident rutier, moment în care a observat o motocicletă care i-a depăşit, iar autovehiculul care circula în faţa lor s-a angajat în depăşirea unei căruţe. Între cele două vehicule a avut loc un impact, însă nu unul foarte puternic (în opinia martorei), “numai o atingere, în urma căreia a fost deviată traiectoria motocicletei care a ricoşat în mai multe locuri” (f. 289, dosar fond, f. 69-71, d.u.p).

În cursul urmăririi penale s-a efectuat un prim raport de expertiză tehnică nr. 429/15.01.2008 întocmit de expertul CM (f. 92-133), precum şi suplimentul la raportul întocmit (f. 148-293). La efectuarea expertizei au participat şi experţii parte BA şi MI, încuviinţaţi de organele de cercetare penală celor doi conducători auto, inc. OG, respectiv persoanei vătămate GM ale cărei concluzii instanţa le va înlătura în totalitate, întrucât expertul nu ia în considerare declaraţiile martorilor în întregul lor, ci parţial, ceea ce probabil l-a determinat să reţină o situaţie de fapt neconformă cu cele reţinute în procesul verbal de cercetare la faţa locului, precum şi cu cele declarate de martorul OM, stabilind că starea de pericol a fost creată de “numitul GM care s-a angajat într-o manevră de depăşire neregulamentară”, indicâd un timp şi făcând trimitere la imaginile simulării, concluzionând că nu a respectat disp. art. 45 alin. 2 şi 49 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 şi art. 118 lit. a şi art. 121 alin. 1 din Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002.

Expertul a mai stabilit că victima putea evita accidentul dacă ar fi circulat cu viteza legală de 50 km/h şi nu ar fi trecut peste axul drumului într-o manevră riscantă de depăşire când autoturismul Dacia era la rândul său angajat în depăşirea atelajului hipo. Nu au fost constatate încălcări ale regulilor de circulaţie de către învinuitul OG, opinie menţinută şi în cuprinsul suplimentului la raportul de expertiză efectuat de către acelaşi expert desemnat.

Expertul recomandat de către partea vătămată GM, ing. MI, a opinat în sens contrar expertului desemnat de către organul judiciar, apreciind că programul  folosit în expertiza întocmită pentru simularea accidentelor VIRTUAL CRASH 2.2 nu poate preleva asupra analizei aprofundate şi ştiinţifice a materialului probator aflat la dosar cauzei, întrucât dinamica producerii accidentului depinde atât de datele introduse de expert, cât şi de interpretarea corectă a rezultatelor.

În opinia expertului recomandat de persoana vătămată GM, starea de pericol nu a fost generată de către victimă, ci de către inculpatul OG, care s-a angajat în efectuarea unei manevre de depăşire a atelajului hipo fără să se asigure şi fără a semnaliza această manevră. A mai stabilit că victima nu putea evita producerea accidentului pentru că era deja înscrisă în depăşirea celor două autovehicule care se deplasau în faţa sa.

Expertul parte a considerat că învinuitul OG a încălcat prevederile art. 45 pct. 1 şi 2 din OUG nr. 195/2002 (la efectuarea manevrei de depăşire nu s-a asigurat că vehiculele care circulă în spatele/faţa sa nu au iniţiat o asemenea manevră), iar partea vătămată GM a încălcat prevederile art. 77 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 (a încălcat linia continuă).

Având în vedere concluziile diametral opuse la care au ajuns cei doi experţi, organele de urmărire penală au dispus efectuarea unei noi expertize criminalistice în cadrul Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice Bucureşti (f. 81-85, d.u.p).

În referire la dinamica producerii accidentului, expertiza a arătat că partea vătămată GM circula cu motocicleta sa marca Honda, cu numărul de înmatriculare ... pe şos. Olteniţei din oraşul Popeşti Leordeni, în direcţia Olteniţa- Bucureşti. Concomitent, în faţa sa se deplasa în aceeaşi direcţie autoturismul marca Dacia, cu numărul de înmatriculare ..., condus de către învinuitul OG.

În apropierea imobilului cu nr. 195, partea vătămată s-a angajat în depăşirea autoturismului menţionat, pătrunzând pe contrasens. În timp ce motocicleta iniţiase manevra de depăşire a autoturismului marca Dacia, cu numărul de înmatriculare ..., învinuitul OG a virat imtempestiv stânga încercând să depăşească o căruţă care se deplasa în acelaşi sens de mers. Drept urmare, motocicleta a intrat în contact iniţial cu partea stângă spate a autoturismului şi apoi cu oglinda retrovizoare de pe aceeaşi parte, apoi a părăsit carosabilul şi s-a deplasat pe acostament, intrând în impact cu gardul unui imobil, iar partea vătămată a fost proiectată într-un copac.

Expertul a arătat că vitezele de deplasare ale celor două vehicule nu pot fi stabilite din considerente obiective, însă învinuitul OG putea preveni producerea accidentului dacă s-ar fi asigurat corespunzător imediat înaintea modificării direcţiei de deplasare a autoturismului pe care îl conducea.

