Refuz de recoltare a probelor biologice

Sentinţă penală 136 din 08.09.2014


Prin rechizitoriul nr. X al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul C.S.T.D. pentru săvârşirea refuz de recoltare a probelor biologice sau de testare a aerului expirat, în vederea  stabilirii alcoolemiei, prevăzute de art. 87 alin. 5 din O.U.G. 195/2002.

În fapt, în sarcina inculpatului s-a reţinut că, în data de  10.08.2012, ora 19,30, conducea autoturismul proprietate personală, marca Audi, cu nr. de înmatriculare X, pe  Bd. 1 Decembrie 1918, din mun. O., judeţul M..

Întrucât se deplasa cu viteza de 105 km/h, inculpatul a fost oprit de lucrători de poliţie din cadrul IPJ M., Poliţia mun. O., care efectuau în acea zonă un control radar. După ce inculpatul a prezentat documentele solicitate, întrucât emana halenă alcoolică, i s-a solicitat să efectueze testul aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei, lucru pe care inculpatul l-a refuzat. În aceste împrejurări, în locul respectiv şi-a făcut apariţia şi tatăl inculpatului , martorul C.I., care se deplasa spre casă. În continuare inculpatul a fost condus de către lucrătorii de poliţie la Spitalul mun. O., în vederea recoltării provelor biologice, pentru stabilirea alcoolemiei. Împreună cu aceştia, la spital s-a deplasat şi martorul C.I.. Acolo, în prezenţa martorului P.I., inculpatul a refuzat, din nou să efectueze testul aerului expirat şi să-i fie recoltate probe biologice, în vederea stabilirii alcoolemiei. După aceasta inculpatul a fost condus la sediul Poliţiei mun. O., unde au fost întocmite aceste de constatare corespunzătoare.

Situaţia de fapt mai sus menţionată se susţine cu următoarele mijloace de probă: proces verbal de constatare, procese – verbale de transcriere şi planşa foto, declaraţiile martorilor P.I., C.I., G.M., declaraţiile inculpatului.

În faza de cercetare judecătorească au fost identificaţi inculpatul, i s-a adus la cunoştinţă învinuirea, încadrarea juridică, dreptul de a avea apărător, precum şi dreptul de a nu face nici o declaraţie, atrăgându-i-se atenţia că ceea ce declară poate fi folosit şi împotriva sa. I  s-a adus la cunoştinţă şi obligaţia de a înştiinţa instanţa, în scris, în termen de 3 zile, despre orice schimbare a locuinţei intervenită în cursul procesului penal.

La termenul din 05.05.2014, instanţa, în raport de dispoziţiile art. 386 alin.1 din Noul Cod pr.penală, intrat in vigoare la data de 1 februarie 2014, a dispus schimbarea încadrării juridice a infracţiunii, dată prin actul de sesizare al instanţei din infracţiunea prevăzută de art. 87 alin. 5 din O.U.G. 195/2002 rep.  în infracţiunea prev. 337 Cod penal cu reţinerea art. 5 Cod penal.

S-a procedat la audierea inculpatului şi pentru a stabili circumstanţele producerii infracţiunii, au fost audiaţi martorii C.I., G.M. şi  P.I..

Coroborând probatoriul administrat în faza de urmărire penală cu probele administrate direct, nemijlocit şi contradictoriu în faza de cercetare judecătorească, instanţa reţine următoarele:

În data de  10.08.2012, ora 19,30, inculpatul C.S.T.D.a a condus autoturismul proprietate personală, marca Audi, cu nr. de înmatriculare X, pe  Bulevardul 1 Decembrie 1918, din mun. O., judeţul M.. Întrucât se deplasa cu viteză de 105  km/h inculpatul a fost oprit de lucrători de poliţie din cadrul IPJ M., Poliţia mun. O., care efectuau în acea zonă un control radar.

