Revendicare imobiliară

Asupra cauzei  civile de faţă ; 

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul instanţei la data de 18.10.2013 sub nr. 695/181/2013, reclamanţii C. V. şi C. E.au solicitat , în contradictoriu cu pârâta P. M. ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată pârâta să lase reclamanţilor în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul în suprafaţă de 1188 mp situat în intravilanul localităţii, în punctul numit „Peste drum de biserică”, având categoria de folosinţă fâneţe cu următorii vecini: la Nord-DN67D, la Sud –Pârâul Brebina, la est-B. I., la Vest-Ş. I..

În motivarea acţiunii au susţinut reclamanţii că în anul 2011 pârâta a ocupat din terenul arătat anterior o suprafaţă de aproximativ 10 m pe latura dinspre DN67D şi, deşi au purtat discuţii cu aceasta în sensul de a le respecta dreptul de proprietate, aceasta a nesocotit dreptul de proprietate al reclamanţilor.

A arătat în continuare reclamanţii că  au cumpărat terenul revendicat potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr. 164/1997 de la numita P. A., fiind menţionat la punct 2 din contract, plătind impozit pentru acest teren la Primăria oraşului Baia de Aramă, avându-l înscris la poziţia de rol nr. 10.

În drept, reclamanţii şi-au întemeiat cererea pe disp. art. 563 şi urm. din Codul civil.

În dovedirea cererii au depus la dosar contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere, autentificat sub nr. 164 din 31.01.1997, adeverinţa nr. 2267/01.04.2013 emisă de Primăria oraşului Baia de Aramă, şi au solicitat încuviinţarea probei cu interogatoriul pârâtei, probei testimoniale cu martorii  Cr. A. V. şi P. C.precum şi efectuarea unei expertize  topografice-cadastru.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 254,48 lei .

Pârâta P.M. a formulat întâmpinare arătând că  în punctul „Peste drum de biserică” deţine o suprafaţă de teren învecinându-se cu terenul proprietatea reclamanţilor în partea de miazăzi şi miazănoapte, astfel cum rezultă din sentinţa civilă nr.411/1998 pronunţată de Judecătoria Baia de Aramă.

A susţinut pârâta că pe latura dinspre DN67D se învecinează cu numitul M. M., iar între terenul proprietatea reclamanţilor şi terenul său s-a aflat  proprietatea numitului M. M. pe care pârâta a dobândit-o în urma unei convenţii încheiată cu acesta. Pe această latură, susţine pârâta că se află un gard provizoriu care a fost amplasat de comun acord cu reclamanţii, iar dacă aceştia apreciază că  acest gard nu este amplasat corect este de acord să îl retragă şi să îl construiască reclamanţii.

În apărare pârâta a depus la dosar sentinţa civilă nr.411 din 24.06.1998, pronunţată de Judecătoria Baia de Aramă în dosarul nr. 425/1998, un plan de situaţie, copia sentinţei civile nr. 240/18.05.2001 pronunţată de Judecătoria Baia de Aramă în dosarul nr. 375/2001.

În instanţă, a fost audiaţi martor C.A. V. iar matrotul P. C.a fost înlăturat de la audiere fiind rudă în gard oprit cu reclamanta.

La dosar s-a înaintat raportul de expertiză întocmit de expertul tehnic judiciar B. .

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată şi reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr.411/24.06.1998 pronunţată  în dosarul nr.425/1998 Judecătoria Baia de Aramă a admis acţiunea civilă formulată de P.M. în contradictoriu cu B. I.şi s-a constatat că P. a cumpărat de la B. I. un teren  fâneţe în suprafaţă de 0,38 ha situat pe raza satului Titerleşti, în locul numit „La râu” şi „ La biserică” cu vecinii  R- C.I. şi T. D., MZ-P. A. şi râul Brebina, A-P. A. şi MN-M. M.., precum şi un teren în suprafaţă de 0,68 ha fâneţe situat în locul numit „Pe deal la conac” cu vecinii R-pădurea, MZ- T.. E., MN- P.A., A-C. I..