S-a apreciat că nu poate fi determinată în totalitate cauza producerii accidentului, din lipsa unor date suficiente care să ateste conduita părţii vătămate GM în ceea ce priveşte viteza de deplasare a motocicletei, însă asigurarea deficitară a învinuitului OG a constituit în mod cert o cauză a producerii accidentului rutier.

În concluzie, s-a stabilit că impactul s-a produs pe banda corespunzătoare sensului de mers Olteniţa-Bucureşti, în dreptul imobilului cu nr. ..., la o distanţă de cca. 0,35 m de axul drumului. În ceea ce priveşte crearea stării de pericol, expertul a arătat că aceasta a fost determinată de modificarea direcţiei de deplasare a autoturismului spre stânga, ceea ce a condus la reducerea drastică a distanţei laterale de siguranţă dintre coridoarele de rulare ale celor două vehicule. Inculpatul OG putea preveni producerea accidentului dacă s-ar fi asigurat corespunzător imediat înaintea modificării direcţiei de deplasare a autoturismului, asigurarea deficitară a acestuia constituind în mod cert o cauză a producerii evenimentului rutier.

În cursul cercetării judecătoreşti, în şedinţa publică de judecată din data de 22.11.2013 (f. 28, 29, vol. II, dosar fond) instanţa a dispus efectuarea unei noi expertize tehnice auto de către experţi din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, încuviinţând expert parte atât pentru inculpat – ing. LV cât şi pentru persoana vătămată – ing. NI. A fost depus raportul de expertiză nr. 38/13.03.2014.

Potrivit concluziilor acestui raport de expertiză (însuşite şi de expertul parte al persoanei vătămate) în ziua de 28 iulie 2007, în jurul orelor 13,15, motocicleta marca Honda înmatriculată cu nr. ... condusă de persoana vătămată GM se deplasa pe str. Olteniţei din oraşul Popeşti-Leordeni, jud. Ilfov, din direcţia Olteniţa către Bucureşti. Ajuns în apropierea imobilului cu nr. ..., motociclistul, potrivit propriilor susţineri, după ce a depăşit un alt autoturism (cel condus de OM, s.n.), s-a angajat în depăşirea autoturismului Dacia cu număr de înmatriculare ... condus de inculpatul OG. În timp ce efectua manevra respectivă, conducătorul autoturismului Dacia s-a angajat la rândul lui în depăşirea unui vehicul hipo, condiţii în care s-a produs contactul motocicletei cu laterala stânga a autoturismului şi apoi cu oglinda retrovizoare de pe aceeaşi parte, pentru ca ulterior vehiculul pe două roţi să părăsească partea carosabilă şi să intre în impact cu gardul unui imobil, iar motociclistul să fie proiectat într-un copac aflat pe trotuar.

Expertul nu a putut stabili cu certitudine locul impactului, ci numai faptul că s-a produs în zona mediană a carosabilului, neputându-se preciza însă cu suficientă exactitate de care parte a marcajului longitudinal. De asemenea s-au stabilit drept posibile vitezele de deplasare ale celor două vehicule, respectiv pentru autoturismul Dacia 1310 cu număr de înmatriculare ... o viteză de cca. 50 km/h, iar pentru motocicleta Honda cu nr. ... o viteză de cca. 60 km/h.

S-a arătat că starea de pericol iminent pentru motociclist s-a declanşat în momentul în care autoturismul Dacia şi-a modificat direcţia de deplasare spre stânga, iar producerea evenimentului rutier s-a datorat modificării direcţiei de deplasare a autoturismului condus de numitul OG fără o prealabilă şi temeinică asigurare privind desfăşurarea traficului rutier, iar în ipoteza în care locul impactului s-a situat pe banda corespunzătoare sensului de mers Bucureşti-Olteniţa (aşadar ambii conducători ar fi depăşit marcajul longitudinal intrând pe contrasens) efectuării într-un mod necorespunzător a manevrelor de depăşire de către cei doi conducători ai vehiculelor implicate în coliziune.

Expertul criminalist autorizat din cadrul I.N.E.C. a mai precizat că “în condiţiile reţinute, coliziunea dintre cele două vehicule ar fi avut loc indiferent de mărimea vitezei de deplasare a motocicletei …care nu se află în legătură de cauzalitate cu producerea accidentului”.

Întrucât expertul parte încuviinţat în favoarea inculpatului, ing. LV, a formulat opinie separată în ceea ce priveşte dinamica accidentului rurtier susţinând că “în timp ce autoturismul Dacia 1310 se afla în paralel cu utilajul hipo, numitul GM, conducătorul motociclului Honda s-a înscris, la rândul său, în depăşirea autoturismelor conduse de numiţii OM şi OG”, iar viteza de deplasare a motocicletei era de peste 90 km/h, apreciind drept cauză a producerii evenimentului rutier nerespectarea de către conducătorul motociclului a regimului de viteză şi apoi a nerespectării prevederilor legislaţiei în vigoare referitoare la modul în care se efectuează manevrele de depăşire, respectiv neasigurarea şi nemenţinerea unei distanţe laterale corespunzătoare în raport cu vehiculul depăşit, instanţa a apreciat că este necesară audierea experţilor parte pentru lămurirea constatărilor şi concluziilor expertului, în temeiul art. 179 C.pr.pen.

Întrebat fiind despre modalitatea de stabilire a vitezei de deplasare a motocicletei (întrucât asupra vitezei de deplasare a autoturismului nu au existat contradicţii), expertul Lauric Virgil a arătat cu ocazia audierii: “Nu am stabilit-o, am estimat-o în funcţie de consecinţele accidentului, respectiv avariile autoturismelor, distanţa dintre acestea. Viteza estimată de mine pentru motocicletă este subiectivă, aşa cum am menţionat la fila 4 din raport” (f. 284 verso, vol. II, dosar fond). Întrucât expertul criminalist autorizat a calculat în baza unei formule matematice viteza de deplasare a persoanei vătămate GM (f. 50, vol. II, dosar fond), ci nu a apreciat-o subiectiv aşa cum a procedat expertul parte încuviinţat în favoarea inculpatului, ce a mai precizat cu ocazia efectuării confruntării cu expertul parte NI că “nu a considerat viteza motocicletei relevantă” (f. 288 verso, vol. II, dosar fond), instanţa va concluziona că viteza de deplasare a motociclistului, premergătoare impactului cu autoturismul condus de inculpatul OG a fost de cca. 60 km/h (59 km/h. potrivit calculelor).

Judecătoria nu va reţine nici dinamica producerii accidentului rutier descrisă de expertul parte LV, întrucât nu se coroborează cu nicio altă probă administrată în procesul penal (proces-verbal de cercetare la faţa locului, planşa fotografică, declaraţii parte vătămată şi declaraţiile martorilor, aşa cum au fost analizate mai sus) şi, mai mult, o apreciază ca fiind stabilită de expert “în favoarea” inculpatului întrucât, întrebat fiind de instanţa de judecată cum îşi explică înfundătura din partea de sus a aripii autoturismului (văzând poziţia avariilor autotursimului în planşa fotografică întocmită cu ocazia cercetării la faţa locului), expertul LV a declarat: “nu îmi explic”. 

Fiind audiat, inculpatul OG face declaraţii oscilante cu privire la locul impactului: astfel, cu ocazia declaraţiei olografe (f. 60, 61, d.u.p), acesta a arătat că în momentul când a început manevra de depăşire a atelajului hipo a virat stânga de volan fără a depăşi axul drumului, moment în care a fost lovit în partea din spate de motocicletă, mai precis în “aripa din stânga spate, uşa din spate, uşa din faţă zgâriate şi oglinda retrovizoare dată pe spate”, pentru ca spre finalul declaraţiei să arate că nu îşi poate da seama dacă a depăşit linia continuă. Ulterior, cu prilejul aducerii la cunoştinţă a învinuirii şi a cercetării judecătoreşti  (f. 52, 53, d.u.p şi f. 110, dosar fond) a afirmat că a intrat cu aprox. 20 cm. pe contrasens, acolo fiind lovit de motocicleta marca Honda condusă de partea vătămată, în timp ce se afla în paralel cu căruţa.

Judecătorul fondului consideră că declaraţia inculpatului OG data în faţa instanţei reprezintă de fapt, o “lecţie învăţată” întrucât prezintă aceeaşi modalitate de producere a accidentului rutier ca şi expertul său parte, încercând să acrediteze ideea că cel vinovat este GM care a circulat cu viteză excesivă şi nu s-a asigurat la efectuarea manevrei de depăşire. În realitate, aşa cum s-a stabilit din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cauză şi după cum declară şi inculpatul în primele declaraţii (cu ocazia cercetării la faţa locului şi a celei olografe), OG, în timp ce efectua manevra de depăşire a atelajului “hipo” a fost surprins de motocicleta care circula din spate şi care l-a lovit în aripa stânga, l-a “şters” practic, întrucât, datorită manevrei intempestive, neasigurate, motociclistul nu a avut timpul fizic necesar evitării impactului.  De altfel, declaraţiile inculpatului au fost infirmate nu numai de concluziile rapoartelor de expertiză întocmite de I.N.E.C, ci şi de către martorul OM, care a declarat că se deplasa cu autoturismul său în spatele autoturismului inculpatului la aproximativ 4 metri distanţă când a observat un motociclist care se angajase în efectuarea manevrei de depăşire atât a autoturismului său cât şi a celui condus de către învinuit, având un demaraj care permitea depăşirea ambelor vehicule.

În acelaşi timp martorul a observat că inculpatul OG a schimbat direcţia de mers, virând către stânga în încercarea de a depăşi o căruţă, fără să semnalizeze această manevră şi trecând de axul drumului cu roţile din stânga. În mod similar, martora OT, pasageră în autoturismul condus de către martorul OM, a atestat că a auzit venind din spate motocicleta condusă de către partea vătămată, apoi l-a observat pe inculpat schimbând brusc direcţia de mers fără a semnaliza această manevră.

Din probele administrate rezultă mai presus de orice îndoială rezonabilă că inculpatul OG, fără a semnaliza şi fără a se asigura corespunzător, a efectuat un viraj către stânga în încercarea de a depăşi un atelaj hipo (căruţă) care se deplasa în aceeaşi direcţie, împrejurare în care motocicleta a intrat în contact iniţial cu partea stângă spate a autoturismului şi apoi cu oglinda retrovizoare de pe aceeaşi parte, apoi a părăsit carosabilul şi s-a deplasat pe acostament, intrând în impact cu gardul unui imobil, iar partea vătămată a fost proiectată într-un copac.

*

* *

La termenul de judecată din data de 25.04.2014 instanţa, din oficiu, a pus în discuţia părţilor schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului OG, având în vedere intrarea în vigoare a noului Cod penal.

Astfel, instanţa a pus în discuţia părţilor schimbarea încadrării juridice din  infracţiunea de vătămare corporală din culpă, prev. şi ped. de art. 184 alin. 2 şi 4 C.pen. de la1969 în aceeaşi infracţiune, prev. şi ped. de art. 196 alin. 2 şi 3 C.pen. cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal.

Analizând cererea formulată din oficiu, Judecătoria apreciază că este întemeiată, din următoarele considerente:

Prin Legea nr. 286/2009 legiuitorul a adoptat noul Cod Penal al României pentru a răspunde necesităţilor practice care reclamau ajustări ale legislaţiei penale, mesajul juridic şi social al codului penal fiind întemeiat, în esenţă, pe obiectivul reformării politicii punitive a statului printr-o abordare conceptuală cuprinzând o revizuire a pedepselor şi o ordonare logică prin condensarea legislaţiei (o serie de infracţiuni din legi speciale au fost incluse în cod, unele sub formă modificată).

Potrivit Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial nr. 757 din 12 noiembrie 2012, noua legislaţie penală a intrat în vigoare la data de 01.02.2014.

În ceea ce priveşte infracţiunea de vătămare corporală din culpă, legiuitorul deşi nu a diminuat sancţiunea principală aplicată făptuitorilor, a introdus alternativ amenda penală, aspect care atrage, în mod obligatoriu, incidenţa dispoziţiilor art. 5 alin. 1 referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei.

În concluzie, raportat şi la principiul activităţii legii penale, în baza art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, Judecătoria va schimba încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului OG în actul de sesizare a instanţei din  infracţiunea de vătămare corporală din culpă, prev. şi ped. de art. 181 alin. 2 şi 4 C.pen. de la 1969 în infracţiunea de vătămare corporală din culpă, prev. şi ped. de art.  alin. 196 alin. 2 şi 3 C.pen. cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal.

*

* *

Instanţa apreciază că sub aspectul laturii obiective, fapta inculpatului OG care, la data de 28.07.2007, în jurul orelor 13:15,  în timp ce conducea autoturismul marca Dacia, cu numărul de înmatriculare … pe Şoseaua Olteniţei, pe raza oraşului Popeşti-Leordeni, judeţ Ilfov, prin nerespectarea normelor rutiere privind acordarea priorităţii de trecere vehiculelor angajate într-o manevră de depăşire şi fără a se asigura corespunzător înaintea inițierii virajului stânga pentru a depăşi un alt vehicul, a produs un accident rutier din care a rezultat vătămarea corporală gravă a părţii vătămate GM conducătorul unei motocicleta marca Honda, cu numărul de înmatriculare …, care circula regulamentar, care a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 200 de zile îngrijiri medicale, i-au pus în primejdie viaţa victimei şi constituie infirmitate fizică postraumatică, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prev. şi ped. de art. 196 alin. 2 şi 3 C.pen. 

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a comis infracţiunea din culpă.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanţa va avea în vedere criteriile prev. de art. 74 Cod penal şi anume: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite – din culpă; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită şi care priveşte integritatea corporală a unei persoane; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii – pe care instanţa îl apreciază la un nivel ridicat, prin aceea că în urma neatenţiei sale, a lipsi de diligenţă ca şi conducător auto, o persoană în vârstă de 32 de ani  a rămas paralizată; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit – nu au existat, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului –  inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal –  inculpatul a negat faptele reţinute în sarcina lui în scopul evitării răspunderii penale, nu a cooperat cu organele de urmărire penală, a încercat să-şi formuleze apărări nereale şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială – inculpatul OG are vârsta de 58 ani, este căsătorit, studii liceale, stagiul militar satisfăcut, pensionar, necunoscut cu antecedente penale.

Fiind dovedită existenţa faptei, elementele constitutive ale infracţiunii, precum şi săvârşirea acesteia de către inculpat, instanţa urmează să antreneze răspunderea penală a acestuia, apreciind că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege pentru infracţiunea săvârşită de inculpat.

Din compararea modalităţilor de executare a pedepsei reglementate de dispoziţiile Codului penal din 1969 şi noului Cod penal pentru determinarea legii penale mai favorabile, inclusiv prin analiza criteriilor prevăzute la art. 16 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 şi apreciind îndeplinite condiţiile suspendării condiţionate a executării pedepsei, instanţa constată oportună lipsa privării de libertate, dând posibilitatea inculpatului să reflecteze asupra propriului comportament raportat la relaţiile sociale pe care a înţeles să le încalce prin săvârşirea infracţiunii.

În baza art. 83 Cod penal din 1969 atrage atenţia inculpatului asupra cauzelor a căror nerespectare vor impune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În ceea ce priveşte pedepsele complementare şi accesorii, Judecătoria constată că, potrivit art. 12 alin. 1 din Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii şi complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracţiunea comisă.

În consecinţă, dacă una dintre legi a fost identificată ca fiind mai favorabilă în raport de pedeapsa principală, acea lege se va aplica şi în privinţa pedepsei complementare şi accesorii.

În prezenta cauză, prin raportare la criteriile prevăzute la art. 67 alin. 2 Cod penal (natura şi gravitatea infracţiunilor, împrejurările cauzei şi persoana infractorului) şi constatând că legiuitorul nu a prevăzut obligativitatea aplicării pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi în cazul infracţiunilor pe care a săvârşit-o inculpatul, Judecătoria nu consideră necesară aplicare pedepsei complementare pe lângă pedeapsa principală.

În lipsa aplicării pedepsei complementare, instanţa nu va aplica inculpatului nici pedepasa accesorie, potrivit art. 65 alin. 1 Cod penal.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, se constată că în termen legal au formulat pretenţii civile:

- Spitalul de Urgenţă “Bagdasar Arseni” Bucureşti a solicitat 24.657,20 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate pentru p.văt. GM în perioadele: 20.08.2007-30.10.2007, 02.11.2007-17.11.2007, 04.12.2007-21.12.2007, 26.08.2009-16.09.2009 şi 24.03.2010-26.03.2010, conform decontului de cheltuieli (filele 258-270, vol. I, dosar fond);

- Spitalul Clinic de Urgenţă “Sf. Ioan” Bucureşti a solicitat 9.165,36 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate pentru p.văt. GM în perioadele: 20.10.2008-22.10.2008, 19.02.2009-24.02.2009, 05.10.2010-07.10.2010, 19.05.2011-21.05.2011, conform decontului de cheltuieli (filele 273-277, vol. I, dosar fond);

- Spitalul Clinic de Recuperare Medicală “Băile Felix” Bihor a solicitat 1.330,00 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate pentru p.văt. GM în perioada 19.11.2007-02.12.2007, conform decontului de cheltuieli (filele 228-232, vol. I, dosar fond);

- p.văt. GM s-a constituit parte civilă în procesul penal prin cererile depuse în şedinţa de judecată din data de 11.10.2013 (f. 112-119, vol. I, dosar fond) precizată la termenul din data de 04.04.2014 (f. 84-86, vol. II, dosar fond), după cum urmează: 1.753.722,46 lei cu titlu de daune materiale, sumă compusă din: cheltuieli efectuate cu tratamente, atât în ţară cât şi în străinătate, în clinici specializate şi deplasările aferente, în cuantum de 166.631,51 lei, cheltuieli efectuate cu achiziţionarea şi modificarea unui autoturism în conformitate cu nevoile unei persoane cu dizabilităţi în cuantum de 40.829,81 lei, cheltuieli efectuate cu achiziţionarea de diverse produse speciale pentru persoanele cu dizabilităţi în cuantum de 330,82 lei, veniturile nerealizate de persoana vătămată în perioada august 2007 – martie 2014, veniturile nerealizate de către persoana vătămată în perioada aprilie 2014 – decembrie 2045, anul în care ar fi trebuit să fie pensionat pentru limită de vârstă, cheltuielile de judecată ocazionate de acest proces în cuantum de 6.100,60 lei şi 500.000 euro cu titlu de daune morale. 

Instanţa constată că în cauză sunt îndeplinite cumulativ elementele răspunderii civile delictuale (fapta ilicită a inculpatului constând în nerespectarea normelor legale de circulaţie pe drumurile publice), prejudiciile materiale suferite de părţile civile constând în efectuarea de cheltuieli pe durata spitalizării numitului GM, pentru tratament şi recuperare şi morale suferite de partea civilă GM, legătura de cauzalitate directă între fapta ilicită şi prejudicii, vinovăţia dovedită a inculpatului OG.

Partea civilă Spitalul de Urgenţă “Bagdasar Arseni” Bucureşti a dovedit că a efectuat cu titlu de daune materiale cheltuieli pe durata spitalizării părţii civile GM, în perioadele 20.08.2007-30.10.2007, 02.11.2007-17.11.2007, 04.12.2007-21.12.2007, 26.08.2009-16.09.2009 şi 24.03.2010-26.03.2010, conform decontului de cheltuieli (filele 258-270, vol. I, dosar fond)  în cuantum de 24.657,10 lei, astfel că se va dispune obligarea inculpatului OG alături de asigurătorul S.C … S.A. (în limita plafonului legal)  la plata acestei sume.

Partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă “Sf. Ioan” Bucureşti a dovedit că a efectuat cu titlu de daune materiale cheltuieli pe durata spitalizării părţii civile GM, în perioadele 20.10.2008-22.10.2008, 19.02.2009-24.02.2009, 05.10.2010-07.10.2010, 19.05.2011-21.05.2011, conform decontului de cheltuieli (filele 273-277, vol. I, dosar fond) în cuantum de 9.165,36 lei, astfel că se va dispune obligarea inculpatului OGalături de asigurătorul S.C ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A. (în limita plafonului legal)  la plata acestei sume la care se va adăuga dobânda legală de la data pronunţării prezentei hotărâri şi până la data plăţii efective (după cum s-a solicitat).

Partea civilă Spitalul Clinic de Recuperare Medicală “Băile Felix” Bihor a dovedit că a efectuat cu titlu de daune materiale cheltuieli pe durata spitalizării părţii civile GM, în perioada 19.11.2007-02.12.2007, conform decontului de cheltuieli (filele 228-232, vol. I, dosar fond) în cuantum de 1.330,00 lei, astfel că se va dispune obligarea inculpatului OG alături de asigurătorul S.C … S.A. (în limita plafonului legal)  la plata acestei sume.

În ceea ce o priveşte pe persoana vătămată GM s-a constatat că aceasta s-a constituit parte civilă cu 1.753.722,46 lei cu titlu de daune materiale, sumă compusă din: cheltuieli efectuate cu tratamente, atât în ţară cât şi în străinătate, în clinici specializate şi deplasările aferente, în cuantum de 166.631,51 lei, cheltuieli efectuate cu achiziţionarea şi modificarea unui autoturism în conformitate cu nevoile unei persoane cu dizabilităţi în cuantum de 40.829,81 lei, cheltuieli efectuate cu achiziţionarea de diverse produse speciale pentru persoanele cu dizabilităţi în cuantum de 330,82 lei, veniturile nerealizate de persoana vătămată în perioada august 2007 – martie 2014, veniturile nerealizate de către persoana vătămată în perioada aprilie 2014 – decembrie 2045, anul în care ar fi trebuit să fie pensionat pentru limită de vârstă, cheltuielile de judecată ocazionate de acest proces în cuantum de 6.100,60 lei şi 500.000 euro cu titlu de daune morale. 

Referitor la daunele materiale, se constată că partea vătămată GM a pretins de la inculpat 1.753.722,46 lei, sumă pe care instanţa o apreciază ca nefiind rezonabilă, întrucât a fost parţial dovedită.

Astfel, Judecătoria urmează a face distincţia între pretenţiile cu titlu de daune materiale şi cheltuielile făcute de partea vătămată cu ocazia prezentului proces (onorariu de avocat, experţi etc.). Din înscrisurile depuse la dosar, respectiv bonuri şi facturi fiscale, bilete de transport, extrase de cont (f. 130-157, vol. I, dosar fond şi f. 87-265, vol. II, dosar fond) reiese  că persoana vătămată a achiziţionat medicamente, obiecte medicale necesare îngrijirii postoperatorii, a efectuat plecări în străinătate pentru operaţii şi tratament medical. În valoare totală de 166.631,51 lei (calculând şi chitanţele depuse în euro la un curs valutar mediu de 4,5 lei/euro). Instanţa va avea în vedere şi declaraţiile martorei LAC (f. 291, vol. I, dosar fond) care a relatat că după accident, martora a început o campanie publică de strângere a fondurilor necesare tratamentului medical al victimei. Martora (care la momentul accidentului era prietena victimei cu care urma să se căsătorească dacă nu ar fi avut loc evenimentul) a precizat că s-au cheltuit cam 50.000 euro, reuşind astfel să ajungă la o clinică din Barcelona. Din cei 50.000 euro, 18.000 euro i-au obţinut din vânzarea unui autoturism al persoanei vătămate, în jur de 30.000 euro au fost donaţii, iar diferenţa au obţinut-o dintr-un împrumut pe care l-au făcut părinţii victimei de la o persoană apropiată familiei.

Instanţa consideră întemeiată şi cererea părţii civile de acordare a sumei de 40.829,81 lei reprezentând contravaloarea unui autoturism adaptat transportului persoanelor cu dizabilităţi locomotorii având în vedere că în urma accidentului rutier din data de 28.07.2007, p. văt. GM, în vârstă de 27 ani a rămas cu infirmitate fizică permenentă, respectiv “paraplegie posttraumatism vertebral lombar (operat) cu leziune neurologică completă Frankel A nivel L1, cu deficienţă funcţională gravă, capacitatea de muncă şi autoîngrijire pierdută în totalitate, ceea ce se încadrează în gradul I de invaliditate şi constituie din punct de vedere medico-legal infirmitate fizică posttraumatică” (f. 70, d.u.p), aşa încât acesta se deplasează cu ajutorul unui scaun cu rotile.

În ceea ce priveşte veniturile nerealizate de persoana vătămată în perioada august 2007 – martie 2014, judecătorul fondului constată că prin Decizia nr. 204.557/28.02.2008 privind acordarea pensiei de invaliditate (f. 120, vol. I, dosar fond), partea civilă GM a fost pensionat ca urmare a ivirii invalidăţii la 28.07.2007 la vîrsta de 27 ani, 6 luni şi 10 zile cu o pensie în valoare de 1.082 lei. Din copia carnetului de muncă depusă la dosar (f. 126-129, vol. I, dosar fond) reiese că persoana vătămată a fost angajată la S.C. ... S.R.L. începând cu 01.04.2006 ca analist financiar având un salariu de bază de 950 lei, fiind pensionat conform deciziei menţionate mai sus din data de 01.02.2008. Apărătorii persoanei vătămate nu au depus la dosarul cauzei înscrisuri care să ateste diferenţa dintre salariul net încasat în timpul cât a lucrat efectiv la S.C. ... S.R.L. ca analist financiar şi cel obţinut până la data pensionării – 01.02.2008, perioadă în care partea civilă s-a aflat probabil în concediu medical (plătit 100% în situaţia accidentelor de circulaţie). Anexa 5 existentă la filele 235, 236 vol. II, dosar fond, conţine un tabel întocmit de avocaţi, iar înscrisurile depuse în susţinere nu fac dovada diferenţei de venituri încasate de partea vătămată în perioada spitalizărilor (sunt taloane de pensie, acte medicale, simulări de plată a salariului), astfel încât instanţa va respinge acest capăt de cerere ca nedovedit.

Referitor la veniturile nerealizate de către persoana vătămată GM în perioada aprilie 2014 – decembrie 2045, anul în care ar fi trebuit să fie pensionat pentru limită de vârstă instanţa urmează să o respingă, apreciind că suma solicitată nu are un caracter cert, nefiind sigur atât în privinţa existenţei, cât şi a posibilităţii de evaluare. Judecătoria apreciază că solicitarea părţii civile de a primi veniturile nerealizate în ideea că va ieşi la pensie pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare, reprezintă un prejudiciu eventual, care este lipsit de certitudine. Împrejurare invocată de partea civilă, respectiv vârstă pe care este posibil să o atingă partea vătămată pentru a ieşi la pensie, reprezintă o simplă eventualitate, care nu poate justifica acordarea actuală a despăgubirilor, o astfel de cerere o va putea reitera, eventual, la împlinirea vârstei legale de pensionare.

Mai mult, hotărârile pronunţate în materia despăgubirilor nu constituie, de regulă, autoritate de lucru judecat, în sensul că este posibilă, în anumite condiţii o ulterioară reexaminare a despăgubirilor acordate, principiul că despăgubirile acordate pentru acoperirea prejudiciilor rezultate din vătămarea sănătăţii ori a integrităţii corporale urmăresc să asigure repararea integrală a prejudiciilor suferite.

În consecinţă, instanţa va acorda părţii civile GM suma de 207.791,14 lei reprezentând daune materiale, respectiv cheltuieli efectuate cu tratamente, atât în ţară cât şi în străinătate, în clinici specializate şi deplasările aferente, în cuantum de 166.631,51 lei, cheltuieli efectuate cu achiziţionarea şi modificarea unui autoturism în conformitate cu nevoile unei persoane cu dizabilităţi în cuantum de 40.829,81 lei, cheltuieli efectuate cu achiziţionarea de diverse produse speciale pentru persoanele cu dizabilităţi în cuantum de 330,82 lei.

Sub aspectul daunelor morale în cuantum de 500.000 euro, Judecătoria va admite în parte cererea p.civ. GM şi va fi obliga inc. OG la plata sumei de 150.000 euro. Instanţa reţine că prin natura lor, leziunile suferite de partea civilă cauzează nu doar suferinţe fizice, ci şi suferinţe psihice, inerente traumatismelor produse prin accidentul rutier şi determinate şi de imposibilitatea părţii civile de a-şi desfăşura în mod obişnuit activităţile cotidiene, trauma psihică provocată de imposibilitatea de a se deplasa normal, ci numai cu ajutorul scaunului cu rotile de va vârsta de 27 de ani, infirmitatea fizică permenentă privând-o pe aceasta pe tot parcursul vieţii sale de posbilitatea de a duce un trai normal, aspecte relatate şi de martorii audiaţi în cauză FSR şi LAC (f. 290, 291, vol. I, dosar fond) care au învederat instanţei că partea vătămată “a suferit enorm, avea coşmaruri, nu putea să doarmă din cauza durerilor”, accidentul de circulaţie “schimbându-le viaţa” atât persoanei vătămate cât şi martorei LAC cu care urma să se căsătorească: “am luptat împreună timp de un an prin spitale, centre de recuperare, în străinătate”, “nu ne-am căsătorit din cauza acestui accident rutier”, daunele acordate fiind şi o alinare a suferinţelor îndurate. 