 După ce inculpatul a prezentat documentele solicitate, întrucât emana halenă alcoolică, i s-a solicitat să efectueze testul aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei, lucru pe care inculpatul l-a refuzat. În aceste împrejurări, în locul respectiv şi-a făcut apariţia şi tatăl inculpatului, martorul C.I., care se deplasa spre casă.

În continuare inculpatul a fost condus de către lucrătorii de poliţie la Spitalul mun. O., în vederea recoltării probelor biologice, pentru stabilirea alcoolemiei. Împreună cu aceştia, la spital s-a deplasat şi martorul C.I..

Imediat după aceea a sosit la faţa locului martorul  P.I., în prezenţa căruia,  inculpatul a refuzat, din nou să efectueze testul aerului expirat şi să-i fie recoltate probe biologice, în vederea stabilirii alcoolemiei. După aceasta inculpatul a fost condus la sediul Poliţiei mun. O., unde au fost întocmite aceste de constatare corespunzătoare.

În drept, 

Fapta învinuitului C.S.T.D., constând în refuzul acestuia de a supune prelevării de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemie întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de refuz de la prelevarea de mostre biologice, faptă prevăzută de art. 337 Cod penal.

Vinovăţia inculpatului rezultă din coroborarea probelor administrate în cauză, respectiv: proces-verbal de constatare (filele 4-5 ds. up), procese-verbale de transcriere şi planşa foto  (filele 12, 61-68 ds. up), declaraţiile martorilor: P.I. ( filele 11, 75-77 ds. up, f.73,74 instanţă), C.I. (filele 9-10, 79-81 ds. up, f.53,54 instanţă), G.M. (filele 83-84 ds. up, f.52 instanţă), declaraţiile inculpatului ( filele 8, 88-89, 90-94, 101 ds. up, f.41,42 instanţă).

Analizând declaraţiile date de inculpatul C.S.T.D. instanţa constată că acesta a avut o atitudine parţial sinceră în sensul că acesta a recunoscut că în data de 10.08.2012, în timp ce conduce autoturismul marca Audi, proprietate personală, pe raza mun. O. a fost oprit de agentul de poliţie întrucât circula cu o viteză peste limita legală prevăzută pentru acel sector de drum, justificând această atitudine prin faptul că fusese anterior sunat de soţia sa la telefon,  întrucât fetiţa sa minoră avusese un accident, stare de fapt confirmată de martorul C.I.-tatăl inculpatului.

Inculpatul a afirmat că la momentul opririi în trafic agentul de poliţie i-a solicitat să se supună testării cu aparatul alcooltest, însă a refuzat invocând probleme respiratorii. Acesta susţine că agentul de poliţie a avut faţă de el o atitudine necorespunzătoare, adresându-i invective, motiv pentru care a solicitat să fie condus la sediul poliţiei unde să fie prezent un  superior al acestuia.

Împreună cu poliţistul şi cu martorul C.I., care a apărut ulterior, s-au deplasat la Spitalul mun. O. unde agentul i-a solicitat să se supună prelevării de  probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

Potrivit susţinerilor inculpatului acesta a comunicat agentului că va merge, după ce îşi va suna avocatul, însă agentul de poliţie l-a bruscat încercând să-i ia telefonul după care i s-a solicita să urce în autoturismul de poliţie şi a fost condus la sediul poliţiei O..

Inculpatul a declarat că nu reţine dacă  martorul P.I. a fost prezent la spital când i s-a solicitat să se supună prelevării probelor biologice de sânge, însă a venit la sediul poliţiei. La sediul poliţiei nu i s-a mai solicitat să se supună prelevării probelor.

Martorul G.M., care se afla în apropierea locului unde a fost oprit inculpatul, a confirmat faptul că acesta circula cu viteză mare şi că i-a comunicat agentului că a procedat în acest fel întrucât are o urgenţă cu fetiţa sa pe care trebuia să o ducă la spital, precum şi faptul că  agentul de poliţie i-a adresat inculpatului invective.

Martorul afirmă că l-a auzit pe inculpat declarând că merge la recoltarea de probe numai dacă această activitate se va face în prezenţa unui superior al poliţistului, iar la faţa locului a mai fost prezent tatăl inculpatului - C.I..

Martorul C.I. a susţinut că în timp ce se afla cu inculpatul la supermarketul Penny din mun. O., acesta  din urmă  a fost sunat de soţie care i-a comunicat că fiica sa a căzut solicitându-i să vină la locuinţa din mun. O.. Inculpatul a plecat spre casă cu autoturismul marca Audi, fiind urmat de tatăl său.

Pe B-dul 1 Decembrie 1918 din mun. O.,  martorul a observat că inculpatul fusese oprit de un agent de poliţie pe motiv că viteza de deplasare a acestuia era mare. În prezenţa martorului agentul de poliţie i-a solicita inculpatului să se supună recoltării probelor biologice de sânge. Întrucât agentul de poliţie a avut o atitudine necorespunzătoare faţă de inculpat acesta a solicita să meargă la recoltare cu şeful agentului.

Inculpatul împreună cu agentul de poliţie şi martorul C.I. s-au deplasat la Spitalul mun. O.  unde i s-a solicitat inculpatului să se supună prelevării probelor biologice de sânge.

Conform susţinerilor martorului inculpatul a declarat că este de acord, însă doreşte să-şi contacteze avocatul, replică ce l-a determinat pe agent să îl lovească peste mâna, trântind telefonul la pământ, ocazie cu care acesta s-a dezmembrat.

Potrivit declaraţiei martorului P.I. - taximetrist, în cursul lunii august 2012,  în timp ce transporta clienţi cu autoturismul taxi a fost oprit pe str. Porţile-de-Fier, din mun. O. de un agent al poliţiei rutiere care i-a solicitat să se prezinte la Spitalul mun. O..

Imediat după lăsarea clienţilor la destinaţie, la interval de câteva minute, martorul s-a deplasat la spital unde a observat un autoturism staţionat în care se afla inculpatul, tatăl acestuia şi doi poliţişti.

În prezenţa martorului un agent de poliţie i-a solicitat inculpatului să se supună testării cu aparatul alcooltest însă acesta a refuzat nemotivat după care i s-a solicitat să se supună recoltării probelor biologice de sânge, acesta declarând că doreşte să i se preleveze probe doar în prezenţa avocatului, aşa cum fusese sfătuit de tatăl său C.I.. Martorul afirmă că la faţa locului i s-a adus la cunoştinţă inculpatul faptul că refuzul de a se supune recoltării probelor de sânge constituie infracţiune, precum şi faptul că inculpatul mirosea a alcool.

Dat fiind faptul că inculpatul şi-a manifestat dezacordul, au plecat cu toţii la sediul poliţiei O..

Cu privire la cuprinsul procesului verbal de constatare a infracţiunii din 10.08.2012, în raport de probele administrate în cauză, respectiv declaraţiile inculpatului, declaraţiile  martorilor P.I., G.M. şi C.I., care susţin că la momentul opririi nu se afla la faţa locului martorul asistent P.I., instanţa constată că, deşi s-a reţinut că agentul rutier a oprit autoturismul inculpatului în prezenţa  martorului asistent, acesta aspect nu corespunde realităţii, motiv pentru care nu va fi avut în vedere aceste aspecte.

Analizând declaraţiile martorilor audiaţi, precum şi declaraţia inculpatului, instanţa şi-a format convingerea că la solicitarea agentului de  poliţie de a se supune testării cu aparatul alcooltest şi prelevării probelor biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei inculpatul a refuzat.

Faptul că acesta a declarat că ar fi fost de acord să se supună efectuării acestor teste în prezenţa unui avocat sau a unui superior al agentului nu este o împrejurarea de natură să ducă la concluzia că acesta a acţionat fără vinovăţie, cu atât mai mult cu cât în funcţia pe care o deţine, respectiv  comisar şef la I.P.J. M., acesta cunoaşte dispoziţiile legale în materie precum şi consecinţele  nerespectării acestora.

Pe de altă parte instanţa constată că inculpatul a acţionat de această manieră datorită comportamentului necorespunzător al agentului de poliţie care a avut o atitudine recalcitrantă, uşor intimidantă faţă de inculpat, atitudine ce i-ar fi putut crea acestuia un sentiment de neîncredere cu privire la modalitatea în care i-ar fi fost efectuată testarea sau prelevate probele biologice de sânge. Chiar în această situaţie,  instanţa nu poate reţine motivele invocate de inculpat în apărare potrivit cărora acesta susţine că nu  este vinovat de săvârşirea infracţiunii, nefiind întrunit  conţinutul constitutiv al infracţiunii sub aspectul laturii subiective, solicitând achitarea sa.

La stabilirea pedepsei instanţa va avea in vedere criteriile prevăzute de dispoziţiile art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările şi modul de comitere al infracţiunii, ţinând cont de faptul că asupra inculpatului au fost exercitate presiuni din partea agentului de poliţie care a avut o atitudine necorespunzătoare faţă de acesta, faptul că inculpatul nu a fost implicat într-un eveniment rutier, conduita avută de inculpat înaintea săvârşirii faptei, respectiv lipsa antecedentelor penale şa cum reiese din  fişa de cazier a acestuia.

La individualizarea pedepsei instanţa va ţine cont de nivelul de educaţie şi de traseul profesional  al inculpatului care a absolvit Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, un curs Post universitar de Management în domeniul resurselor Umane, a fost timp de 4 ani ofiţer la Poliţia de frontieră Moldova Nouă, 4 ani ofiţer la Porţile-de-Fier, în perioada 2004-2005 a lucrat la ofiţer la serviciul de Paşapoarte al Judeţului Timiş, iar din anul 2005 a lucrat ca şef serviciu la Serviciul de paşapoarte al I.P.J. M., precum şi de concluziile raportului de evaluare întocmit de Serviciul de probaţiune M. potrivit cărora inculpatul C.S.T.D. se poate reintegra în societate, cu condiţia de a evita asumarea de riscuri. Acesta este o persoană responsabilă, care beneficiază de o imagine bună în comunitate, cu studii superioare, un serviciu stabil o familie organizată cu un copil minor şi având puternic însuşite normele social-morale.

În raport de aceste criterii văzând şi limitele de pedeapsa fixate de Codul penal, instanţa va stabilii inculpatului pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 337 cu aplicarea art. 5 Cod penal.

Probele mai sus menţionate susţin îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de art. 396 alin. 4 din Cod de procedură penală – fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, în condiţiile art.  83-90 din Codul penal, în sensul că pedeapsa stabilită este închisoarea de 1 an, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, acesta şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, iar în raport de persoana acestuia, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată, urmând a se dispune amânarea aplicării pedepsei.

 În baza art. 83 alin. 1 rap. la art. 84 alin. 1 Cod penal, va stabili termen de supraveghere de 2 ani.

În baza art. 84 alin. 2 rap. la art. 85 alin. 1 Cod penal va obliga inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

-să se prezinte la Serviciul de Probaţiune M., la datele fixate de acesta;

-să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa,

-să anunţe în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile,

-să comunice schimbarea locului de muncă,

-să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 84 alin. 2 rap. la art. 85 alin. 2 lit. b şi c  Cod penal va  impune inculpatului ca pe durata termenului de supraveghere să execute următoarele obligaţii::

-să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului M. din mun. dts  la Centrul de îngrijire şi asistenţă pentru persoane cu handicap somatic şi senzorial I. sau la Centrul de îngrijire şi asistenţă S. pe o perioadă de 60 de zile;

-să frecventeze unul din programele de reintegrare socială derulate de către Serviciul de Probaţiune M.;

În baza art. 404 alin. 3 Cod pr. penală rap. la art. 83 alin. 4 Cod penal instanţa atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor la care se va expune dacă va mai comite noi infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

În baza art. 274 alin. 1 Cod  procedură penală  va obliga  inculpatul la plata sumei de  800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.