Drept civil – partaj bunuri comune

JUDECĂTORIA CĂLĂRAŞI

DREPT CIVIL – PARTAJ BUNURI COMUNE

Sentinţa civilă nr. 3092/31.10.2014

Prin cererea introdusă la această instanţă la data de 17.08.2013 şi înregistrată sub nr. 4884/202,reclamanta G. S, a chemat în judecată pe pârâtul G. O. , solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se dispună partajarea în cote de 1/2 a bunurilor realizate în timpul căsătoriei, să fie obligat să-i restituie bunurile personale, precum şi cheltuielile de judecată ocazionate de acest proces.

În motivarea cererii sale reclamanta a arătat că s-a căsătorit cu paratul în anul 1986, după doi ani de zile de concubinaj notoriu, iar la data de 10 iunie 2012 a fost alungată din domiciliul comun, în prezent aflându-se în divorţ, ce formează obiectul

dosarului nr al Judecătoriei Călăraşi.

Mai arată că, în timpul convieţuirii lor, prin efort comun si contribuţie egală, la imobilul proprietatea pârâtului au făcut următoarele îmbunătăţiri: au turnat beton în 5 camere, au pus rigips în trei camere, au tencuit imobilul în exterior, au gletuit camerele prin interior şi le-au zugrăvit cu vopsea lavabilă, au învelit imobilul de două ori, prima data cu olană şi a doua oară cu tabla, au pus cinci geamuri de termopan şi 2 uşi, au făcut gard la stradă din fier- 16 ml,au pus 60 ml gard plasă cu 5 placi de gard si 6 m gard tablă în curte, au construit un beci si o bucătărie de vară deasupra beciului, au construit anexe gospodăreşti,respectiv  cote păsări, coteţ porc, adăpost oi, grajd pentru vacă si cal, porumbar, hambar, solar, cămin turnat din beton şi WC din tablă cu plasă si olană.

A solicitat ca aceste îmbunătăţiri să-i fie atribuite pârâtului , iar acesta să-i plătească 1/2 din contravaloarea lor.

Totodată a mai menţionat că în domiciliul comun au rămas şi următoarele bunuri dobândite prin contribuţie egală , în timpul căsătoriei , respectiv : un aragaz cu 2 butelii, doua frigidere, trei saltele, doua dormeze, o pilotă , un TV , 2 telefoane, un aparat  de măsurat tensiunea, 4 covoare, 4 lenjerii pat, 5 seturi ceşti, 3 seturi pahare, 1 filtru cafea, 1 storcător, un aparat de ceai, un apometru, un cablu TV , un grilaj cimitir, 3 cruci, 50 raţe, 80 găini, 20 curci, 50 duble grâu, 10 duble mazăre, 10 duble porumb, 5 butoaie  de tablă, un cazan inox pentru ţuică, o remorcă si jumătate din lemne tăiate, un val de carton, un val de sârmă, 80  l ţuică, un apometru butoi, un furtun de 30 ml, cablu TV cu scăriţa, 4 plăpumi, 6 găleţi tablă, 2 cădiţe, 12 forme pâine, 5 tăvi rotunde pentru copt, 4 ligheane plastic, 3 ceaune, suma de 6000 lei rămasă în casă.

A mai învederat că au mai avut şi bani la CEC, pe care însă i-au ridicat în timpul căsătoriei,respectiv suma de  12.200 lei pe numele pârâtului şi  suma de 11.200 lei pe numele ei, solicitând partajarea tuturor bunurilor şi a banilor, în cote egale.

A mai arătat că tot în domiciliul pârâtului se află o serie de bunuri personale, pe care  solicită ca acesta să i le restituie, respectiv:o canapea, un frigider, o saltea lâna,o ladă de lucruri, o cratiţă tuci, jaluzele, perdele, galerii, val de preşuri ţesute, 2 fiare de călcat şi 3 tablouri pictate.

A mai solicitat ca pârâtul să-i restituie şi suprafaţa de 1,3 ha reconstituită  lui, conform legii 18/1991, însă  în baza calităţii ei  de fost membru CAP.

În drept a invocat prev. art. 357 Cod civil. 

În dovedirea cererii sale a înţeles să se folosească de proba cu înscrisuri, interogatoriu, martori şi expertize,depunând în acest sens la dosarul cauzei copii de pe următoarele: sentinţa civilă nr. 2621/02.08.2012 a Judecătoriei Călăraşi din care rezultă desfacerea căsătoriei părţilor ,cartea sa de identitate, cupon de pensie, adeverinţa nr. emisă de Primăria com. Jegălia , din care rezultă că în perioada 1962-1990 a lucrat la CAP, contractul de credit al lui G. P., situaţia conturilor deţinute la data de 26.10.2011, respectiv 28.03.2012, titlul de proprietate nr. emis de CJSDPAT Călăraşi, sentinţa civilă nr. 633/20.02.2013,  carnetele de economii .

Cererea a fost legal timbrată.

Pârâtul, în termen legal, a depus întâmpinare – cerere reconvenţională prin care  solicită  admiterea în parte a cererii formulate de reclamantă , a se constata  că la dobândirea bunurilor comune a avut  o contribuţie majoritară, de 80%, în timp ce a ei a fost de doar 20%, precum şi  a se aduce  la masa partajabilă suma de 19.490,46 lei reprezentând depozit bancar constituit pe numele ei la Banca Cooperatistă Record Călăraşi, Agenţia Jegălia.

În motivare, cu privire la îmbunătăţirile aduse imobilului, proprietatea sa, solicitate de reclamantă, a arătat că: imobilul a fost tencuit înainte de căsătoria sa cu ea, că au turnat doar beton în cinci camere,că au gletuit o singură cameră, respectiv un dormitor, pe care l-au dat şi cu lavabil, iar în anul 2010 au învelit imobilul cu tablă, au pus două plafoane din rigips în două camere, respectiv în dormitorul comun şi în camera de la stradă, în anul 2009, au pus geamuri termopan la prima,  a doua şi a treia cameră de la stradă şi două uşi din termopan, una la bucătărie şi alta între dormitoare.

A mai precizat că, fiul său din prima căsătorie, G. P., care a locuit împreună cu ei până la data decesului, respectiv 13 iulie 2008, a pus, cu banii lui, geamuri termopan la unul din dormitoare, respectiv la camera lui  şi la bucătărie în anul 2007.

A mai arătat că  beciul este din anul 1986 , gardul de la stradă  este din perioada  1987 – 1988, construite de fiii săi din banii lor, ca de altfel şi cele  trei coteţe de porci, adăpostul pentru oi, grajdul pentru vacă, întrucât la acea dată aceştia lucrau, iar  în perioada 1984 - 1992,ei au locuit în imobilul proprietatea reclamantei, din comuna Jegălia, judeţul Călăraşi. A mai arătat că, hambarul a fost edificat în anul 1997,  iar solarul, în anul 2008, de fiul său G. P.,iar bucătăria de vară, WC- ul, porumbarul  au fost edificate de el şi prima sa soţie, care a decedat.

Cu privire la bunurile mobile a precizat  următoarele: o butelie a fost a

lui,achiziţionată cu prima soţie,iar cea de-a doua butelie a fost a fiului său

G. P.,fiind luată de reclamanta şi dusă în domiciliul ei atunci când a părăsit domiciliul comun, un frigider marca Polar şi o combină frigorifică marca Zanussi au fost cumpărate de la fiul ei, fiind folosite, cele două dormeze sunt în fapt două paturi din scândură, pe care sunt puse direct saltelele, nu există două telefoane,  ci doar unul singur care era al său şi pe care l-a luat tot ea, când a plecat din casă, există un singur covor subţire, restul sunt din iută şi erau în casă  dinainte de căsătoria cu reclamanta, o plapumă a luat-o ea când a plecat de acasă, iar trei sunt în casă, există 6 forme de pâine, 2 tăvi rotunde pentru copt, 3 ligheane din plastic şi un ceaun, nu există seturi de lenjerii de pat, ci numai cearceafuri diferite, de asemenea nu  sunt seturi de ceşti şi pahare, ci doar piese dispersate, filtru  de cafea nu mai există întrucât a fost stricat,  nu există storcător şi aparat de ceai  , există apometrul la pompă, nu există cazan de inox pentru ţuică, nu există niciun cămin turnat din beton , nu există nici un val din carton şi de sârmă, grilajul la cimitir a fost făcut de fiul său G. D. pentru fratele lui G. P., iar din cele trei cruci una este a reclamantei, există 8 raţe, 12 găini, iar curci nu au crescut niciodată.

Cu privire la suma de 6000 lei,a  precizat că aceasta a fost luată de reclamantă când a plecat din casă, că aceasta nu a adus jaluzele, perdele şi galerii când a venit in

imobil, iar terenul în suprafaţă de l,3 ha este reconstituit pe numele său.

 A mai adăugat că din bunurile personale ale reclamantei nu există frigiderul, canapeaua este bun comun şi a fost cumpărată de la fiul ei, cratiţa este din aluminiu şi este bun comun, fiarele de călcat sunt bunuri comune, nu există o ladă de lucruri, salteaua din lână, iar cele două tablouri sunt bunuri comune.

A mai precizat că, atunci când a plecat din domiciliu, reclamanta a luat o parte din bunuri, acte şi bani.

Cu privire la cota sa de contribuţie majoritară a învederat  că el a avut permanent venituri substanţiale atât din muncă, cât şi din pensie,  s-a ocupat şi de creşterea animalelor, care au fost vândute când s-a îmbolnăvit , pe când reclamanta nu a avut nici un venit .

A mai învederat că au avut un depozit în sumă de 19.490,46 lei, constituit pe numele reclamantei la Banca Cooperatistă Record Călăraşi - Agenţia Jegălia,desfiinţat de aceasta  în data de 31.01.2011,însă banii nu au fost cheltuiţi în interesul căsniciei, motiv pentru care solicită aducerea lor la masa partajabilă.

În dovedire a propus proba cu înscrisuri,  interogatoriu, martori .

A depus la dosarul cauzei, în copie, următoarele acte: titlul de proprietate  nr. emis de CJSDPAT Călăraşi, o serie de foi de depunere numerar pe numele reclamantei la Banca Cooperatistă Record Călăraşi - Agenţia Jegălia, dovada achiziţionării buteliei Shell Gas, contractul de cablu TV,  copie de pe carnetul sau de muncă şi decizia nr. eliberată de CJP Călăraşi, cupoane de  pensii, adeverinţa nr. emisă de Soc. Agr. Valea  Rusului, extras de cont pe numele reclamantei din data de 30.08.2011, certificat de încadrare în grad de handicap.

În drept a invocat prev. art.115 - 119 C.proc.civ.

Cererea a fost legal timbrată.

La termenul din data de 29.10.2012 pârâtul şi-a completat cererea solicitând aducerea la masa partajabilă a sumei de 6000 lei , reprezentând depozit bancar constituit pe numele reclamantei la Banca Cooperatistă Record Călăraşi - Agenţia Jegălia, precum şi obligarea acesteia de a-i restitui o butelie de aragaz SHELL GAS, un telefon mobil,titlul de proprietate nr. 42477/1996, cartea de muncă a sa şi a fiului său G. P., precum şi cantitatea de 910 kg grâu ridicat de pe suprafaţa de 1,3 ha teren, aflată în proprietatea sa.

În termen legal, reclamanta a formulat întâmpinare la cererea reconvenţională, solicitând respingerea  acesteia.

A arătat că susţinerile pârâtului nu sunt reale , că toate îmbunătăţirile la imobilul proprietatea pârâtului au fost făcute  prin munca lor, că tot din banii comuni  au făcut nuntă pentru unul din fiii acestuia,botezul pentru unul dintre nepoţi,că l-au susţinut financiar şi pe fiul decedat al acestuia G. P.,care a lucrat doar pînă în anul 1989 , iar apoi s-a mutat cu ei,întrucât avea împrumuturi şi nu putea să le mai achite .A mai adăugat că toate bunurile mobile indicate în acţiune au rămas în acţiune au rămas în  domiciliul pârâtului, ca de altfel şi păsările şi suma de 6000 lei şi că a luat cu ea , când a plecat doar libretul CEC cu suma de 11500 lei, precum şi o geantă în care avea hainele de înmormântare. A mai adăugat că şi contribuţia lor la dobândirea bunurilor comune ,precum şi la edificarea îmbunătăţirilor la imobilul pârâtului, a fost egală întrucât a avut şi ea o pensie de 500 lei lunar, a lucrat în gospodărie la solar, la creşterea animalelor, a păsărilor,iar în ultimii 7 ani  s-a îngrijit în exclusivitate de toată gospodăria , dar şi de pârât,în condiţiile în care acesta s-a îmbolnăvit grav.

 În drept a invocat prev. art. 115 - 119 C.proc.civ.

La cererea instanţei Banca Cooperatistă Record Călăraşi - Agenţia Jegălia a comunicat cu adresele nr. din 7.11.2012  ( fila 93 ), respectiv nr. din 19.11.2012 ( fila 112-116) , situaţia conturilor deţinute de părţi .

Instanţa a încuviinţat probele cu acte,martori, interogatorii şi expertize imobiliară,mobiliară şi zoo, solicitate de părţi.

Prin raportul de expertiză tehnică imobiliară  ( filele 120-133) s-a stabilit că valoarea actuală de circulaţie a îmbunătăţirilor şi extinderilor efectuate de părţi la imobilul pârâtului este  în sumă totală de 22655 lei .

Prin raportul de expertiză mobiliară  (filele 141-148) s-a stabilit că valoarea actuală de circulaţie a bunurilor mobile comune este de 6877,40 lei,iar a celor personale  ale reclamantei este în sumă de 1462,50 lei .

Prin raportul de expertiză tehnică zoo  ( filele 154-156) s-a stabilit că valoarea actuală de circulaţie a păsărilor indicate în acţiune este de 4.115 lei.

Părţile au achiesat la concluziile rapoartelor de expertiză imobiliară şi zoo , neformulând obiecţiuni la ele,însă,s-a solicitat suplimentarea raportului de expertiză mobiliară, întrucât s-a omis evaluarea unora dintre ele,instanţa încuviinţând  solicitarea.

S-a depus şi suplimentul la raportul de expertiză mobiliară ( filele 184-187 ), părţile achiesând şi la concluziile acestuia.

La termenul din data de 14.01.2013 s-a admis cererea reclamantei şi s-a dispus suspendarea judecării cauzei, conform art. 244 al. 1 pct. 1 C.p.c pînă la soluţionarea irevocabilă a dosarului nr. 37/202/2012 al Judecătoriei Călăraşi, ce avea ca obiect anularea titlului de proprietate nr. emis pe numele  pârâtului, apreciindu-se că  soluţionarea prezentei cauze depinde de soluţionarea acestuia.

La data de 22.04.2013 instanţa a admis cererea de repunere pe rol a cauzei, conform art. 245 C.p.c, formulată de reclamantă, faţă de faptul  că dosarul nr. 37/202/2012  al Judecătoriei Călăraşi, a fost  soluţionat prin SC nr. 633 din  20.02.2013 a Judecătoriei Călăraşi , rămasă irevocabilă.

La acelaşi termen , reclamanta a renunţat la  aducerea la masa partajabilă a cablului TV cu scăriţă.

La termenul din data de 17.06.2013 pârâtul a administrat proba cu interogatoriul reclamantei şi a fost interogat  şi pârâtul pe îmbunătăţirile aduse imobilului şi pe bunurile comune.

El a recunsocut că au turnat beton în 5 camere, că au pus rigips doar în 2 camere şi au gletuit o cameră (cum de altfel recunoaşte şi reclamanta), că au tencuit doar fața exterioară a imobilului, că au zugrăvit cu vopsea lavabilă doar camera pe care au gletuit-o, că au învelit cu olană și tablă doar o parte din imobil, că au schimbat doar 3 geamuri, că au făcut gard la stradă din fier 16 ml și gard din plasă, că au construit bucătăria de vară,un porumbar, un hambar și un WC din tablă, dar nu recunoaște beciul, anexele gospodărești, cotețul de porc, adăpostul de oi, grajdul pentru cal și solarul, precizând că acestea existau anterior căsătoriei cu reclamanta. 

Nu recunoaşte că au avut 2 butelii, 2 dormeze, un aparat tensiune, 4 covoare, 4 lenjerii de pat, 5 seturi cești, un storcător de fructe, aparat de ceai, apometru, o cruce din cele trei precizate de reclamantă,curci, 50 duble de grâu, 10 duble mazăre, 10 duble porumb, 1/2 remorcă lemne, un val de  sârmă, 6 găleți de tablă, 12 forme de pâine, 5 tăvi de copt, 3 ceaune.

Totodată reclamanta a mai renunţat la aducerea la masa partajabilă  a apometrului butoi .

Martora V. C., audiată la propunerea reclamantei, a arătat că este vecină cu părţile din anul 1990,  cunoscându-i foarte bine şi ştie că în timpul căsătoriei părţile au făcut o serie de îmbunătăţiri la imobilul pârâtului, construit cu prima soţie, în sensul că au tencuit imobilul pe exterior, au construit un beci şi o bucătărie de vară, anexe gospodăreşti, adică coteţe de păsări, de porci, cal, etc., gard de fier la stradă, iar în curte, din lemn şi plasă, că l-au învelit iniţial cu plăci azbociment, iar in urmă cu 5-6 ani cu tablă, că au schimbat  2 uşi termopan, 5 geamuri termopan,că  au turnat şapă în 2 camere, că au gletuit 2 camere.Ea a mai precizat că, din câte îşi aminteşte, singura care a lucrat la CAP a fost reclamanta pentru că pârâtul a avut serviciu în altă parte,că părţile s-au gospodărit singure până s-a îmbolnăvit pârâtul, că au avut animale, păsări şi că amândoi  primeau pensie. A mai adăugat că fiul pârâtului G. A. a avut o perioadă în care nu a vorbit cu tatăl său, din cauza reclamantei, pe care nu a suportat-o niciodată,că părţile au mai făcut împreună şi un solar. A mai învederat că, la câteva zile după votarea din iulie 2012 ,s-a întâlnit cu reclamanta care fusese dată  afară de pârât şi că  în prezenta poliţiei aceasta a luat câteva lucruri personale, respectiv 2 fuste, lenjerie intimă , o pătură şi un set pe care-l cumpărase pentru înmormântare, restul lucrurilor rămânând în imobil. A mai adăugat că  toată  discuţia dintre părţi a pornit de la bani, respectiv de la 6000 lei, pe care pârâtul îi primise ca urmare a recalculării pensiei  şi  că banii au rămas în casă , întrucât doar ce fuseseră încasaţi de câteva zile. Ea a mai menţionat că părţile au locuit câţiva ani la reclamantă, iar apoi s-au mutat la pârât, că  animalele pe care le-au crescut au fost vândute după ce pârâtul s-a îmbolnăvit întrucât a făcut pareză, iar reclamantei îi era greu să se ocupe de cai şi vaci şi că defunctul P.,fiul pârâtului, ce a locuit la părţi pînă a murit, îşi cheltuia banii pe care-i câştiga pe băuturi alcoolice şi nu a contribuit cu nimic la îmbunătăţirile efectuate.

Martora C. F., audiată tot la propunerea reclamantei, a arătat că părţile au fost într-o relaţie de concubinaj de 2 ani, înainte de căsătorie,că au locuit o vreme la ea, dar foarte puţin, după care s-au mutat în casa pe care pârâtul o făcuse cu prima soţie.A mai arătat că, de-a lungul anilor, cei doi soţi, au făcut o serie de îmbunătăţiri la casa pârâtului ,respectiv au tencuit casa pe interior şi exterior, au pus rigips, 4 geamuri termopan, 3 uşi, au făcut gard, au construit hambar , porumbar, coteţe pentru porci, păsări, cai, vite  şi au făcut împreună şi nunţile copiilor pe care îi aveau din căsătoriile anterioare. A mai menţionat că pârâtul nu a muncit în CAP, ci doar reclamanta şi ei  i s-a dat 1 ha şi 30 de ari, că fiul pârâtului, P., a locuit acolo, însă nu poate să spună ai cui bani erau folosiţi la îmbunătăţirile din curte, că  reclamanta  are pensie de CAP ,iar pârâtul a lucrat la IAS până la pensie . A mai precizat că părţile au avut făcut şi solar şi după ce pârâtul s-a îmbolnăvit, vreme de 7 ani, de gospodărie s-a ocupat reclamanta, ajutată şi de P., că, atunci când a plecat, reclamanta a luat doar câteva lucruri personale ,pentru că pârâtul nu i-a permis să-şi ia lucrurile şi ştie că părţile au avut în casă 6000 lei, care au rămas acolo , întrucât  reclamanta a vrut să-i arate poliţistului în prezenţa căruia şi-a luat lucrurile, însă acesta nu s-a amestecat.A mai adăugat că celălalt fiu al pârâtului nu a gospodărit niciodată cu părţile, nu l-a văzut să - i ajute cu ceva şi chiar ştie că a fost o perioadă în care nu au ţinut legătura, deşi ei  îl ajutaseră să-şi ridice casa. Totodată a mai precizat că părţile au făcut nuntă pentru un copil al reclamantei şi doi ai pârâtului şi că nora reclamantei a încasat bani pentru ajutorul acordat pârâtului pentru invaliditate, însă banii îi folosea  de fapt reclamanta.

Martora  M. S. V., audiată  la propunerea pârâtului, a arătat că a fost în casa părţilor când era mică, ultima oară acum 15 ani şi din câte ştie, casa arată la fel , că au pus doar nişte geamuri termopan şi nişte uşi, gardul fiind făcut în 1988 de fiii pârâtului, cu banii lor, pentru că la acea vreme munceau. A mai arătat că pârâtul are o pensie mare de 1600 lei, în timp ce a reclamantei este mică, de la CAP,  că de gospodărie s-au ocupat cei doi soţi ajutaţi  în ultimii ani şi de P., fiul pârâtului care  locuia cu ei, că bucătăria de vară a fost construită în timpul primei căsătorii a pârâtului şi a fost pus doar un geam la ea, că solarul l-a făcut tot P., iar anexele au fost făcute înainte de căsătoria părţilor. A mai adăugat  că în ultimii 8 ani a fost plecată în Spania,venind acasă câte 1 lună.

Martorul B. I., audiat  la propunerea pârâtului, a arătat că este prieten cu copiii pârâtului, dar după căsătoria părţilor a fost în gospodăria lor de 2 ori,acum 17 ani, precizând că lucra în apropierea casei lor şi a văzut când s-au schimbat geamurile termopan şi când s-a învelit casa cu tablă, însă de alte îmbunătăţiri nu are cunoştinţă. A mai menţionat că nu ştie din ce venituri trăiau părţile, că nici unul dintre copiii părţilor nu i-a ajutat financiar ,însă P. a locuit cu ei şi l-a văzut când a ridicat solarul, ajutat de 2-3 persoane, însă nu poate preciza de unde a avut bani pentru materiale şi nici dacă dădea bani în casă. A mai adăugat că imobilul a fost tencuit  cu prima soţie, iar beciul ,bucătăria de vară, gardul de la stradă din fier ,ca şi WC-ul au fost făcute de copiii pârâtului care, la vremea respectivă lucrau, iar banii pentru ridicarea lor presupune că le-au aparţinut .  A mai învederat că nu ştie cine a plătit geamurile termopan, însă a auzit de la prieteni că ar fi plătit şi P. două. 

Instanţa analizând actele şi lucrările dosarului a reţinut următoarea situaţie în fapt: părţile au fost căsătorite,însă prin sentinţa civilă nr. 2621/02.08.2012 pronunţată de Judecătoria Călăraşi şi rămasă irevocabilă, s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiată între ele.

Prin prezenta cerere, reclamanta a solicitat partajarea în cote egale a bunurilor realizate în timpul căsătoriei, restituirea bunurilor personale, dar şi obligarea pârâtului de a-i restitui c/val. a 1/2 din îmbunătăţirile făcute la imobilul proprietatea lui.

La rândul său,prin cererea reconvenţională depusă pârâtul a contestat contribuţia egală a părţilor,solicitând a se reţine în favoarea  sa o cotă majoritară de 80 % ,atât la dobândirea bunurilor comune,cât şi la edificarea îmbunătăţirilor efectuate la imobilul său, dar şi  aducerea la masa partajabilă  a unei sume de bani, precum şi obligarea reclamantei de a-i restitui o serie de bunuri personale.

Faţă de acţiunile formulate, ţinând cont şi de înscrisurile depuse la dosarul cauzei ,de răspunsurile părţilor la interogatorii, dar şi de declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, instanţa urmează a admite în parte atât acţiunea formulată de reclamantă , cât şi cererea reconvenţională formulată de pârât şi a constata că în timpul căsătoriei părţile au dobândit prin efort comun şi contribuţie egală următoarele bunuri mobile: un aragaz cu trei ochiuri marca Metalica,un frigider cu congelator 180 l, un frigider cu congelator  240  l, 2 saltele tip Relaxa, o saltea lână, 2 cadre lemn pentru dormeză, o pilotă, un TV marca Philips, un telefon fix, un covor pluşat 2/3 m, 3 seturi pahare, filtru cafea, grilaj plasă cimitir - 7 ml, 2 cruci cimitir, 5 butoaie tablă 200 l, cazan inox ţuică, 6 ml carton construcţii, 80 l ţuică, 30 ml furtun PVC, 4 plăpumi lână, 2 cădiţe PVC, 6 forme pentru pâine, 2 tăvi pentru copt, 3 ligheane PVC, 1 ceaun mare, suma de 6.000 lei, sumele de 11.496 lei, respectiv de 12.752 lei, 8 raţe, 12 găini, un apometru.

Deşi pârâtul nu a recunoscut ca făcând parte din masa bunurilor comune, la interogatoriul ce i-a fost luat, au fost reţinute ca având această calitate ,întrucât le recunoscuse în întâmpinare :2 dormeze, 1 telefon fix,1 covor pluşat,1 apometru ,8 raţe, 12 găini, 6 forme pâine, 2 tăvi copt, 3 ligheane plastic.

Nu s-au reţinut ca făcând parte din masa bunurilor comune, bunurile mobile indicate în acţiune , pe care pârâtul nu le-a recunoscut  la interogatoriul ce i-a fost luat în data de  17.06.2013,iar reclamanta nu a făcut nici o dovadă că ele ar exista şi ar avea această calitate , respectiv: 2 butelii, 1 telefon ,1 aparat de măsurat tensiunea,3 covoare, 4 lenjerii de pat, 5 seturi ceşti, 1 storcător de fructe, 1 aparat de ceai,1 cruce, 42 raţe, 68 găini, 20 curci, 50 duble grâu, 10 duble mazăre, 10 duble porumb, o jumătate remorcă lemne,1 val de sârmă,6 găleţi tablă, 6 forme de pâine, 3 tăvi de copt, 1 lighean de plastic, 2 ceaune.

De asemenea nu s-au mai inclus în masa partajabilă, întrucât reclamanta a renunţat la ele la termenul din 17.06.2013, cablu TV cu scăriţă şi 1 apometru butoi.

La rândul său pârâtul a solicitat aducerea la masa partajabilă a sumei de  19490,46 lei,reprezentând depozit bancar constituit pe numele reclamantei la Banca Cooperatistă Record Călăraşi - Agenţia Jegălia, precizând că este vorba de o sumă distinctă de cea indicată de reclamantă în acţiune,ca fiind deja ridicată de părţi.

Probele administrate în cauză, respectiv înscrisurile depuse la filele 112-116 , de Banca Cooperatistă Record Călăraşi - Agenţia Jegălia, arată faptul că părţile au avut într-adevăr la data de 30.08.2011 mai multe  depozite, în sumă totală  de 19490,46 lei, care ulterior s-a  majorat  la data de 10.06.2012 la suma de  24319,37 lei.

Ţinând cont că părţile au divorţat la data de 2.08.2012, suma mai sus menţionată face parte din masa bunurilor comune, astfel că urmează a fi inclusă în ea, reţinându-se că la data de 13.06.2012,conform aceloraşi relaţii mai sus menţionate,reclamanta a ridicat  11496 lei din ea, ( un depozit), iar la data de 14.06.2012, pârâtul  a ridicat la rândul său suma de 12752 lei ( cinci depozite), astfel că în prezent nu mai au de ridicat nici o sumă.

Ca atare,suma solicitată de pârât, nu este o sumă distinctă de cea solicitată de reclamantă prin acţiune,astfel că instanţa urmează a respinge solicitarea acestuia cu privire la ea.

S-a mai reţinut totodată că din masa bunurilor comune face parte şi suma de 6000 lei,primită de pârât  ca urmare a recalculării pensiei,sumă ce a rămas  la data despărţirii în fapt a părţilor , în domiciliul comun al acestora, aspect pe care de altfel pârâtul îl recunoaşte  la termenul din 17.06.2013,confirmat şi de martora C. F. , în declaraţia dată. Deşi pârâtul  a precizat că această sumă ar fi un bun personal, instanţa nu a reţinut această susţinere, faţă de faptul că banii proveneau din pensie ,ori aceasta,  reprezentând un venit al lui , este asimilată salariului, care încasat în timpul căsătoriei este considerată un venit comun al părţilor .

Pentru a se pronunţa astfel instanţa a avut în vedere următoarele considerente:în conformitate cu disp. art. 339 C.civil  "bunurile dobândite în timpul regimului comunităţii legale de oricare dintre soţi, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmăşie ale soţilor”.Calitatea de bun comun nu trebuie dovedită, conform art. 343 al. 1 C. civ.

Aşadar, întrucât calitatea de bun comun nu trebuie dovedită,orice bun aflat în patrimoniul soţilor este considerat,până la proba contrară,comun.Regimul comunităţii legale de bunuri  se prezumă atâta timp cât nu s-a încheiat o convenţie matrimonială prin care să se aleagă un alt regim matrimonial, aşa încât bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt bunuri comune, unica derogare fiind bunurile proprii enumerate limitativ în art. 340 C. civ.

 În cazul de faţă,aşa cum am menţionat mai sus, reclamanta a solicitat, însă pârâtul nu a fost de acord, ca la dobândirea bunurilor comune să se reţină o cotă egală ,motivat de faptul că el ar fi avut venituri mai mari din pensie,iar în plus ar fi crescut şi animale , care  însă au fost vândute, după ce el s-a îmbolnăvit.

Instanţa nu a reţinut însă susţinerile pârâtului, înlăturându-le ca fiind neîntemeiate.Astfel, din cuprinsul cupoanelor de pensii depuse la dosar de părţi reiese că ambii soţi  au realizat venituri pe parcursul căsătoriei, reclamanta în cuantum de 500 lei lunar  ( fila 57 ) ,iar pârâtul iniţial de 900 lei,iar din 1.11.2011, în sumă de 1250 lei lunar, ( fila 55),ca urmare a recalculării pensiei.De asemenea din declaraţiile  martorelor audiate la cererea reclamantei a reieşit că părţile au lucrat pînă la pensie, reclamanta la CAP,iar pârâtul la IAS,dar şi că s-au ocupat în egală măsură de gospodărie şi de creşterea animalelor , pe care le-au vândut însă după ce pârâtul s-a îmbolnăvit în urmă cu aproximativ 7 ani şi nu a mai putut să se ocupe de creşterea cailor şi vacilor. În continuare însă de gospodărie , dar şi de pârât,care o vreme a fost imobilizat,s-a ocupat reclamanta,ajutată şi de fiul acestuia P. ,în prezent decedat.

Având în vedere că munca reclamantei în gospodărie este considerată tot o contribuţie la veniturile familiei şi reţinând faptul că în ultimii 7 ani, cel puţin, pârâtul nu a avut nici o contribuţie la aceasta, instanţa a constatat că  cei doi soţi au contribuit în egală măsură la dobândirea bunurilor comune, chiar dacă între veniturile lor băneşti au existat anumite discrepanţe.

Conform art. 319 C civ regimul matrimonial încetează la data desfacerii căsătoriei, însă el se lichidează conform art. 320 C civ prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial, dată până la care părţile rămân în devălmăşie, cu privire la bunurile comune.

Urmează a sista conform art. 358 C.civ. coproprietatea părţilor, în devălmăşie, asupra bunurilor mai sus menţionate.

Astfel în conf. cu prev. art.  673 indice 9 C.p.c., omologându-se raportul de expertiză mobiliară efectuat în cauză, la ale cărui concluzii părţile au achiesat, urmează a-i atribui reclamantei următoarele bunuri mobile sau c/val. lor: un aragaz cu trei ochiuri marca Metalica sau 200 lei, un frigider cu congelator 240 l sau 720 lei, o saltea tip Relaxa sau 150 lei, un cadru lemn pentru dormeză sau 70 lei,o pilotă sau 36 lei, un TV marca Philips sau 270 lei, un filtru cafea sau 30 lei, o cruce cimitir sau 225 lei, 40 l ţuică sau 480 lei, 2 plăpumi lână sau 60 lei, o cădiţă PVC sau 15 lei, 3 forme pâine sau 9,6 lei, o tavă pentru copt sau 7,2 lei, un lighean PVC sau 3 lei (bunuri aflate la pârât), 4 raţe sau 80 lei, 6 găini sau 114 lei (aflate la pârât), suma de 11.496 lei (încasată de reclamantă), suma de 3.000 lei (aflată la pârât).

Urmează a lua act că valoarea lotului atribuit reclamantei este de 16.965,8 lei.

Urmează a atribui pârâtului următoarele bunuri sau c./val lor: un frigider cu congelator 180 l sau 550 lei, o saltea tip Relaxa sau 150 lei, o saltea lână sau 80 lei, 2 cadru lemn pentru dormeză sau 70 lei, un telefon fix cu taste sau 40 lei, un covor pluşat 2/3 m sau 120 lei, 3 seturi pahare sau 40,50 lei, o cruce sau 315 lei, grilaj plasă cimitir - 7 ml sau 150 lei, 5 butoaie tablă 200 l sau 240 lei, cazan inox ţuică sau 320 lei, 6 ml carton construcţii sau 54 lei, 40 l ţuică sau 480 lei, 30 ml furtun PVC sau 63 lei, 2 plăpumi lână sau 50 lei, o cădiţă PVC sau 12 lei, 3 forme pâine sau 9,6 lei, o tavă pentru copt sau 7,2 lei, un apometru sau 180 lei, un lighean PVC sau 3 lei (bunuri aflate la el), 4 raţe sau 80 lei, 6 găini sau 114 lei (aflate la el), suma de 12.752 lei (încasată de el) , suma de 3.000 lei (aflată la el).

Urmează a lua act că valoarea lotului atribuit pârâtului este de 18.880,3 lei.

Pentru egalizarea valorică a loturilor, conform art. 673 indice 5 al. 2  C.p.c  urmează a obliga  pârâtul către reclamantă la plata sumei de 957,25 lei cu titlu de sultă.

Conform art. 340 C.civ rap. la art.339 C.civ. nu fac parte din bunurile comune,bunurile dobândite de oricare dintre părţi anterior căsătoriei.

Nu au fost dovedite ca fiind bunuri personale şi nici măcar ca existând, următoarele bunuri solicitate de reclamantă , motiv pentru care instanţa nu a putut dispune ca pârâtul să fie obligat la restituirea lor : 1 frigider, 1 saltea lână, 1 cratiţă tuci, jaluzele, perdele ,galerii, 1 val de preşuri de ţesut, 2 fiare de călcat, 3 tablouri pictate. De altfel aceste bunuri nu au fost prezentate nici expertei mobiliare pentru evaluare.

Pârâtul  urmează a fi însă obligat să-i restituie reclamantei : 1 canapea şi 1 ladă de lucruri, aflate în posesia lui şi pe care le-a recunoscut  la interogatoriu, ca fiind bunuri personale ale ei.

Reclamanta a mai solicitat ca pârâtul să fie obligat să-i restituie terenul, reconstituit pe numele acestuia,în baza titlului de proprietate nr. din 25.02.1997  emis de C.J.S.D.P.A.T. Călăraşi,motivat de faptul că este bunul său personal,întrucât doar ea a lucrat la C.A.P.,iar acesta i-a fost dat  în considerarea acestei calităţi pe care a avut-o.

Instanţa a respins însă această solicitare,întrucât prin SC nr. 633 din 20.02.2013, pronunţată de Judecătoria Călăraşi şi rămasă definitivă ( filele 163-165), acţiunea reclamantei de anulare a titlului de proprietate mai sus menţionat,motivată de faptul că acesta a fost emis pe numele unei persoane neîndreptăţite, respectiv pârâtul, a fost respinsă.

Ca atare, instanţa nu a putut reţine că acesta reprezintă un bun personal al reclamantei şi nici nu l-a putut include în masa bunurilor comune, întrucât nu s-a solicitat acest lucru.

De asemenea , nu au fost dovedite ca fiind bunuri personale , ca existând sau ca aflându-se în posesia reclamantei, următoarele bunuri solicitate de pârât, motiv pentru care instanţa nu a putut dispune ca aceasta să fie obligată la restituirea lor : 1 butelie Shell Gas, 1 telefon mobil,cartea de muncă a acestuia şi a fiului său G. P. şi titlul de proprietate nr. din 25.02.1997  emis de C.J.S.D.P.A.T. Călăraşi .

Urmează a se  dispune însă ca reclamanta să-i restituie pârâtului  cantitatea de 910 kg grâu sau c/val. acesteia , calculată în raport de preţul mediu pe piaţă,aferent anului 2012, întrucât din înscrisul depus la fila 56 din dosar,reiese că după divorţul părţilor aceasta a ridicat-o de la societatea agricolă, care are în arendă terenul în suprafaţă de 1,3 ha,reconstituit în baza titlului de proprietate nr. din 25.02.1997  emis de C.J.S.D.P.A.T. Călăraşi care, pînă la proba contrară, este bun propriu  al pârâtului,iar fructele acestuia  i se cuvin tot lui,conform art. 340 lit. h C civ.

Reclamanta a învederat, iar pârâtul  a recunoscut, atât  prin întâmpinarea depusă la dosar,cât şi prin răspunsul la interogatoriu din data de 17.06.2013, că la imobilul proprietatea sa situat în com. Jegălia, jud. Călăraşi au realizat în timpul căsătoriei o serie de  îmbunătăţiri ,după cum urmează: turnat şapă beton  5 camere ,în valoare de 547,5 lei, montat tavane rigips în 2 camere ,în valoare de 176,64 lei, tencuit imobilul exterior, în valoare de 1.322,6 lei, gletuit şi zugrăvit o cameră în valoare de 111,34 lei, învelit imobilul cu tablă în valoare de 2.136,8 lei, montat 5 ferestre PVC ,în valoare de 1.953,64 lei, montat 2 uşi PVC în valoare de 1.090,78 lei, edificat bucătărie de vară în valoare de 1.667 lei, edificat grajd animale în valoare de 1.734 lei, edificat closet exterior în valoare de 624 lei, edificat porumbar în valoare de 758 lei, edificat şopron în valoare de 645 lei, edificat gard metalic în valoare de 1.982 lei şi edificat gard plasă sârmă în valoare de 2.320 lei.

Instanţa a reţinut , deşi pârâtul, a recunoscut montarea doar a 3 geamuri termopan, faptul că părţile au montat în realitate 5 geamuri, dar şi că au edificat  coteţe de păsări şi porci în valoare de 1.672 lei şi solar în valoare de 2.198 lei ,aspect ce a rezultat din declaraţiile martorelor Vrabie şi Constantin , prima vecină cu părţile, din anul 1990 ,iar cea de-a doua o foarte bună prietenă a familiei .

Instanţa a înlăturat susţinerile martorilor audiaţi la cererea pârâtului pe aspectele mai sus menţionate, apreciind că martora M. este subiectivă, fiind prietenă cu fiul pârâtului, întrucât a fost ultima oară în casa părţilor în urmă cu 15 ani,iar în ultimii  8 ani a fost plecată în Spania, fiind puţin probabil să-şi amintească de lucrări făcute în anul 1988 la casa părţilor, dată la care ea era foarte tânără,având doar 7 ani.În plus, martora a mai declarat că bucătăria de vară a fost edificată în timpul primei căsătorii a pârâtului,în timp ce pârâtul recunoaşte la interogatoriu  că a fost făcută cu reclamanta, ceea ce indică că aceasta a făcut declaraţii neconforme cu realitatea.Nici martorul B. nu a putut preciza din ce bani a fost ridicat solarul,însă a arătat că a fost edificat de fiul pârâtului,în perioada în care locuia cu părţile,perioadă în care nu mai lucra decât sporadic,iar în plus avea un credit contractat la BCR, conform înscrisurilor aflate la filele 70-71 ,contractat în 2008 şi scadent în 2010.Şi acest martor a indicat bucătăria de vară, gardul de fier şi closetul exterior , ca fiind edificate  de copiii pârâtului, aspect care nu corespunde realităţii, câtă vreme pârâtul recunoaşte la interogatoriu că au fost făcute cu reclamanta.

De altfel martorul chiar precizează că din câte ştie el , nici unul dintre copiii părţilor nu i-a ajutat financiar şi că nu cunoaşte  din ce anume s-au întreţinut şi cum şi-au împărţit banii.

Nu au fost reţinute, întrucât nu au fost dovedite şi nici recunoscute, ca îmbunătăţiri aduse imobilului pârâtului ,următoarele : montarea rigips-ului într-o cameră,edificarea unui cămin de beton şi a unui beci.

La stabilirea valorii actuale de circulaţie a îmbunătăţirilor au fost avute în vedere concluziile raportului de expertiză imobiliară, întocmit în cauză, la care părţile au achiesat, prin neformularea obiecţiunilor în termenul legal prevăzut de art. 212 al. 2 C.p.c. 

Şi asupra acestor îmbunătățiri urmează a se constata , conform celor mai sus menţionate,că părțile au drepturi egale în cote de 1/2 fiecare.

Conform art.494 al.3 C.civ,întrucât aceste îmbunătăţiri au fost făcute de reclamantă, în calitate de constructor de bună credinţă, în timpul căsătoriei cu pârâtul, împreună cu acesta, ele sporind valoarea de circulaţie a imobilului proprietatea lui, urmează a i le atribui lui și a-l obliga la plata către reclamantă  a cotei de 1/2 din valoarea lor, respectiv la plata sumei de 10.469,65 lei.

În baza art. 276 c.p.c urmează a compensa cheltuielile de judecată ale părţilor şi a obliga pârâtul către reclamantă la plata sumei de 590 lei cu acest titlu.

-definitivă prin respingerea recursului

Domenii speta

Spete similare