Prin contractul de vânzare-cumpărare cu clauza întreţinerii, autentificat sub nr.164/31.01.1997 de Biroul notarului Public Ş. I., numita P. A., a vândut 1188 m.p. având categoria de folosinţă fâneţe cu vecinii: E-B. I., V-Ş. I., S- pârâul B., N- DN670 .

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii C. V. şi C. E. au solicitat , în contradictoriu cu pârâta P. M. ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată pârâta să lase reclamantului în deplină proprietate şi paşnică posesie terenul în suprafaţă de 1188 mp situat în intravilanul localităţii, în punctul numit „Peste drum de biserică”, având categoria de folosinţă fâneţe cu următorii vecini: la Nord-DN67D, la Sud –Pârâul Brebina, la est-B. I., la Vest-Ş. I..

Potrivit art.563 Cod civil „Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deţine fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul. Dreptul la acţiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepţia cazurilor în care prin lege se dispune altfel. Dreptul de proprietate dobândit cu bună-credinţă, în condiţiile legii, este pe deplin recunoscut. Hotărârea judecătorească prin care s-a admis acţiunea în revendicare este opozabilă şi poate fi executată şi împotriva terţului dobânditor, în condiţiile Codului de procedură civilă”.

Astfel, acţiunea în revendicare este o acţiune reală, petitorie, prin care proprietarul care a pierdut posesia lucrului cere recunoaşterea dreptului de proprietate asupra lucrului şi restituirea acestuia de la acela la care se găseşte, fiind astfel, acţiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar.

Potrivit regulii „actori incubit probatio”, înscrisă în dispoziţiile art. 249 din C.p.c. cel ce face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească.

Rezultă că pentru ca acţiunea în revendicare să fie admisibilă, reclamantul trebuie să facă dovada că este proprietarul bunului revendicat, iar pârâtul îi nesocoteşte dreptul, prin exercitarea asupra acestuia a unei posesii nelegitime.

În ceea ce priveşte dovada dreptului de proprietate a ternului revendicat instanţa reţine că reclamanţii prin contractul de vânzare-cumpărare cu clauza întreţinerii, autentificat sub nr.164/31.01.1997 de Biroul notarului Public Ş. I., aflat la fila 3 dosar, au dobândit dreptul de proprietate de la numita Paulescu Ana, asupra unui teren  în suprafaţă de 1188 m.p. având categoria de folosinţă fâneţe cu vecinii: E –B. I., V-Ş. I., S- pârâul B., N- DN670.

În ceea ce priveşte faptul ocupării, instanţa reţine că din declaraţia martorei de la fila 41 dosar, rezultă că între terenul reclamanţilor şi terenul pârâtei sunt pietre şi jugastru, iar pârâta a îngrădit o suprafaţă din terenul reclamanţilor.

Declaraţia martorei audiată se coroborează cu raportul de expertiză întocmit în cauză în sensul că, în raportul de expertiză efectuată în cauză se menţionează că pârâta a ocupat din terenul reclamanţilor o suprafaţă de 15 mp. prin construirea unui grad, gard care nu mai există dar au rămas la faţa locului gropile stâlpilor de gard.

Astfel, instanţa apreciază că, din probele administrate rezultă în mod indubitabil că pârâta a ocupat o suprafață de 15 mp. din terenul reclamanţilor şi pe cale de consecinţă va admite în parte acţiunea formulată de reclamanţii  C. V. şi C. E., în contradictoriu cu pârâta Pleşu Maria şi va obliga pârâta să lase reclamanţilor în deplină proprietate şi folosinţă suprafaţa de 15 m.p. teren situat în intravilanul oraşului Baia de Aramă, sat Titerleşti, în pct. "Peste Drum de Biserică" identificat în schiţa anexa a raportului de expertiză de la fila 65, pe conturul A-B-8-9.

Având în vedere că acţiunea reclamanţilor urmează să fie admisă în parte şi având în vedere dispoziţiile art. 453 alin. 2 C.p.c. instanţa urmează să oblige pârâta să plătească reclamanţilor  suma de 508 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare