Ucidere din culpă

UCIDERE DIN CULPĂ

Prin rechizitoriul  Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău cu nr. …/P/2012 din 05.09.2013 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului L pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă , prevăzută de art. 178 alin. 1 şi 2 Cod penal.

Prin actul de sesizare a instanţei s-a reţinut faptul că inculpatul , la data de 21.09.2012, în timp ce se deplasa pe DN2 E 85 pe raza municipiului Buzău, din culpa exclusivă , a produs un accident de circulaţie urmare căruia a decedat numitul J.

Inculpatul  s-a prevalat de dispoziţiile art.320/1 Vechiul Cod procedură penală( în actuala reglementare art. 396 alin. 10 Cod procedură penală ).

Analizând întregul material probator administrat în cauză , respectiv: declaraţiile inculpatului, declaraţiile părţilor vătămate, declaraţiile martorilor : …. , raport de necropsie nr. …./269/2012 al SJML Buzău acte stare civilă , adeverinţă salariat, cupoane pensie, bonuri fiscale, facturi, practică judiciară, alte acte, instanţa va reţine următoarele:

Inculpatul L ( 23 ani) are domiciliul în municipiul , judeţul Buzău.

La data de 21.09.2012, în jurul orelor 14,15, numitul K se deplasa la volanul autoutilitarei Dacia …., pe varianta ocolitoare , în direcţia Complexului Dedeman – Fabrica de bere, pe banda de lângă marginea drumului. În autoutilitară se afla şi numitul .., pasager pe locul din dreapta – faţă .

Din sens opus, din municipiul Buzău spre localitatea Mărăcineni, venea autoturismul Ford înmatriculat sub nr. … , proprietatea lui T, condus de inculpatul O.Pasageri în autoturism erau T , pe locul din dreapta faţă şi numitul O pe bancheta din spate.

Circulaţia se desfăşura în condiţii de ploaie torenţială , carosabilul fiind umed. La km 112 plus 500 , circulaţia se desfăşura în ambele sensuri, suprafaţa părţii carosabile era prevăzută cu îmbrăcăminte asfaltică, cu două sensuri de mers, despărţite prin linie simplă continuă, cu lăţime totală de 12 m. Fiecare sens de mers are o bandă cu lăţime de 3,5 m şi un acostament consolidat de 2,5 m, acestea fiind despărţite prin linie simplă discontinuă. În zonă nu existau trotuare , drumul fiind fără declivităţi şi denivelări. Pe ambele sensuri erau montate panouri succesive pentru curbe deosebit de periculoase şi indicatoare rutiere de avertizare, cu semnificaţia” curbă deosebit de periculoasă”.

Autoturismul condus de inculpat se deplasa pe banda de lângă axul drumului . În apropierea curbei semnalizată ca fiind deosebit de periculoasă , inculpatul a realizat că se deplasa cu o viteză de 80-90 km/h, prea mare date fiind condiţiile de trafic, a frânat şi a derapat, autoturismul rotindu-se pe carosabil, în sensul acelor de ceasornic. Ajuns pe contrasens, inculpatul a intenţionat să reducă viteza, dar nu a mai putut finaliza manevra, deoarece s-a rotit din nou, pe sensul opus, poziţionându-se perpendicular pe axul drumului, pe banda de circulaţie Complexul Dedeman – Fabrica de bere, astfel că impactul cu autoutilitara a fost inevitabil.

În urma producerii acestui accident, numitul B a decedat pe loc, iar ceilalţi ocupanţi ai autovehiculelor au suferit leziuni uşoare.

În urma analizelor efectuate s-a dovedit că niciunul dintre conducătorii auto nu consumaseră băuturi alcoolice.

Conform raportului de necropsie nr. …./…/2012 al SJML Buzău, decesul numitului B  a fost violentă şi s-a datorat hemoragiei interne, consecinţa rupturii complete de aortă toracică descendentă, cu hemotorax masiv stâng, în cadrul unui politraumatism cu fracturi costale drepte şi fractură coloanei vertebrale cervicale nivel C6-C7, fără afectare medulară.

 În drept, fapta inculpatului L , constând în aceea că la data de 21.09.2012, în timp ce se deplasa pe DN2 E 85 pe raza municipiului Buzău, din culpa exclusivă , a produs un accident de circulaţie urmare căruia a decedat numitul B, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de  ucidere din culpă prevăzută de  art.  192 alin. 1 şi 2 Cod penal ( în  vechea reglementare art. 178 alin. 1 şi 2 Cod penal)

Identificarea legii mai favorabile în cursul procesului , până la judecarea definitivă a cauzei, se realizează sub două aspecte. Astfel, într-o primă etapă este stabilită legea  mai favorabilă sub aspectul elementelor constitutive şi a pedepselor. În ceea ce priveşte aplicarea celorlalte instituţii ( unitate şi pluralitate de infracţiuni, minoritate, prescripţie, modalităţi de executare, etc) acestea sunt analizate distinct, ca instituţii autonome urmând a fi aplicată aceea dintre legile succesive identificată ca fiind mai favorabilă pentru fiecare dintre acestea.

Soluţia nu este consacrată legislativ în mod expres, dar rezultă în mod cert din analiza art. 16 şi 17 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Noului Cod penal.

 Infracţiunea prevăzută de art. 178 alin. 1 şi 2 Vechiul Cod penal  , este prevăzută în actuala reglementare de art. 192 alin. 1 şi 2 Noul Cod penal, limitele de pedeapsă fiind aceleaşi , dar ca lege mai favorabilă va fi apreciată legea nouă, având în vedere că nu se aplică pedepse accesorii.

Aşadar, reţinând vinovăţia inculpatului care a fost dovedită cu certitudine, instanţa îl va condamna în baza situaţiei de fapt şi a textului incriminator, la stabilirea şi dozarea pedepsei având în vedere criteriile generale de individualizare, prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Trebuie reţinut aici faptul că inculpatul nu se află la prima incidenţă cu legea penală, că i s-a aplicat o măsură educativă a libertăţii supravegheate pentru infracţiunea de vătămare corporală, că a fost sancţionat administrativ pentru art. 1 din Legea nr. 61/1991, iar în anii 2009 şi 2012 a fost sancţionat contravenţional pentru că a depăşit limitele legale de viteză.

Pe de altă parte, trebuie reţinută şi poziţia adoptată de inculpat care a recunoscut întocmai săvârşirea infracţiunii, aşa cum a fost ea reţinută , solicitând aplicarea procedurii simplificate.

Aşa fiind, în contextul elementelor de fapt şi de drept reţinute, instanţa în baza art.  192 alin. 1 şi 2 Cod penal ( în  vechea reglementare art. 178 alin. 1 şi 2 Cod penal) în referire la art. 5 Noul Cod penal cu aplicarea art. 320/1 Vechiul Cod de procedură penală ( în actuala reglementare art. 396 alin. 10 Cod procedură penală )  va condamna inculpatul L la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare , pentru săvârşirea infracţiunii de  ucidere din culpă (faptă din 21.09 .2012 ).

Conform art. 12 alin. 1 din Legea de punere în aplicare a Noului Cod penal în referire la art. 65 alin. 1 Noul Cod penal, nu se  va aplica  pedepse accesorii. Astfel, art. 12 alin. 1 din Legea de punere în aplicare a Noului Cod penal prevede că „ în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii şi complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracţiunea comisă”.

Cum legea nouă prevede că pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi d) - o), a căror exercitare a fost interzisă de instanţă ca pedeapsă complementară, şi cum instanţa nu va aplica pedeapsă complementară pentru că nu este prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită de inculpat şi nici  nu este necesară faţă de natura şi gravitatea infracţiunii, împrejurările cauzei şi persoana inculpatului , nu va fi aplicată nici pedeapsa accesorie.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, alegerea legii penale mai favorabile în situaţia în care potrivit  ambelor coduri ar fi aplicabilă suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei , se va face ţinând cont de dispoziţiile art. 16 alin. 2 din Legea de punere în aplicare a Noului Cod penal care prevăd că „pentru determinarea legii penale mai favorabile cu privire la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei conform art. 5 din Codul penal, instanţa va avea în vedere sfera obligaţiilor impuse condamnatului şi efectele suspendării potrivit legilor succesive, cu prioritate faţă de durata termenului de încercare sau supraveghere”.

Aşadar, textul nu stabileşte precis care este legea mai favorabilă, ci doar furnizează criteriile pe baza cărora urmează să fie determinată această lege. Dacă avem în vedere că noua reglementare instituie o obligaţie importantă care nu se regăseşte în vechea reglementare, respectiv munca în folosul comunităţii, şi în plus elimină efectul reabilitării de drept asociat suspendării sub supraveghere , rezultă că reglementarea veche este mai favorabilă.

În consecinţă, în ceea ce priveşte modalitate de executare a pedepsei instanţa apreciază că scopul acesteia poate fi atins şi fără executare în regim de detenţie, având în vedere atitudinea inculpatului  înainte şi după  săvârşirea faptei, faptul că actuala condamnare constituie un avertisment serios pentru ca inculpatul să nu mai săvârşească alte infracţiuni în viitor, astfel că va  face aplicarea dispoziţiilor  art.861 Vechiul Cod penal în referire la art. 5 Noul Cod penal şi art. 16 alin. 2  din Legea de punere în aplicare a Noului Cod penal şi va  dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe perioada unui termen de încercare de 3 ani şi 6 luni calculat conform art.862 Cod penal.

Va impune inculpatului măsurile de supraveghere prevăzute de art.863 al.1, lit .a-d Cod penal pe durata termenului de încercare , respectiv:- să se prezinte ,la datele fixate,la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Buzău;- să anunţe,în prealabil,orice schimbare de domiciliu,reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile,precum şi întoarcerea;- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art.864 Cod penal va atrage atenţia inculpatului că dacă în cursul termenului de încercare va săvârşi din nou o infracţiune pentru care s-a pronunţat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea sub supraveghere, dispunând executarea în întregime a pedepsei care nu se contopeşte cu pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune.

Va atrage atenţia inculpatului că dacă nu îndeplineşte cu rea-credinţă măsurile de supraveghere prevăzute de lege, instanţa va revoca suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dispunând executarea în întregime a pedepsei.

 În latură civilă, KKKKK s-au constituit părţi civile cu suma de 20.000 Euro daune materiale reprezentând cheltuieli efectuate cu ocazia înmormântării, organizarea parastaselor, a pomenilor, toate conform datinilor, apoi KKKK au solicitat  câte 1.000.000 Euro fiecare daune morale, aceştia fiind soţia , respectiv fiii victimei, M ( mama victimei)  a solicitat suma de 500.000 Euro daune morale , F ( fratele victimei) a solicitat suma de 500.000 lei cu acelaşi titlu, iar  II( socrii victimei) câte 300.000 euro fiecare daune morale.

Instanţa, analizând materialul probator administrat în cauză, în latura civilă, reţine că părţile civile, au efectuat cheltuieli legate de înhumarea şi pomenirile ulterioare ale victimei B  aşa cum rezultă din bonurile fiscale şi actele aflate  la dosarul cauzei dar şi depoziţiile martorilor, care dovedesc achiziţionarea de alimente, îmbrăcăminte şi alte materiale necesare înhumării şi pomenirilor ulterioare. Din declaraţiile martorilor … , participanţi direcţi la pregătirile de înmormântare şi pomenirile ulterioare, a rezultat că s-au organizat  toate pomenirile după datină şi religia creştin ortodoxă , pomeniri la care a participat un număr însemnat de persoane,  de la 100 de persoane la 200-250 persoane în funcţie de pomenire, cât de importantă era , costurile fiind apreciate ca fiind foarte ridicate , la circa 40.000 lei sau 60.000 lei, susţinându-se că numai ridicarea cavoului a costat cca. 20.000 lei ( martor Dobrişor) sau 4.000 lei( martor Petre)

Din susţinerile martorilor şi ale persoanelor vătămate rezultă că s-a ridicat un cavou , fără însă a se depune documente justificative în acest sens. Cu toate acestea, pe baza depoziţiilor martorilor,  instanţa va reţine că s-a amenajat locul de veci ridicându-se un cavou , amenajare care profită însă şi  unora dintre persoanele vătămate( cel puţin soţiei dacă nu şi mamei sau socrilor), având în vedere că aşa se procedează în mod normal, astfel că nu va fi reţinută toată suma avansată de martori în acest sens.

Aşadar, instanţa a cenzurat suma solicitată ca şi daune materiale de către persoanele vătămate, având în vedere că s-a dovedit cu acte doar o mică parte din suma solicitată, iar martorii au avansat sume diferite mult ca şi cuantum în anumite situaţii date, astfel că s-a apreciat că în condiţii normale, având în vedere şi persoana decedatului, nu se putea cheltui mai mult de 20.000 lei .

În ceea ce priveşte susţinerea persoanelor vătămate în sensul că victima obţinea venituri şi din alte activităţi, că muncea în gospodărie, că avea atestat de producător agricol, că avea teren pe care îl muncea după orele de program de la serviciu, susţineri care sunt confirmate doar de martorul …, fără acte sau  documente justificative în acest sens , instanţa nu a luat ca reper pentru soluţionarea cererilor de acordare a prestaţiilor periodice decât venitul obţinut de victimă de la SC Geluval Construct SRL acolo unde era angajat la momentul producerii accidentului, venit în care a fost inclusă şi contravaloarea bonurilor de masă.

Persoanele vătămate JJJ primesc pensie de urmaş în cuantum total de 700 lei  şi cum venitul obţinut de victimă nu ar fi depăşit 1.000 lei net pe lună ( din acte)  , rezultă că pensia de urmaş este mai mare decât suma rezultată în urma calculării unei eventuale prestaţii periodice.

Pentru B s-a luat în calcul atât venitul net pe care l-ar fi obţinut victima, dar şi pensia acesteia, făcându-se o medie a veniturilor ce erau alocate fiecărui membru de familie din cei patru, rezultând o diferenţă de 108 lei ce trebuie susţinută de inculpat alături de garant.

În ceea ce priveşte acţiunea legată de daunele morale instanţa va  reţine că  potrivit capitolului 19 din Rezoluţia 75-7 a Comitetului Miniştrilor Consiliului Europei „în urma decesului victimei n-ar trebui să se acorde o astfel de reparare altor persoane decât tată şi mamă, soţ şi soţie, logodnic şi copiii victimei; chiar în aceste cazuri, repararea ar trebui supusă condiţiei ca aceste persoane să fi avut legături strânse de afecţiune cu victima, în momentul decesului”.

Astfel, din probele administrate în prezenta cauză,  a rezultat că între victimă şi părţile civile au existat relaţii de afecţiune deosebite, bazate pe sprijinul acordat de victimă soţiei supravieţuitoare şi copiilor , relaţii de afecţiune între  mamă şi fiu, între fraţi. 

 În ceea ce-i priveşte pe socrii victimei, instanţa va reţine că au existat anumite relaţii de afecţiune construite în timp, în condiţiile în care familia victimei gospodărea împreună cu cea a socrilor .

În aceste împrejurări, este de netăgăduit faptul că suferinţele afective cauzate  în special părţilor civile ..( 35 ani în prezent), . …. (10 ani în prezent) şi … ( 9 ani în prezent )au fost şi sunt extrem de ridicate, aceştia fiind nevoiţi să-şi trăiască  următorii ani ai vieţii fără sprijinul soţului , respective al tatălui , ştiut fiind faptul că într-o astfel de relaţie sunt închegate relaţii trainice de familie şi afecţiune reciprocă, ceea ce  conduce la concluzia că părţile  au suferit un prejudiciu moral incomensurabil prin pierderea soţului, respective al tatălui .

Instanţa la repararea prejudiciului respectiv va avea în vedere că sumele acordate sunt menite să asigure sprijinul necesar pentru depăşirea momentelor de suferinţă, atenuând sentimentele de frustrare datorate consecinţelor negative ale accidentului  şi în acelaşi timp să nu reprezinte o îmbogăţire fără just temei a părţilor civile.

Toate acestea duc la concluzia că daunele morale stabilite de instanţă sunt justificate, sumele la care s-a orientat instanţa , ca şi daune morale, pentru fiecare parte civilă în parte, fiind echitabile şi suficiente în repararea prejudiciului moral suferit.

Persona vătămată T s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 350 Euro, dar inculpatul i-a plătit o parte din bani, rămânând suma de 200 Euro de achitat aşa cum a susţinut şi mama persoanei vătămate, dar şi inculpatul. Persoana vătămată nu a putut fi audiată întrucât nu se află în ţară.

Pe baza adresei nr. … /PNF/SIC/2013a IGPR-Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, autoturismul condus de inculpate nu este declarat furat sau radiat în Franţa şi avea controlul tehnic valabil până la data de 16.08.2014.

Pentru că în termenul legal Biroul Naţional Carte Verde din Franţa nu a furnizat informaţii cu privire la situaţia asigurării autovehiculului înmatriculat sub nr. 806 CNE 59, implicat în accidental din 21.09.2012 , se angajează obligaţia de garantare a acestui birou pentru despăgubirea persoanelor prejudiciate prin accidental menţionat, BAAR urmând să-l reprezinte în proces (Acordul Multilateral de Garantare semnat şi de Biroul Naţional Carte Verde din Franţa) .

Aşa fiind, în baza art. 25 Cod procedură penală în referire la art. 397 Cod procedură penală raportat la art. 1349 , 1373 Cod civil  va obliga inculpatul alături de Biroul Naţional Carte Verde din Franţa în calitate de garant (Bureau Central Francais) reprezentat de Biroul Asigurărilor de Autovehicule din România la plata sumei de 200 Euro achitaţi în lei la data efectuării plăţii către partea civilă T, suma de 20.000 lei daune materiale persoanelor vătămate constituite părţi civile BBB, suma de 150. 000 lei cu titlu de daune morale pentru .., câte 200.000 lei daune morale pentru fiecare din cei doi minori … şi  …, suma de 50.000 lei daune morale pentru … , suma de 10.000 lei daune morale pentru … şi câte  1.000 lei fiecare daune morale pentru …, precum şi la suma de 1863 lei pentru … reprezentând prestaţie periodică calculată global pentru perioada începând cu  data săvârşirii faptei şi până în luna februarie  2014 inclusiv, precum şi suma de 108 lei lunar reprezentând prestaţie periodică pentru aceeaşi .., începând cu  luna martie 2014 şi până la încetarea stării de nevoie.

 Va respinge cererea persoanelor vătămate … formulată prin reprezentantul lor legal privind acordarea unei prestaţii periodice, întrucât pensiile de urmaş depăşesc ca şi cuantum o eventuală prestaţie periodică calculată la nivelul venitului  pe care l-ar fi obţinut victima în prezent.

În baza art. 864 Vechiul Cod penal  va  atrage atenţia inculpatului cu privire la revocarea suspendării executării pedepsei în cazul neexecutării obligaţiilor civile. 

În baza  art.7 din Legea nr. 76/2008, după rămânerea definitivă a hotărârii,  urmează să se preleveze probe biologice de la inculpat  in vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J.

Va obliga inculpatul la 10.000 lei cheltuieli judiciare efectuate de  …., respectiv onorariu apărător conform facturii ataşate la dosar.

În baza art.274 Noul Cod de  procedură penală va obliga inculpatul să plătească 600 lei cheltuieli judiciare, urmând ca onorariul apărătorului desemnat din oficiu să rămână în sarcina statului.

Domenii speta

Spete similare