În temeiul contractului de răspundere civilă obligatorie din data de 08.02.2007 şi a art. 55 din Legea nr. 136/1995, asigurătorul S.C. … S.A.  va fi şi el obligat la plata aceloraşi sume, reprezentând despăgubiri civile, ca şi inculpatul OG în limita plafonului de asigurare stabilit prin Ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor pentru părţile civile Spitalul de Urgenţă Bagdasar Arseni” Bucureşti,  Spitalul Clinic de Urgenţă “Sf. Ioan” Bucureşti, Spitalul Clinic de Recuperare Medicală “Băile Felix” Bihor şi GM.

Judecătoria reţine că prev art 54 alin 2 din Legea nr 136/1995, în varianta în vigoare la data producerii accidentului conform cărora « În cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de autovehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligaţiei acestuia, stabilită în prezentul capitol, cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienţi forţaţi » se aplică doar în situaţia unui proces civil, deoarece acţiunea civilă alăturată procesului penal prezintă anumite particularităţi în sensul că potrivit art 15 alin. 1 C.pr.pen constituirea de parte civilă se poate face doar împotriva inculpatului şi a părţii responsabile civilmente ; întrucât potrivit art. 24 alin. 3 C.pr.pen partea responsabilă civilmente răspunde pentru fapta altei persoane  pentru întreaga pagubă, în timp ce asigurătorul despăgubeşte în limitele contractului de asigurare sau ale legii, in condiţiile în care nici contractul de asigurare şi nici Legea nr. 136/2005 nu prevăd o solidaritate pasivă, ca excepţie de la regula de drept comun a divizibilităţii datoriei, se va dispune obligarea asigurătorului alături de inculpat, rolul asigurătorului fiind tocmai acela de a despăgubi victima unui accident rutier.

În baza art. 276 alin. 1 Cod procedură penală va obliga inculpatul OG la plata sumei de 1798 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de partea civilă GM.

În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală va obliga inculpatul OG la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de statul român.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

În baza art. 386 alin. 1 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului OG prin încheierea din data de … din infracţiunea de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 2 şi alin. 4 C.pen. de la 1969 în infracţiunea de vătămare corporală din culpă prev. de art. 196 alin. 2 şi alin. 3 Cod penal cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal.

În baza art. 196 alin. 2 şi alin. 3 Cod penal cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal condamnă inculpatul OG  la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

În baza art. 81 Cod penal din 1969  cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal şi art. 16 alin. 2 din Legea nr. 187/2012, dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 (doi) ani închisoare pe o durată de 4 (patru) ani, reprezentând termen de încercare stabilit potrivit art. 82 Cod penal din 1969.

Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor prev. de art. 83 C.pen. din 1969 a căror nerespectare determină revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În baza 397 alin. 1 raportat la art. 25 alin. 1 Cod procedură penală, coroborat cu art. 1357 şi urm. Cod civil:

Admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă GM şi obligă inculpatul OG la plata către această parte de despăgubiri civile în cuantumul sumelor de 207.791,14 lei cu titlu de daune materiale şi 150.000 euro cu titlu de daune morale.

Admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă “Sf. Ioan” Bucureşti şi obligă inculpatul OG la plata către această parte de despăgubiri civile în cuantumul sumei de 9.165,36 lei cu titlu de daune materiale.

Admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă “Sf. Ioan” Bucureşti şi obligă inculpatul OG la plata către această parte de despăgubiri civile în cuantumul sumei de 9.165,36 lei cu titlu de daune materiale la care se adaugă dobânda legală de la data pronunţării prezentei hotărâri şi până la data plăţii efective.

Admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă “Bagdasar Arseni” Bucureşti şi obligă inculpatul OG la plata către această parte de despăgubiri civile în cuantumul sumei de 24.657,10 lei cu titlu de daune materiale. 

Admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic de Recuperare Medicală “Băile Felix” Bihor şi obligă inculpatul OG la plata către această parte de despăgubiri civile în cuantumul sumei de 1.330,00 lei cu titlu de daune materiale.

În baza art. 50 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 şi art. 55 alin. 1 din Legea nr. 136/1995, astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 22 din OUG nr. 61/2005, obligă asigurătorul S.C. ... S.A. la plata acestor sume datorate de către asiguratul său, inculpatul OG către părţile civile GM, Spitalul Clinic de Urgenţă “Sf. Ioan” Bucureşti,  Spitalul Clinic de Urgenţă “Bagdasar Arseni” Bucureşti şi Spitalul Clinic de Recuperare Medicală “Băile Felix” Bihor, în limita plafonului legal.

În baza art. 276 alin. 1 Cod procedură penală obligă inculpatul OG la plata sumei de 1798 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de partea civilă GM.

În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală obligă inculpatul OG la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de statul român.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare pentru toate părţile şi pentru S.C. ... S.A..

Pronunţată în sedinţă publică, astăzi, ….

PREŞEDINTE GREFIER

Domenii speta

Spete similare